Contactează-ne

Actualitate

Pietreancă, soldat în misiune, în Mali

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ sergentul major Ionela Chetreanu face parte din detaşamentul de cadre ale Forţelor Aeriene Române, care participă la misiunea MINUSMA ■ subofiţerul şi-a început cariera la Batalionului 634 Petrodava Piatra Neamţ şi acum face parte din Carpathian Pumas ■ un cadou trimis de colegii din ţară a făcut-o să plingă în hohote ■

Integrarea României în Alianţa Nord-Atlantică – NATO sau în alte foruri internaţionale a presupus, pe lângă alte obligaţii, participarea forţelor armate la misiuni în diferite colţuri ale globului, unde „situaţia“ impunea prezenţa militarilor.

În prezent, o astfel de misiune îi are în prim plan pe militari tocmai în Mali, la vreo 5.000 de kilometri de casă, acolo unde Forţele Aeriene Române sprijină Misiunea Multidimensională Integrată ONU de Stabilizare.

Scopul prezenţei forţelor armate din mai multe ţări este de a ajuta la restabilirea păcii şi dezvoltare în condiţii durabile în Mali, stat cu o populaţie de 19 milioane de oameni, în care jihadismul a accentuat conflictele interetnice. Printre soldaţii români cantonaţi, din septembrie 2019, la o bază militară din deşert se află şi sergentul major Ionela Chetreanu, din Piatra Neamţ, una dintre puţinele femei din detaşamentul ce cuprinde 120 de persoane (piloţi, personal tehnic şi medical), care au în dotare elicoptere IAR-330 L-RM. Subofiţerul şi-a început cariera în uniformă la Batalionului 634 Infanterie Petrodava din oraşul de sub culmea Pietricica, acum fiind încadrată în structura Carpathian Pumas, pentru misiunea desfăşurată în ţara din Africa de Vest.

Şi pentru că ceea ce trebuia executat a fost făcut întocmai, nu de mult, românii, printre care şi Ionela Chetreanu, au fost decoraţi cu Medalia ONU pentru profesionalismul şi implicarea de care au dat dovadă în realizarea misiunilor sub egida organizaţiei internaţionale.

„În cadrul misiunii asigurăm linii de operaţii permanente, 24 de ore, şapte zile pe săptămână. Prima linie este destinată evacuării aeromedicale, iar a douatransportului de trupe şi materiale. Asigurăm şi altele specifice elicopterelor: inserţie, extracţie, transport, cercetare, recunoaştere şi altele“, explica misiunea comandor Ioan Mischie, comandantul militarilor din Mali. Despre misiunile românilor în Africa relatează, periodic, locotenent Mirela Vîţă.

Şi acum câteva zile, pe site-ul Ministerul Apărării Naţionale a fost postat un articol al locotenentului, care poate fi citit şi pe Armataromaniei.ro. Unul emoţionant, în care este descrisă reacţia Ionelei Chetreanu în momentul în care desface un plic aflat într-un pachet primit din România şi îşi dă seama ce este în el.

„Deşi biroul lor e vizavi de al nostru, o văd destul de rar, când schiţăm un zâmbet pe hol, în viteză. În dimineaţa aceea, agitată, mă cheamă în birou să îmi arate ceva. Văd cutii de carton desfăcute şi îmi aduc aminte că tocmai ce am fost anunţaţi că ne putem ridica de la depozit coletele de acasă, sosite de dimineaţă de la mii de kilometri depărtare, cu aeronava care ne-a adus noii colegi din structura medicală. (…)

Dintr-o cutie frumos decorată, învelit într-un drapel în miniatură, Ionela scoate la iveală un plic: «îţi vine să crezi la ce s-au gândit colegii de la unitate? Uite, îmi arată în timp ce degetele ei desfac nerăbdătoare hârtia: mi-au trimis… pământ! Pământ de acasă! Ce zici de asta?» şi începe să plângă în hohote. «Uite ce negru e! Nu ca nisipul ăsta portocaliu de aici», continuă ea râzând printre lacrimi. Ce poţi să mai zici? I-am pus o mână pe umeri şi am început şi eu să plâng şi să râd în acelaşi timp“, scrie Mirela Vîţă.

Şi care continuă astfel: „Recunosc, am aşteptat toţi pachetele de acasă de parcă îl aşteptam pe Moş Crăciun. (…) Nu era vorba atât de utilitatea obiectelor. (…) Lucruri cărora poate înainte nu le dădeai mare importanţă, dar deodată îţi pot face ziua mai bună: poate fi perechea ta preferată de pijamale, un parfum care-ţi aminteşte de vacanţe, nişte plicuri de condimente (se pare că în bază au înlocuit usturoiul cu… turmericul), o pereche de căşti, o carte pe care ţi-o doreai demult. Şi, cel mai important, acele semne mici de «mă gândesc la tine» atent împachetate şi strecurate în bagaj de o mână tremurătoare: un muţunache de pluş trimis cu datoria de a-i ţine de urât bravului militar, o verighetă regăsită, o fotografie, un desen în creioane colorate pe care un puşti de câţiva anişori a scris, stângaci, «Tati, te aşteptăm acasă“.

Sau o mână de pământ negru, reavăn, pe care mărturisesc că nu m-am putut abţine să nu-l pipăi uşor, pe furiş, între degete. Sg. maj. Ionela Chetreanu, subofiţer specialist în cadrul compartimentul financiar, face parte din echipa dislocată în teatrul de operaţii în septembrie 2019 şi a rămas în continuare în Mali pentru a face parte şi din rotaţia a doua a detaşamentului participant la misiunea sub egida ONU“.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Secretar de primărie (re)judecat în cazul unui incident armat

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ secretarul Primăriei Zăneşti a fost achitat pentru uz de armă fără drept ■ anchetatorii sînt nemulţumiţi ■ prima instanţă i-a restituit toate armele, dar trebuie să le predea deoarece i-a fost anulat dreptul de a le mai deţine ■ funcţionarul a mînuit greşit o puşcă, aceasta s-a descărcat accidental, iar glonţul a ajuns în poarta unui vecin ■

Un incident armat care a avut loc în Zăneşti, în luna martie 2018, şi în care a fost implicat secretarului primăriei, Cezar Georgel Ciubotaru, se va judeca cel mai probabil şi anul viitor. Asta deoarece prima sentinţă, cea a Judecătoriei Piatra Neamţ, prin care inculpatul a fost exonerat de răspundere penală, la finele anului trecut, a fost contestată de procurori.

Cauza a ajuns pe rolul Cuţii de Apel Bacău unde primul termen a fost stabilit abia la data de 1 octombrie 2020. Reamintim că în decembrie 2019 secretarul de la Zăneşti a fost găsit nevinovat dar a fost lăsat fără arme. „În baza art.396 alin.5 Cod procedură penală raportat la art.16 alin.1 lit. b) teza I Cod procedură penală achită pe inculpatul Ciubotaru Cezar- Georgel, (…) pentru săvîrşirea infracţiunii de uz de arma letală, fără drept, prevăzuta de art. 343 alin. 1 Cod penal, întrucît fapta nu este prevăzuta de legea penală. În baza art.404 alin.4 lit.d) Cod procedură penală raportat la art.. 108 lit. d) C.pen. si art. 112 alin. (1) lit. b) din Codul penal, dispune restituirea către inculpat a armei de vînătoare semiautomată cu ţeava lisă, marca Beretta, cal. 12, seria N60509E C02864F, 37 cartuşe cu alice, diferite mărci, depusă la Camera de corpuri delicte a Poliţiei Neamţ, conform dovezii seria H nr. 0246479 din 07.05.2018, precum şi a armei de vînătoare tip carabină, cu ţeava ghintuită, marca Brno, cal. 243 WIN, seria C08327 şi a pistolului neletal de autoapărare, marca Rohn, cal. 9 mm., seria AG 0727986 şi a 37 cartuşe cal 12, diferite mărci, 5 cartuşe cu glonţ, cval. 243 WIN, 6 tuburi cartuş 243 Win trase experimental şi 5 tuburi cartuş 9 mm trase experimental, acestea urmînd a fi predate în custodia unui armurier autorizat, ca urmare a anulării dreptului de deţinere, port şi folosire arme al inculpatului, măsură decisă la data de 12.03.2018“, conform instanţei.

Incidentul în urma căruia secretarul Primăriei Zăneşti s-a ales cu acuze penale a avut loc la începutul lunii martie 2018 cînd, din greşeală şi neatenţie, una din armele pe care le deţinea legal s-a descărcat iar glonţul a ajuns în poarta unui vecin. Pe 10 martie totul a ajuns la urechile oamenilor legii, iar cercetările efectuate în cauză au stabilit că în acea zi inculpatul urma să plece la un poligon pentru a-şi testa arsenalul deţinut cu acte-n regulă.

Numai că nu a respectat cu stricteţe toate regulile care se impun în astfel de cazuri şi a vrut să plece de acasă cu armele încărcate. În momentul în care le-a mînuit pentru a le pune în portbagajul maşinii una s-a descărcat accidental, iar glonţul a ajuns în poarta vecinului. Din fercire nu au fost victime.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Salvatori cu COVID -19

Știre publicată în urmă cu

în data de

Trei salvatori din cadrul ISU Neamţ au fost confirmaţi ca fiind infectaţi cu COVID – 19. Cei trei sunt asimptomatici. “Vă informăm că rezultatele testului Covid pentru trei cadre care își desfășoară activitatea în plan operativ la Detașamentul Piatra-Neamț sunt pozitive, acestea fiind asimptomatice. În acest sens, facem precizarea că după primirea rezultatelor care indică infectarea, s-a procedat la informarea structurilor ierarhice și a Direcției de Sănătate Publică, pentru adoptarea măsurilor legale”, au transmis reprezentanţii ISU Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

Drumul strategic al Regelui Carol I în Munţii Stânişoarei

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ DJ 209B uneşte judeţele Neamţ şi Suceava, de la Borca la Mălini ■ străbate o zonă de o frumuseţe neasemuită cu păduri şi pajişti alpine ■ i se mai spune Drumul Talienilor sau Drumul Vitoriei Lipan ■

Regele Carol I, care s-a dovedit a fi total dedicat, cu vorba şi cu fapta, ţării de adopţie prin conjunctura vremurilor, a fost cel care a înţeles rolul strategic al Munţilor Stânişoarei pentru „tânăra“ Românie.

Că avea să fie aşa, referindu-ne la rolul strategic, o demonstrează luptele grele date în zonă spre sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, poziţia fiind straşnic apărată de trupele germane şi ungare, aflate în retragere spre Ardeal, în încleştarea cu cele române şi ruse.

Revenind la Regele Carol I, acesta a decis construirea unui drum prin munţi, între comuna Borca, judeţul Neamţ şi Mălini (localitatea unde s-a născut Nicolae Labiş), judeţul Suceava, în primul rând din considerente militare, pentru a face legătura între valea Moldovei şi valea Bistriţei şi în al doilea rând comercial. Realizarea lui a durat 12 ani, între 1902 şi 1014, „drumarii“ fiind italieni, de unde şi denumirea de Drumul Talienilor, după cum i-au zis localnicii. Acum, pe hărţile rutiere el figurează ca fiind DJ 209B şi i se mai spune Drumul Vitoriei Lipan, femeia din Tarcăul Neamţului şi eroina din „Baltagul“ lui Mihail Sadoveanu găsindu-şi soţul ucis într-o prăpastie de pe marginea lui.

Calea de acces între cele două judeţe se afla pe Domeniile Coroanei României, instituţie care asigura fondurile necesare Casei Regale, la mică distanţă de Transilvania, adică de frontiera cu Imperiul Austro-ungar. Proiectarea viitorului drum a fost făcută de către specialişti austrieci, iar construcţia efectivă a aparţinut meşterilor italieni, dar a fost folosită şi mână de lucru din localităţile zonei.

„În raport cu tehnologia de la vremea respectivă lucrările de artă rutiere au fost realizate foarte bine din punct de vedere tehnic, astfel că podurile metalice sunt un etalon în ceea ce priveşte o lucrare de calitate“, precizează Wikipedia. Lungimea drumului este este de aproximativ 55 de kilometri, 33 fiind pe teritoriul judeţului Suceava şi 23 pe cel al judeţului Neamţ, iar cel mai înalt punct este în Pasul Stânişoara, la o altidudine de 1.235 de metri, unde cumpăna apelor (linia de demarcare a două bazine hidrografice), separă cele două judeţe. Este locul unde trecătorilor sau turiştilor li se oferă o perspectivă neasemuit de frumoasă. „Lucrările de artă rutiere, bine conservate şi în bună stare de funcţionare şi astăzi pe teritoriul judeţului Suceava, includ poduri metalice de traversare a pârâului Suha din grinzi cu zăbrele şi calea sus, precum şi podeţe în boltă din zidărie de moloane de piatră. Pe partea care aparţine de judeţul Neamţ sunt cinci poduri, atât acestea cât şi zidurile de sprijin fiind construite din piatră de munte, cioplită şi bătută cu ciocanul“, descrie drumul Grigore Pisea, în „Geografia fizică a României“, Ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Fundatiei România de Mâine, 2006.

După terminarea lucrărilor, drumarii italieni au construit în Pasul Stânişoara o cruce mare din piatră, cu dimensiunea de 16/18 metri, pentru a dăinui şi a aduce aminte cine a lucrat la edificarea drumului dorit de Carol I, o parte dintre însemnele sculptate pe edificiu fiind inspirate din însemnele regale române. După decizia României de la 23 august 1944, când a fost ruptă alinţa cu Axa, zona montană a şoselei a fost teatrul unor lupte înverşunate între beligeranţii conflagraţiei mondiale. Din Pasul Stânişoara, unde fuseseră construite fortificaţii şi cazemate, trupele germane au executat tiruri de artilerie la mulţi kilometri depărtare, până la aliniamentul văii Moldovei. În timpul confruntărilor, Crucea Talienilor a fost distrusă de bombardamente, iar cazematele au fost aruncate în aer, după ce soldaţii germani şi ungari au fost nevoiţi să se retragă spre Ardeal.

Din monumentul „talienilor“ au mai rămas doar treptele de piatră pe care se urca spre soclul crucii, ulterior fiind montată alta, de metal, fiind construită şi o troiţă. În amintirea soldaţilor din Regimentele 3 Grăniceri, 6 Grăniceri şi a Companiei a 11-a conduse de căpitanul Vasile Teodoreanu ucişi în luptele pentru cucerirea zonei strategice din Pasul Stânişoarei la poalele muntelui a fost construit alt monument, o veche cruce din piatră marcând poiana în care şi-au pierdut viaţa câteva sute de ostaşi. Drumul talienilor a fost puţin folosit pentru a face legătura dintre cele două judeţe din cauza stării proaste, mai circulat fiind pe perioada sezonului cald, în scop turistic. Dar, zona este de un mirific aparte, cei sosiţi aici putând stăbate traseul făcut de Vitoria Lipan în căutarea soţului. În prezent, cea mai mare parte a drumului din judeţul Suceava este asfaltată, dar ample lucrări de reabilitare au început şi pe sectorul din Neamţ. Valoarea lucrărilor este de 65 milioane de lei.

Citește știrea

Trending