Contactează-ne

Economie

Neamţ: Cine-s perdanţii pensiilor speciale. 37.760 de lei cea mai mare pensie din judeţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

n Camera Deputaţilor a votat eliminarea pensiilor speciale n vizaţi sînt parlamentarii, judecătorii, procurorii, personalul auxiliar din instanţe şi parchete, diplomaţii, personalul aviatic şi judecătorii de la CCR n în Neamţ, cea mai mare pensie specială este de 37.760 de lei n alte cinci depăşesc 25.000 lei n

Camera Deputaţilor a adoptat, în şedinţa de pe 28 ianuarie 2020,
eliminarea pensiilor speciale ale unor categorii de persoane
considerate privilegiate prin primirea unor pensii care depăşesc cu
mult pe cele ale unui muritor de rînd.

Sînt vizaţi de noile norme mai
multe categorii profesionale între care se numără senatori şi
deputaţi, funcţionari publici parlamentari, judecători, procurori,
personalul auxiliar din instanţe şi parchete, diplomaţi, personalul
aviatic şi judecătorii de la Curtea Constituţională.

De la bun început
iniţiativa legislativă a stîrnit reacţii, cei mai vocali şi care au şi trecut
la proteste prin suspendarea activităţii pe o anumită perioadă de
timp, precum şi judecarea cauzelor urgente şi amînarea celorlalte
dosare, fiind cei din sistemul judiciar, grefieri şi magistraţi.

Aici miza
este uriaşă pentru că pensia media a magistraţilor este de 18.315
de lei, din care statul plăteşte 17.000 de lei şi numai diferenţa este
din contributivitate. Altfel spus, eliminarea pensiilor speciale ar face
ca magistraţii să primească pe pensie medie în jurul a 1.300 de lei.

Pînă acum pensia din magistratură se compunea din 80% din baza
de calcul care adună salariul brut din ultima lună de activitate şi
sporurile care nu sînt puţine. Aşa s-a ajuns ca în ultima perioadă de
timp să fie magistraţi care au preferat să iasă din activitate pentru că
pensia de care beneficiau lunar depăşea salariul pe care l-ar fi avut
dacă ar fi fost în activitate.

Iniţiatorii celor două proiecte au adus şi
argumente pentru eliminarea pensiilor speciale. Cel mai important a
fost cel care crea inechităţi, cei cu pensii speciale primind sume
mult mai mari decît ceilalţi oameni ai muncii, deşi contribuţia a fost
aceeaşi.

Pe de altă parte, s-a avut în vedere efortul bugetar cu
pensiile speciale, estimat la circa 7 miliarde de lei pe an.

Circa 185.000 de pensii speciale

În ţară sînt circa 185.000 de persoane care primesc pensii speciale.
Dintre acestea, peste 9.000 sînt civili, aproximativ 76.000 sînt
militari, iar vreo 100.000 reprezintă poliţişti şi angajaţi din alte
structuri asimilate.

Casa Naţională de Pensii arată că în ianuarie
2020 aveau pensii speciale 607 foşti angajaţi ai Curţii de Conturi,
1.793 foşti grefieri şi alţi foşti angajaţi ca personal auxiliar de
specialitate al instanţelor şi parchetelor, 1.436 foşti piloţi ai Aviaţiei
Civile, 792 foşti parlamentari şi funcţionari publici din parlament,
839 foşti diplomaţi şi 3.929 foşti judecători şi procurori. În ultimii ani
pensiile speciale au crescut spectaculos.

Măririle au fost făcute în
anul 2015 de guvernul PSD, care i-a cadorisit pe pensionarii de lux
şi a majorat nu la acelaşi nivel, ci foarte puţin pensiile celorlalţi
români. Potrivit datelor comparate de „Adevărul“, de departe cele
mai mari creşteri de venituri au fost operate în cazul magistraţilor,
foştii procurori şi judecători beneficiind aproape de o dublare a
veniturilor.

Dacă la finele lunii octombrie 2016, aceştia încasau o
pensie medie lunară de 10.326 de lei (din care în medie 9.270 de
lei erau plătiţi din buzunarele tuturor românilor care-şi plătesc taxele
şi impozitele), în luna octombrie pensiile de serviciu ale foştilor
judecători şi procurori au ajuns la 18.629 de lei (din care 17.319 lei
provin de la bugetul de stat).

Conform explicaţiilor CNPP
prezentate „Adevărul“, inadvertenţele dintre sumele plătite de stat şi
pensia medie lunară a magistraţilor este dată de faptul că nu toţi
foştii procurori sau judecători au avut contributivitate. În baza
contributivităţii, foştii magistraţi ar fi trebuit să încaseze, în
octombrie 2016, o pensie medie lunară de 2.084 lei, iar în
octombrie 2019 o pensie medie lunară de 3.169 lei. Doar că, în
baza legilor speciale, aceştia au încasat în octombrie 2019 cu
8.303 lei mai mult decît acum trei ani.

Procentual, vorbim de o
creştere de 80,4% în numai trei ani. Raportat la prima lună de
pensii speciale, pentru care există statistici ale CNPP (ianuarie
2016), pensiile magistraţilor s-au dublat, de la 9.221 lei, la 18.629,
creştere de 102%.

Pensiile au crescut, dar sînt mari decalaje între beneficiari

Pensiile de rînd au crescut cu 440 lei, abia după majorarea de la 1
septembrie. Spre comparaţie, în luna octombrie 2016, pensiile de
rînd aveau o valoare medie lunară de 931 lei, care înainte de a fi
majorate prin lege în acest an abia atingeau valoarea de 1.183 lei,
o creştere de 27%.

Abia în urma recalculărilor pensiile de rînd au
ajuns la 1.371 lei, respectiv o creştere de 47,2%, oricum infimă
avînd în vedere că este vorba de numai 440 lei. Conform datelor
publicate de Ministerul Muncii, România avea la sfîrşitul trimestrului
al doilea al anului trecut 5.159.000 de pensionari.

Pensia medie,
cea mai mică din Europa, după Bulgaria, era de 1.189 de lei, din
care pensia pentru limită de vîrstă de 1.348 de lei, iar pensia medie
pentru cei 296.000 de agricultori, de 488 de lei. De la 1 septembrie,
pensiile din bugetul asigurărilor sociale de stat au fost mărite cu
15%.

Impactul bugetar este estimat la 8,4 miliarde de lei anul
trecut, la 24,8 miliarde în 2020, pentru ca în 2021 să ajungă la 58,1
miliarde, iar în 2022 să atingă suma astronomică de 81,1 miliarde
de lei. Nu au crescut doar pensiile magistraţilor ci şi cele ale foştilor
parlamentari şi funcţionari parlamentari.

Veniturile medii lunare ale
foştilor parlamentaru au crescut de la 3.060 de lei în octombrie
2016, la 4.529 lei în octombrie 2019, deşi în baza propriilor
contributivităţi ar fi trebuit să încaseze lunar în medie cîte 1.343 lei
(la nivelul lunii octombrie 2016), respectiv 2.586 lei (la nivelul lunii
octombrie 2019).

Majorarea de la 3.060 de lei în octombrie 2016, la
4.529 lei în octombrie 2019, reprezintă 1.469 lei, adică 48% mai
mult decât în urmă cu trei ani. Sînt fericiţi cu pensii speciale şi pe
meleaguri nemţene, cea mai mare pensie de acest fel ajungînd la
37.760 de lei, din care după plata impozitului titularul rămîne cu
aproape 30.000 de lei. În Neamţ sînt 132 de pensii speciale din
care în top 5 intră cei cu drepturi lunare ce depăşesc 25.000 lei.

Din
totalul celor 125.275 de pensionari nemţeni cei mai săraci, de la
coada clasamentului, vreo 28.700, îşi duc traiul de azi pe mîine
pentru că beneficiază de indemnizaţia socială în valoare de 704 lei
lunar.

Actualitate

Pe piaţa muncii, nimic spectaculos

Știre publicată în urmă cu

în data de

n agenţii economici din judeţul Neamţ oferă doar 322 de job-uri, cele mai multe fiind în zona Roman

Anul pandemic 2020 a nimicit piaţa muncii, iar dacă în urmă cu un
an erau peste 1.000 de job-uri vacante, acum sînt libere doar 322.

Cel mai probabil piaţa nu-şi va reveni pînă la final de an, cu atît mai
mult cu cît vine sezonul rece, iar în mai multe sectoare activitatea
se restrînge.

La jumătatea lunii septembrie 2020, nemţenii care nu
au un loc de muncă, sau vor un altul, nou, trebuie să aleagă între
puţine oferte, marea majoritate pentru cei cu studii medii. Defalcat,
cel mai mult este de muncă la Roman, unde se recrutează 132 de
persoane calificate în cele mai diverse specializări, la Piatra Neamţ
s-ar putea angaja 105 persoane, iar patronii de la Tîrgu Neamţ au
nevoie de 85 de noi salariaţi.

Angajatorii din reşedinţa de judeţ şi
comunele limitrofe nu au nevoie de licenţiaţi şi pentru prima dată nu
este nici o cerere. La polul opus, cele mai multe cereri, 16, sînt
pentru manipulant mărfuri, dar ar fi nevoie şi de un număr de 10
lucrători comerciali.

Alte 15 locuri de muncă sînt pentru personal
necalificat, din care 11 pentru silvicultură. În restul ocupaţiilor sînt
mai puţine cereri, dar ar putea găsi de lucru cei care pot presta ca
spălător vehicule, sudor, tîmplar, vînzător sau taţiţer. La Roman
este nevoie de ceva licenţiaţi, dar destul de puţini.

Se caută doi
economişti, un inginer electric ce ar trebui să aibă şi curs de
sănătatea şi securitatea în muncă, precum şi 5 ingineri proiectare
instalaţii, posturi vacante de mai mult timp pentru care nu se găsesc
doritori.

Un alt post fără peţitori este în ocupaţia de medic veterinar.
Pentru cei cu studii medii cel mai mult este de lucru în industria
uşoară unde se recrutează 29 de confecţioneri-asamblori articole
textile, precum şi 12 operatori onfecţioneri industriali. La nivel de
zonă mai pot găsi un job cei care pot presta ca şi economişti, fierari
betonişti, lucrător comercial, manipulant marfă, mecanic maşini de
cusut, sau tehnician veterinar. Din cele 85 de job-uri de la Tîrgu
Neamţ, doar două sînt pentru personal de înaltă calificare şi de luni
bune de zile nu se acoperă un loc de muncă în ocupaţia de inginer
zootehnist şi un altul de medic veterinar.

În rest se caută ospătari,
şoferi pentru camion transport buşteni, strungari, sudori, agenţi de
curăţenie, gaterişti sau frezori.

Citește știrea

Actualitate

Angajarea şomerilor, se acordă subvenţii

Știre publicată în urmă cu

în data de

n măsurile sînt pentru cei afectaţi de criza sanitară, foşti salariaţi şi viitori angajatori n pentru atragerea în cîmpul muncii a unor categorii de personal, se acordă cîte 2.500 de lei n sînt vizaţi şi stranierii care se întorc acasă după ce şi-au pierdut job-ul n

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă acordă
angajatorilor subvenţii lunare în cuantum de cel mult 2.500 de lei
pentru încadrarea persoanelor care au împlinit 50 de ani, sau a
persoanelor cu vîrsta cuprinsă între 16 şi 29 de ani.

Prin această
măsură ANOFM susţine inserţia/reinserţia pe piaţa muncii a
persoanelor ale căror contracte au fost afectate direct de epidemia
de coronavirus şi, totodată, asigură ajutor financiar angajatorilor
pentru susţinerea plăţii salariilor.

„Astfel, potrivit art. III din OUG nr.
92/2020, angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă
nedeterminată, cu normă întreagă, pînă cel tîrziu la 31 decembrie
2020, persoane de peste 50 de ani, ale căror raporturi de muncă au
încetat din motive neimputabile lor în perioada stării de urgenţă sau
de alertă, primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare
persoană angajată din această categorie, 50% din salariul
angajatului, dar nu mai mult de 2.500 lei“, anunţă ANOFM.

De
aceeaşi facilitate pot beneficia şi angajatorii care încadrează, pînă
la sfîrşitul anului, pe perioadă nedeterminată, cu norma întreagă,
tineri între 16 şi 29 de ani. Pentru acordarea sprijinului, persoanele
care fac parte din cele două categorii trebuie să fie înregistrate ca
şomeri. Sprijinul se aplică, în aceleaşi condiţii şi în cazul încadrării
în muncă a cetăţenilor români cărora le-au încetat raporturile de
muncă cu angajatorii străini, aflate în derulare pe teritoriul altor
state, din motive neimputabile lor, prin concediere.

Pentru
acordarea acestor sume, angajatorii încheie o convenţie cu agenţia
pentru ocuparea forţei de muncă, dar nu mai tîrziu de 31 decembrie
2020. Toate documentele necesare accesării acestei măsuri se pot
descărca de pe platforma aici.gov.ro. „Această măsură de sprijin e
una dintre cele active de sprijin imediat adoptate de Guvern, astfel
încît impactul negativ asupra evoluţiei înregistrată pe piaţa muncii
să fie unul cît mai redus, în contextul răspîndirii coronavirusului, prin
stimularea angajatorilor de a încadra persoane care au împlinit 50
de ani, ale căror contracte au încetat în perioada stării de urgenţă
sau de alertă, precum şi tineri cu vîrsta între 16 ani şi 29 de ani,
categorii pentru care inserţia/reinserţia pe piaţa muncii este mai
dificil de realizat“, conform ANOFM.

Instituţia aminteşte că numărul
unic de telefon – 021.444-0000, la care cetăţenii pot suna pentru a
obţine informaţii este în continuare disponibil. Call-centerul
funcţionează în acelaşi interval orar ca şi pînă acum, respectiv între
orele 09:00 – 16:00 de luni pînă joi şi vineri între 09:00 – 13:00.

Citește știrea

Actualitate

Concediu medical şi pentru izolare

Știre publicată în urmă cu

în data de

n acesta va fi plătit cu un procent de 100% n pînă la jumătatea lunii septembrie este în vigoare starea de alertă n

De la izbucnirea crizei medicale au avut loc schimbări pe care nici
nu ni le-am fi imaginat la început de an. A fost stare de urgenţă,
care ne-a scos din rutina zilnică, ne-a aruncat în şomaj tehnic şi ne-
a obligat la completarea declaraţiilor pe proprie răspundere atunci
cînd am ieşit din casă pentru nevoi cotidiene.

Sîntem încă în strare
de alertă şi abia acum s-a reglementat cum se plăteşte perioada
izolării la domiciliu a celor care sînt nevoiţi să facă acest lucru,
izolare care trebuie să aibă loc pe o perioadă de 14 zile. Aşa stînd
lucrurile, modelul de certificat prin care se acordă concediu medical
a fost modificat, astfel încît să conţină şi precizări cu privire la
măsura izolării în cazul bolilor infectocontagioase, printr-un ordin
care a fost publicat pe 8 septembrie în Monitorul Oficial.

Ordinul
646/938/2020, prevede că certificatele de concediu medical cuprind
şi date cu privire la măsura izolării. În a doua rubrică a certificatelor
destinate urgenţelor medico-chirurgicale, a fost introdusă
precizarea referitoare la instituirea măsurii izolării – „Boli
infectocontagioase din grupa A/pentru care se instituie măsura
izolării“, conform avocatnet.ro.

Pe acest document a fost introdus şi
un nou cod de diagnostic aferent bolilor infectocontagioase pentru
care se instituie măsura izolării, respectiv codul 51. Şi mai important
e faptul că s-a modificat şi procentul pentru indemnizaţia în cazul
carantinei şi izolării, iar de acum înainte se plăteşte cu 100% nu cu
75% cît era pînă acum. Conform Legii 136/2020, măsura izolării se
instituie pentru a separa persoanele bolnave sau purtatoare ale
unei boli infectocontagioase, cum ar fi de exemplu coronavirusul,
de alte persoane, chiar dacă nu prezintă simptome specifice.

Izolarea se poate face în spaţii special desemnate de către
autorităţi, la domiciliu sau la o locaţie declarată de către persoana în
cauză. Măsura izolării se instituie pe toată perioada de incubaţie
specifică respectivei boli contagioase, respectiv 14 zile în caz de
coronavirus.

Citește știrea

Trending