Contactează-ne

Economie

Neamţ: Cine-s perdanţii pensiilor speciale. 37.760 de lei cea mai mare pensie din judeţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Camera Deputaţilor a votat eliminarea pensiilor speciale ■ vizaţi sînt parlamentarii, judecătorii, procurorii, personalul auxiliar din instanţe şi parchete, diplomaţii, personalul aviatic şi judecătorii de la CCR ■ în Neamţ, cea mai mare pensie specială este de 37.760 de lei ■ alte cinci depăşesc 25.000 lei ■

Camera Deputaţilor a adoptat, în şedinţa de pe 28 ianuarie 2020, eliminarea pensiilor speciale ale unor categorii de persoane considerate privilegiate prin primirea unor pensii care depăşesc cu mult pe cele ale unui muritor de rînd.

Sînt vizaţi de noile norme mai multe categorii profesionale între care se numără senatori şi deputaţi, funcţionari publici parlamentari, judecători, procurori, personalul auxiliar din instanţe şi parchete, diplomaţi, personalul aviatic şi judecătorii de la Curtea Constituţională.

De la bun început iniţiativa legislativă a stîrnit reacţii, cei mai vocali şi care au şi trecut la proteste prin suspendarea activităţii pe o anumită perioadă de timp, precum şi judecarea cauzelor urgente şi amînarea celorlalte dosare, fiind cei din sistemul judiciar, grefieri şi magistraţi.

Aici miza este uriaşă pentru că pensia media a magistraţilor este de 18.315 de lei, din care statul plăteşte 17.000 de lei şi numai diferenţa este din contributivitate. Altfel spus, eliminarea pensiilor speciale ar face ca magistraţii să primească pe pensie medie în jurul a 1.300 de lei.

Pînă acum pensia din magistratură se compunea din 80% din baza de calcul care adună salariul brut din ultima lună de activitate şi sporurile care nu sînt puţine. Aşa s-a ajuns ca în ultima perioadă de timp să fie magistraţi care au preferat să iasă din activitate pentru că pensia de care beneficiau lunar depăşea salariul pe care l-ar fi avut dacă ar fi fost în activitate.

Iniţiatorii celor două proiecte au adus şi argumente pentru eliminarea pensiilor speciale. Cel mai important a fost cel care crea inechităţi, cei cu pensii speciale primind sume mult mai mari decît ceilalţi oameni ai muncii, deşi contribuţia a fost aceeaşi.

Pe de altă parte, s-a avut în vedere efortul bugetar cu pensiile speciale, estimat la circa 7 miliarde de lei pe an.

Circa 185.000 de pensii speciale

În ţară sînt circa 185.000 de persoane care primesc pensii speciale. Dintre acestea, peste 9.000 sînt civili, aproximativ 76.000 sînt militari, iar vreo 100.000 reprezintă poliţişti şi angajaţi din alte structuri asimilate.

Casa Naţională de Pensii arată că în ianuarie 2020 aveau pensii speciale 607 foşti angajaţi ai Curţii de Conturi, 1.793 foşti grefieri şi alţi foşti angajaţi ca personal auxiliar de specialitate al instanţelor şi parchetelor, 1.436 foşti piloţi ai Aviaţiei Civile, 792 foşti parlamentari şi funcţionari publici din parlament, 839 foşti diplomaţi şi 3.929 foşti judecători şi procurori. În ultimii ani pensiile speciale au crescut spectaculos.

Măririle au fost făcute în anul 2015 de guvernul PSD, care i-a cadorisit pe pensionarii de lux şi a majorat nu la acelaşi nivel, ci foarte puţin pensiile celorlalţi români. Potrivit datelor comparate de „Adevărul“, de departe cele mai mari creşteri de venituri au fost operate în cazul magistraţilor, foştii procurori şi judecători beneficiind aproape de o dublare a veniturilor.

Dacă la finele lunii octombrie 2016, aceştia încasau o pensie medie lunară de 10.326 de lei (din care în medie 9.270 de lei erau plătiţi din buzunarele tuturor românilor care-şi plătesc taxele şi impozitele), în luna octombrie pensiile de serviciu ale foştilor judecători şi procurori au ajuns la 18.629 de lei (din care 17.319 lei provin de la bugetul de stat).

Conform explicaţiilor CNPP prezentate „Adevărul“, inadvertenţele dintre sumele plătite de stat şi pensia medie lunară a magistraţilor este dată de faptul că nu toţi foştii procurori sau judecători au avut contributivitate. În baza contributivităţii, foştii magistraţi ar fi trebuit să încaseze, în octombrie 2016, o pensie medie lunară de 2.084 lei, iar în octombrie 2019 o pensie medie lunară de 3.169 lei. Doar că, în baza legilor speciale, aceştia au încasat în octombrie 2019 cu 8.303 lei mai mult decît acum trei ani.

Procentual, vorbim de o creştere de 80,4% în numai trei ani. Raportat la prima lună de pensii speciale, pentru care există statistici ale CNPP (ianuarie 2016), pensiile magistraţilor s-au dublat, de la 9.221 lei, la 18.629, creştere de 102%.

Pensiile au crescut, dar sînt mari decalaje între beneficiari

Pensiile de rînd au crescut cu 440 lei, abia după majorarea de la 1 septembrie. Spre comparaţie, în luna octombrie 2016, pensiile de rînd aveau o valoare medie lunară de 931 lei, care înainte de a fi majorate prin lege în acest an abia atingeau valoarea de 1.183 lei, o creştere de 27%.

Abia în urma recalculărilor pensiile de rînd au ajuns la 1.371 lei, respectiv o creştere de 47,2%, oricum infimă avînd în vedere că este vorba de numai 440 lei. Conform datelor publicate de Ministerul Muncii, România avea la sfîrşitul trimestrului al doilea al anului trecut 5.159.000 de pensionari.

Pensia medie, cea mai mică din Europa, după Bulgaria, era de 1.189 de lei, din care pensia pentru limită de vîrstă de 1.348 de lei, iar pensia medie pentru cei 296.000 de agricultori, de 488 de lei. De la 1 septembrie, pensiile din bugetul asigurărilor sociale de stat au fost mărite cu 15%.

Impactul bugetar este estimat la 8,4 miliarde de lei anul trecut, la 24,8 miliarde în 2020, pentru ca în 2021 să ajungă la 58,1 miliarde, iar în 2022 să atingă suma astronomică de 81,1 miliarde de lei. Nu au crescut doar pensiile magistraţilor ci şi cele ale foştilor parlamentari şi funcţionari parlamentari.

Veniturile medii lunare ale foştilor parlamentaru au crescut de la 3.060 de lei în octombrie 2016, la 4.529 lei în octombrie 2019, deşi în baza propriilor contributivităţi ar fi trebuit să încaseze lunar în medie cîte 1.343 lei (la nivelul lunii octombrie 2016), respectiv 2.586 lei (la nivelul lunii octombrie 2019).

Majorarea de la 3.060 de lei în octombrie 2016, la 4.529 lei în octombrie 2019, reprezintă 1.469 lei, adică 48% mai mult decât în urmă cu trei ani. Sînt fericiţi cu pensii speciale şi pe meleaguri nemţene, cea mai mare pensie de acest fel ajungînd la 37.760 de lei, din care după plata impozitului titularul rămîne cu aproape 30.000 de lei. În Neamţ sînt 132 de pensii speciale din care în top 5 intră cei cu drepturi lunare ce depăşesc 25.000 lei.

Din totalul celor 125.275 de pensionari nemţeni cei mai săraci, de la coada clasamentului, vreo 28.700, îşi duc traiul de azi pe mîine pentru că beneficiază de indemnizaţia socială în valoare de 704 lei lunar.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

La Loteria Fiscului, bonul de 701 lei este cu noroc

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ cea de-a doua extragere din acest an a avut loc în week-end ■ din urnă a ieşit ca fiind cîştigător bonul de 701 lei din 6 ianuarie 2020 ■ şansele de cîştig sînt cam mici ■

Cea de-a doua extragere la Loteria bonurilor fiscale din acest an a avut loc în week – end, pe 16 februarie 2020. Din urnă a fost scos şi stabilit drept cîştigător bonul în valoare de 701 lei emis de comercianţi şi prestatorii de servicii la data de 6 ianuarie 2020. Şansele de cîştig sînt destul de reduse avînd în vedere faptul că cel mai probabil foarte puţini nemţeni au făcut shopping de o asemenea valoare în prima zi lucrătoare a acestui an, după sărbătorile de iarnă. Au intrat în cursă bonurile emise de comercianţi sau prestatorii de servicii pe parcursul lunii trecute, ianuarie 2020. Trebuie spus că cine deţine un tichet cu o valoare între 701 lei şi cel mult 701,99 lei, intră în cursa pentru marele premiu. Dacă există, bonul trebuie depus la Fisc în următoarele 30 de zile cu începere de ieri, 17 februarie 2020. Posesorii bonurilor cîştigătoare trebuie să le depună în original, copia actului de identitate şi o cerere, la orice administraţie fiscală. Fondul de premiere rămîne în continuare la valoarea de un milion de lei. Cei care au „documentul“ cu noroc şi îl validează la Fisc vor intra în posesia banilor pînă spre jumătatea anului în curs. Rămîn în vigoare prevederile conform cărora nu pot fi mai mult de 100 de cîştigători, astfel că pentru a se evita ca numărul norocoşilor să fie prea mare, ceea ce ar duce la premii modice, se va face o „Loterie a loteriei“ şi vor fi extraşi, în mod aleatoriu, cel mult 100 de cîştigători. Rezultatele extragerii vor fi publicate pe site-ul MFP şi al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală plus Loteria Română pentru 30 de zile. Un bon fiscal este considerat cîştigător doar dacă îndeplineşte cumulativ mai multe condiţii, avînd înscrise elementele obligatorii care arată că a fost emis cu un aparat de marcat fiscalizat. Loteria bonurilor constă într- un număr de 12 extrageri lunare, la care se mai adaugă alte două extraordinare (de Paşte şi Crăciun). La tragerile lunare participă bonurile cu o valoare cuprinsă între 1 şi cel mult 999 de lei, emise în luna anterioară extragerii. Rămîne de văzut dacă această loterie va fi cu noroc pentru nemţeni, deoarece pînă acum foarte puţini au ajuns pe lista norocoşilor. Luna trecută a fost cîştigător bonul în valoare de 811 lei, emuis de comercianţi sau prestatorii de servicii la data de 30 decembrie anul trecut.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Vacante sînt 559 de slujbe

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ cele mai multe recrutări de personal ar putea avea loc în zona Piatra Neamţ, iar cele mai puţine la Tîrgu Neamţ ■ oferta pentru persoanele cu studii superioare continuă să fie foarte slabă ■ cele mai multe posturi sînt în sectorul confecţiilor şi a construcţiilor ■

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Neamţ anunţă că, la începutul acestei săptămîni, în judeţ sînt vacante un număr total de 559 de locuri de muncă.

Cele mai multe recrutări ar putea avea loc, dacă s-ar găsi doritori interesaţi, în zona reşedinţei de judeţ unde sînt disponibile 258 de job-uri, în timp ce la polul opus, la Tîrgu Neamţ, sînt disponibile numai 92.

Şomerii de la Roman şi comunele limitrofe pot alege din 209 posturi disponibile în cele mai diverse ocupaţii. De la începutul anului cererea de licenţiaţi este ca şi inexistentă, iar în zona reşedinţei de judeţ este de lucru pentru un inginer specializat în construcţii civile şi industriale, mai este nevoie de un inginer electrotehnist, un inginer chimist şi un funcţionar administrativ.

Pentru ceilalţi sînt pe piaţa muncii 10 job-uri de fasonator cherestea, se mai recrutează 9 persoane calificate ca lăcătuş mecanic sau 48 de muncitori necalificaţi. Mai este de lucru pentru 13 tîmplari universali, 16 fierari betonişti şi cîte 10 muncitori necalificaţi în construcţii, 10 muncitori piscicoli sau 12 lucrători comerciali.

În multe alte ocupaţii sînt mai puţine job-uri, lista completă putînd fi studiată la sediul Agenţiei locale pentru ocuparea forţei de muncă de pe strada Mihai Eminescu din Piatra Neamţ. Nici la Roman personalul de înaltă calificare nu prea are căutare şi este nevoie doar de un inginer electrotehnist, un auditor intern sau un expert achiziţii publice şi un medic veterinar.

Pentru ceilalţi cel mai mult este de lucru în industria uşoară unde se recrutează 35 de confecţioneri – asamblori articole textile, 45 de muncitori necalificaţi şi 11 operatori – confecţioneri industria îmbrăcămintei. În alte domenii mai este nevoie de 20 de necalificaţi.

Pentru ceilalţi sînt mai puţine oportunităţi de angajare dar şi-ar putea găsi de lucru pînă la finele lunii februarie cei care pot presta în meserii cum ar fi lucrător comercial, lucrător în bucătărie, operator gestionar loto, preparator sau recepţioner marfă, sudor, ospătar, cofetar sau casier şi barman.

La Tîrgu Neamţ sînt libere două locuri de muncă pentru personal cu studii superioare şi se recrutează un medic veterinar şi un inginer zootehnist. În rest este nevoie de 10 muncitori necalificaţi, 10 croitori şi tot atîţia confecţioneri textilişti. În zonă mai este de lucru pentru frezori, strungari, sudori, vălţari, asistenţi medicali sau asistenţi medicali debutanţi, precum şi agenţi de securitate, ospătari sau infirmieri.

De remarcat că, săptămîna trecută, în judeţ erau libere 554 de locuri de muncă. Angajatorii din zona Piatra ofereau 257 de job-uri, şomerii din Roman puteau alege unul din cele 205 posturi disponibile, iar la tîrgu Neamţ erau sub 100. În cei priveşte pe cei cu studii universitare se căuta un inginer chimist, doi ingineri electrotehnişti, un auditor intern, un expert achiziţii publice şi un medic veterinar.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Anul trecut au „murit“ peste 3.000 de firme

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ s-au închis nu mai puţin de 3.175 de agenţi economici din mai toate domeniile de activitate ■ în 2018 fuseseră doar 2.599 de patroni, mai mari sau mai mici, în această situaţiei ■ cei mai mulţi dintre afacerişti au ales radierea de la Registrul Comerţului ■ cea mai importantă depreciere este la dizolvările voluntare ■ la 1 ianuarie 2020, în judeţ erau peste 22.000 de agenţi economici ■

Anul 2019 a fost mai dificil pentru mediul de afaceri din judeţul Neamţ decît anul anterior. Conform datelor de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, peste 3.000 de agenţi economici din mai toate domeniile de activitate au tras obloanele, dificultăţile economico financiare fiind de nedepăşit.

Unii au răzbit şi continuă să-şi ducă existanţa aşa cum a fost ea, mai bună sau mai rea, alţii însă nu s-au mai putut redresa.

Parte din aceştia din urmă au ales soluţii radicale şi fie au dizolvat sau radiat voluntar afacerea, fie au ales o soluţie de compromis şi momentan au decis suspendarea activităţii pe o perioadă determinată de timp.

Aşa s-a ajuns ca pe tot parcursul anului trecut în judeţul Neamţ să se închidă nu mai puţin de 3.175 de agenţi economici din mai toate domeniile de activitate. Radiografia făcută lunar de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului relevă faptul că, în aceeaşi perioadă a anului anterior, 2018, au tras oblonul mult mai puţini patroni, doar 2.599.

Aproape toţi indicatorii urmăriţi de oficiali au scăzut. Numai unul a crescut, dar consistent, cu circa 57 de procente, radierea voluntară. Scăderea cea mai importantă este la insolvenţă, pasul anterior deschiderii procedurii falimentului, cu -27%.

Dintre dispăruţi unii au tras oblonul prin radiere sau dizolvare, alţii au ales să-şi suspende activitatea. Din totalul celor care s-au închis pînă la finele anului trecut, cei mai mulţi, 2.208, au ales radierea voluntară, iar în perioada de comparaţie au procedat la fel 1.401 firme, în creştere cu 57,6%.

În ce priveşte suspendările de activitate, anul trecut au apelat la această măsură 535 de firme, faţă de 649 în perioada de comparaţie, în scădere cu circa 17,57 de procente. Suspendarea de activitate este o măsură mai blîndă ce se poate lua pentru o perioadă de cel mult trei luni, în care firma încetează activitatea, iar patronatul are răgaz să caute soluţii de redresare.

În cazul dizolvărilor voluntare, s-a înregistrat o scădere, stabilită la circa 21,31 de procente. Asta deoarece pe tot parcursul aului 2019 au apelat la această măsură 432 de firme, iar anul anterior au fost 549 de firme în aceeaşi situaţie.

La insolvenţă, pasul anterior deschiderii procedurii de faliment, în 2019 au fost 81 cazuri, din care 8 numai în luna decembrie, iar în 2018 au fost cu mult mai multe, 111, indicatorul fiind în scădere cu 27 de procente.

Au fost şi temerari care s-au încumetat să pornească o afacere, fiind înmatriculate 2.373 de noi societăţi, în timp ce în 2018 înmatriculate erau doar 2.065. Aşa se face că, la 1 ianuarie 2020 în Neamţ erau 22.181 profesionişti activi, cei mai mulţi persoane juridice, iar în perioada de comparaţie erau 21.849, mai mulţi cu circa 1,52%.

Citește știrea

Trending