Neamţ: Cine-s perdanţii pensiilor speciale. 37.760 de lei cea mai mare pensie din judeţ

■ Camera Deputaţilor a votat eliminarea pensiilor speciale ■ vizaţi sînt parlamentarii, judecătorii, procurorii, personalul auxiliar din instanţe şi parchete, diplomaţii, personalul aviatic şi judecătorii de la CCR ■ în Neamţ, cea mai mare pensie specială este de 37.760 de lei ■ alte cinci depăşesc 25.000 lei ■

Camera Deputaţilor a adoptat, în şedinţa de pe 28 ianuarie 2020, eliminarea pensiilor speciale ale unor categorii de persoane considerate privilegiate prin primirea unor pensii care depăşesc cu mult pe cele ale unui muritor de rînd.

Sînt vizaţi de noile norme mai multe categorii profesionale între care se numără senatori şi deputaţi, funcţionari publici parlamentari, judecători, procurori, personalul auxiliar din instanţe şi parchete, diplomaţi, personalul aviatic şi judecătorii de la Curtea Constituţională.

De la bun început iniţiativa legislativă a stîrnit reacţii, cei mai vocali şi care au şi trecut la proteste prin suspendarea activităţii pe o anumită perioadă de timp, precum şi judecarea cauzelor urgente şi amînarea celorlalte dosare, fiind cei din sistemul judiciar, grefieri şi magistraţi.

Aici miza este uriaşă pentru că pensia media a magistraţilor este de 18.315 de lei, din care statul plăteşte 17.000 de lei şi numai diferenţa este din contributivitate. Altfel spus, eliminarea pensiilor speciale ar face ca magistraţii să primească pe pensie medie în jurul a 1.300 de lei.

Pînă acum pensia din magistratură se compunea din 80% din baza de calcul care adună salariul brut din ultima lună de activitate şi sporurile care nu sînt puţine. Aşa s-a ajuns ca în ultima perioadă de timp să fie magistraţi care au preferat să iasă din activitate pentru că pensia de care beneficiau lunar depăşea salariul pe care l-ar fi avut dacă ar fi fost în activitate.

Iniţiatorii celor două proiecte au adus şi argumente pentru eliminarea pensiilor speciale. Cel mai important a fost cel care crea inechităţi, cei cu pensii speciale primind sume mult mai mari decît ceilalţi oameni ai muncii, deşi contribuţia a fost aceeaşi.

Pe de altă parte, s-a avut în vedere efortul bugetar cu pensiile speciale, estimat la circa 7 miliarde de lei pe an.

Circa 185.000 de pensii speciale

În ţară sînt circa 185.000 de persoane care primesc pensii speciale. Dintre acestea, peste 9.000 sînt civili, aproximativ 76.000 sînt militari, iar vreo 100.000 reprezintă poliţişti şi angajaţi din alte structuri asimilate.

Casa Naţională de Pensii arată că în ianuarie 2020 aveau pensii speciale 607 foşti angajaţi ai Curţii de Conturi, 1.793 foşti grefieri şi alţi foşti angajaţi ca personal auxiliar de specialitate al instanţelor şi parchetelor, 1.436 foşti piloţi ai Aviaţiei Civile, 792 foşti parlamentari şi funcţionari publici din parlament, 839 foşti diplomaţi şi 3.929 foşti judecători şi procurori. În ultimii ani pensiile speciale au crescut spectaculos.

Măririle au fost făcute în anul 2015 de guvernul PSD, care i-a cadorisit pe pensionarii de lux şi a majorat nu la acelaşi nivel, ci foarte puţin pensiile celorlalţi români. Potrivit datelor comparate de „Adevărul“, de departe cele mai mari creşteri de venituri au fost operate în cazul magistraţilor, foştii procurori şi judecători beneficiind aproape de o dublare a veniturilor.

Dacă la finele lunii octombrie 2016, aceştia încasau o pensie medie lunară de 10.326 de lei (din care în medie 9.270 de lei erau plătiţi din buzunarele tuturor românilor care-şi plătesc taxele şi impozitele), în luna octombrie pensiile de serviciu ale foştilor judecători şi procurori au ajuns la 18.629 de lei (din care 17.319 lei provin de la bugetul de stat).

Conform explicaţiilor CNPP prezentate „Adevărul“, inadvertenţele dintre sumele plătite de stat şi pensia medie lunară a magistraţilor este dată de faptul că nu toţi foştii procurori sau judecători au avut contributivitate. În baza contributivităţii, foştii magistraţi ar fi trebuit să încaseze, în octombrie 2016, o pensie medie lunară de 2.084 lei, iar în octombrie 2019 o pensie medie lunară de 3.169 lei. Doar că, în baza legilor speciale, aceştia au încasat în octombrie 2019 cu 8.303 lei mai mult decît acum trei ani.

Procentual, vorbim de o creştere de 80,4% în numai trei ani. Raportat la prima lună de pensii speciale, pentru care există statistici ale CNPP (ianuarie 2016), pensiile magistraţilor s-au dublat, de la 9.221 lei, la 18.629, creştere de 102%.

Pensiile au crescut, dar sînt mari decalaje între beneficiari

Pensiile de rînd au crescut cu 440 lei, abia după majorarea de la 1 septembrie. Spre comparaţie, în luna octombrie 2016, pensiile de rînd aveau o valoare medie lunară de 931 lei, care înainte de a fi majorate prin lege în acest an abia atingeau valoarea de 1.183 lei, o creştere de 27%.

Abia în urma recalculărilor pensiile de rînd au ajuns la 1.371 lei, respectiv o creştere de 47,2%, oricum infimă avînd în vedere că este vorba de numai 440 lei. Conform datelor publicate de Ministerul Muncii, România avea la sfîrşitul trimestrului al doilea al anului trecut 5.159.000 de pensionari.

Pensia medie, cea mai mică din Europa, după Bulgaria, era de 1.189 de lei, din care pensia pentru limită de vîrstă de 1.348 de lei, iar pensia medie pentru cei 296.000 de agricultori, de 488 de lei. De la 1 septembrie, pensiile din bugetul asigurărilor sociale de stat au fost mărite cu 15%.

Impactul bugetar este estimat la 8,4 miliarde de lei anul trecut, la 24,8 miliarde în 2020, pentru ca în 2021 să ajungă la 58,1 miliarde, iar în 2022 să atingă suma astronomică de 81,1 miliarde de lei. Nu au crescut doar pensiile magistraţilor ci şi cele ale foştilor parlamentari şi funcţionari parlamentari.

Veniturile medii lunare ale foştilor parlamentaru au crescut de la 3.060 de lei în octombrie 2016, la 4.529 lei în octombrie 2019, deşi în baza propriilor contributivităţi ar fi trebuit să încaseze lunar în medie cîte 1.343 lei (la nivelul lunii octombrie 2016), respectiv 2.586 lei (la nivelul lunii octombrie 2019).

Majorarea de la 3.060 de lei în octombrie 2016, la 4.529 lei în octombrie 2019, reprezintă 1.469 lei, adică 48% mai mult decât în urmă cu trei ani. Sînt fericiţi cu pensii speciale şi pe meleaguri nemţene, cea mai mare pensie de acest fel ajungînd la 37.760 de lei, din care după plata impozitului titularul rămîne cu aproape 30.000 de lei. În Neamţ sînt 132 de pensii speciale din care în top 5 intră cei cu drepturi lunare ce depăşesc 25.000 lei.

Din totalul celor 125.275 de pensionari nemţeni cei mai săraci, de la coada clasamentului, vreo 28.700, îşi duc traiul de azi pe mîine pentru că beneficiază de indemnizaţia socială în valoare de 704 lei lunar.