O fi bine? Deputaţii, cadouri pentru infractori

■ proiectul care prevede ca pedepsele să poată fi efectuate acasă şi detenţie în week-end a trecut de Camera Deputaţilor ■ mai este nevoie de girul preşedintelui Iohannis ■ unele categorii de condamnaţi sînt exceptate ■

Proiectul de lege care prevede ca pentru anumite fapte pedepsele să fie executate acasă sau în week-end, a fost aprobat ieri, 25 aprilie, de Camera Deputaţilor. Pentru a deveni literă de lege mai este nevoie doar ca preşedintele Klaus Iohannis să o promulge, însă există posibilitatea ca acest lucru să nu se întîmple. Urmează să vedem care va fi decizia şefului statului, însă opoziţia a anunţat că va sesiza Curtea Constituţională. Conform noilor norme, prin decizia judecătorului, anumite categorii de condamnaţi, cum ar fi pentru fapte fără violenţă, care nu sînt recidivişti şi care au o pedeapsă de cel mult cinci ani, beneficiază de măsura arestului la domiciliu sau în week-end, sîmbăta şi duminica. Măsura a avut la bază o decizie a Comisiei Juridice, din 11 aprilie 2018. Simultan au fost stabilite şi persoanele care sînt exceptate de la noile prevederi, printre care cei condamnaţi pentru infracţiuni cu violenţă sau care au profitat de starea de neputinţă fizică sau psihică a victimei, persoanele condamnate pentru corupţie şi recidiviştii. Aceştia nu vor putea executa închisoarea acasă sau în zilele de final de săptămînă. „Măsura alternativă de executare a pedepsei privative de libertate a executării la domiciliu constă în executarea la domiciliu a pedepsei privative de libertate cu supraveghere din partea unor lucrători anume desemnaţi de către Ministerul Afacerilor Interne cu sau fără brăţară electronică“, a stabilit Comisia Juridică. Iniţial, proiectul prevedea arest la domiciliu şi pentru cei exceptaţi acum, cum ar fi corupţii, însă ulterior Eugen Nicolicea, preşedintele Comisiei Juridice a declarat că au fost aduse modificări „deoarece opinia publică nu doreşte aşa ceva“. Conform noilor norme, judecătorul de supraveghere a privării de libertate va dispune stabilirea unei măsuri alternative de libertate pentru persoanele care au executat, fără a fi sancţionate, jumătate din fracţia minimă de executat în sistemul penitenciar, adică o cincime din pedeapsă. Hotărîrea privind stabilirea măsurii aplicării acesteia se comunică deţinutului în 3 zile de la pronunţare, iar în situaţia în care a fost amînată aplicarea unei măsuri alternative de executare a pedepsei, deţinutul poate contesta în 3 zile de la comunicare, la judecătoria din raza locului de deţinere, iar decizia instanţei este definitivă. Măsurile alternative de executare a pedepsei privative de libertate sînt măsuri de natură judiciară, dispuse de judecătorul de supraveghere a executării pedepsei, constînd în înlocuirea măsurii executării pedepsei principale cu închisoarea în regim de detenţie cu măsura executării acesteia la domiciliu, în libertate sau în regim special penitenciar. Judecătorul de supraveghere a executării pedepsei poate dispune una dintre măsurile alternative pentru persoanele condamnate, care au efectuat fracţia de 1/5 din pedeapsa necesară pentru luarea în discutie a regimului de detenţie. Măsurile alternative de executare a pedepsei privative de libertate sînt executarea la domiciliu a pedepsei, executarea fracţionată a pedepsei privative de libertate în timpul săptămînii la domiciliu şi în week-end într-un centru special înfiinţat pentru această măsură de executare; executarea pedepsei în regim mixt, la domiciliu, cu prestarea de zile de muncă în folosul comunităţii în echivalent. de menţionat este faptul că Eugen Nicolicea ar fi vrut ca şi corupţii dovediţi să beneficieze de aceste prevederi: „Punctul meu de vedere era acela că, odată condamnat, toţi condamnaţii sînt egali şi au de ispăşit nişte pedepse“.