Contactează-ne

Economie

Neamţ: Cine-s perdanţii pensiilor speciale. 37.760 de lei cea mai mare pensie din judeţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Camera Deputaţilor a votat eliminarea pensiilor speciale ■ vizaţi sînt parlamentarii, judecătorii, procurorii, personalul auxiliar din instanţe şi parchete, diplomaţii, personalul aviatic şi judecătorii de la CCR ■ în Neamţ, cea mai mare pensie specială este de 37.760 de lei ■ alte cinci depăşesc 25.000 lei ■

Camera Deputaţilor a adoptat, în şedinţa de pe 28 ianuarie 2020, eliminarea pensiilor speciale ale unor categorii de persoane considerate privilegiate prin primirea unor pensii care depăşesc cu mult pe cele ale unui muritor de rînd.

Sînt vizaţi de noile norme mai multe categorii profesionale între care se numără senatori şi deputaţi, funcţionari publici parlamentari, judecători, procurori, personalul auxiliar din instanţe şi parchete, diplomaţi, personalul aviatic şi judecătorii de la Curtea Constituţională.

De la bun început iniţiativa legislativă a stîrnit reacţii, cei mai vocali şi care au şi trecut la proteste prin suspendarea activităţii pe o anumită perioadă de timp, precum şi judecarea cauzelor urgente şi amînarea celorlalte dosare, fiind cei din sistemul judiciar, grefieri şi magistraţi.

Aici miza este uriaşă pentru că pensia media a magistraţilor este de 18.315 de lei, din care statul plăteşte 17.000 de lei şi numai diferenţa este din contributivitate. Altfel spus, eliminarea pensiilor speciale ar face ca magistraţii să primească pe pensie medie în jurul a 1.300 de lei.

Pînă acum pensia din magistratură se compunea din 80% din baza de calcul care adună salariul brut din ultima lună de activitate şi sporurile care nu sînt puţine. Aşa s-a ajuns ca în ultima perioadă de timp să fie magistraţi care au preferat să iasă din activitate pentru că pensia de care beneficiau lunar depăşea salariul pe care l-ar fi avut dacă ar fi fost în activitate.

Iniţiatorii celor două proiecte au adus şi argumente pentru eliminarea pensiilor speciale. Cel mai important a fost cel care crea inechităţi, cei cu pensii speciale primind sume mult mai mari decît ceilalţi oameni ai muncii, deşi contribuţia a fost aceeaşi.

Pe de altă parte, s-a avut în vedere efortul bugetar cu pensiile speciale, estimat la circa 7 miliarde de lei pe an.

Circa 185.000 de pensii speciale

În ţară sînt circa 185.000 de persoane care primesc pensii speciale. Dintre acestea, peste 9.000 sînt civili, aproximativ 76.000 sînt militari, iar vreo 100.000 reprezintă poliţişti şi angajaţi din alte structuri asimilate.

Casa Naţională de Pensii arată că în ianuarie 2020 aveau pensii speciale 607 foşti angajaţi ai Curţii de Conturi, 1.793 foşti grefieri şi alţi foşti angajaţi ca personal auxiliar de specialitate al instanţelor şi parchetelor, 1.436 foşti piloţi ai Aviaţiei Civile, 792 foşti parlamentari şi funcţionari publici din parlament, 839 foşti diplomaţi şi 3.929 foşti judecători şi procurori. În ultimii ani pensiile speciale au crescut spectaculos.

Măririle au fost făcute în anul 2015 de guvernul PSD, care i-a cadorisit pe pensionarii de lux şi a majorat nu la acelaşi nivel, ci foarte puţin pensiile celorlalţi români. Potrivit datelor comparate de „Adevărul“, de departe cele mai mari creşteri de venituri au fost operate în cazul magistraţilor, foştii procurori şi judecători beneficiind aproape de o dublare a veniturilor.

Dacă la finele lunii octombrie 2016, aceştia încasau o pensie medie lunară de 10.326 de lei (din care în medie 9.270 de lei erau plătiţi din buzunarele tuturor românilor care-şi plătesc taxele şi impozitele), în luna octombrie pensiile de serviciu ale foştilor judecători şi procurori au ajuns la 18.629 de lei (din care 17.319 lei provin de la bugetul de stat).

Conform explicaţiilor CNPP prezentate „Adevărul“, inadvertenţele dintre sumele plătite de stat şi pensia medie lunară a magistraţilor este dată de faptul că nu toţi foştii procurori sau judecători au avut contributivitate. În baza contributivităţii, foştii magistraţi ar fi trebuit să încaseze, în octombrie 2016, o pensie medie lunară de 2.084 lei, iar în octombrie 2019 o pensie medie lunară de 3.169 lei. Doar că, în baza legilor speciale, aceştia au încasat în octombrie 2019 cu 8.303 lei mai mult decît acum trei ani.

Procentual, vorbim de o creştere de 80,4% în numai trei ani. Raportat la prima lună de pensii speciale, pentru care există statistici ale CNPP (ianuarie 2016), pensiile magistraţilor s-au dublat, de la 9.221 lei, la 18.629, creştere de 102%.

Pensiile au crescut, dar sînt mari decalaje între beneficiari

Pensiile de rînd au crescut cu 440 lei, abia după majorarea de la 1 septembrie. Spre comparaţie, în luna octombrie 2016, pensiile de rînd aveau o valoare medie lunară de 931 lei, care înainte de a fi majorate prin lege în acest an abia atingeau valoarea de 1.183 lei, o creştere de 27%.

Abia în urma recalculărilor pensiile de rînd au ajuns la 1.371 lei, respectiv o creştere de 47,2%, oricum infimă avînd în vedere că este vorba de numai 440 lei. Conform datelor publicate de Ministerul Muncii, România avea la sfîrşitul trimestrului al doilea al anului trecut 5.159.000 de pensionari.

Pensia medie, cea mai mică din Europa, după Bulgaria, era de 1.189 de lei, din care pensia pentru limită de vîrstă de 1.348 de lei, iar pensia medie pentru cei 296.000 de agricultori, de 488 de lei. De la 1 septembrie, pensiile din bugetul asigurărilor sociale de stat au fost mărite cu 15%.

Impactul bugetar este estimat la 8,4 miliarde de lei anul trecut, la 24,8 miliarde în 2020, pentru ca în 2021 să ajungă la 58,1 miliarde, iar în 2022 să atingă suma astronomică de 81,1 miliarde de lei. Nu au crescut doar pensiile magistraţilor ci şi cele ale foştilor parlamentari şi funcţionari parlamentari.

Veniturile medii lunare ale foştilor parlamentaru au crescut de la 3.060 de lei în octombrie 2016, la 4.529 lei în octombrie 2019, deşi în baza propriilor contributivităţi ar fi trebuit să încaseze lunar în medie cîte 1.343 lei (la nivelul lunii octombrie 2016), respectiv 2.586 lei (la nivelul lunii octombrie 2019).

Majorarea de la 3.060 de lei în octombrie 2016, la 4.529 lei în octombrie 2019, reprezintă 1.469 lei, adică 48% mai mult decât în urmă cu trei ani. Sînt fericiţi cu pensii speciale şi pe meleaguri nemţene, cea mai mare pensie de acest fel ajungînd la 37.760 de lei, din care după plata impozitului titularul rămîne cu aproape 30.000 de lei. În Neamţ sînt 132 de pensii speciale din care în top 5 intră cei cu drepturi lunare ce depăşesc 25.000 lei.

Din totalul celor 125.275 de pensionari nemţeni cei mai săraci, de la coada clasamentului, vreo 28.700, îşi duc traiul de azi pe mîine pentru că beneficiază de indemnizaţia socială în valoare de 704 lei lunar.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Măşti de protecţie, fabricate la Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

Tot mai mulţi producători locali încearcă să se adapteze şi să răspundă provocărilor pe care le presupune epidemia de coronavirus. Este cazul şi unui producător local din Neamţ care confecţionează măşti de protecţie pe care le comercializează la preţul de 3,5 lei bucata, în cazul comenzilor mai mari de 100 de bucăţi preţul fiind negociabil.

Medicul specialist Virgil Musta de la spitalul Victor Babeș din Timișoara avertiza de curînd că noul coronavirus poate fi luat chiar și din praful din atmosferă. Tocmai de aceea, sfatul lui era să purtăm mască de fiecare dată cînd ieșim din casă, iar la întoarcere să dezinfectăm încălțămintea și să aerisim hainele, chiar să le fierbem dacă avem posibilitatea, asta pentru că virusul poate rezista pe haine de la patru ore până la câteva zile.

Mai multe informaţii despre măştile fabricate în Neamţ aici: https://retetedelabunica.eu/produs/masca-individuala/

Citește știrea

Actualitate

Utilaje agabaritice pleacă din Neamţ pe şoselele ţării

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ de pe poarta Companiei Mecanice de Echipamente Speciale au plecat către beneficiari două mari utilaje ■ transportul lor s-a făcut în condiţii speciale ■ un condensator de vid a ajuns la Rafinăria Petromidia, iar o coloană la Petrotel Lukoil Ploieşti ■

Firma Comes Săvineşti este în topul foarte puţinelor societăţi din peisajul economic naţional cu un obiect de activitate unicat, cel al utilajelor extrem de performante pentru sectorul extracţiei şi prelucrării ţiţeiului şi gazelor naturale, adică pentru rafinării, combinate chimice şi petrochimice.

Clienţii companiei din Neamţ sînt toţi marii „jucători“ din România în domeniile amintite, dar şi firme renumite din Europa, spaţiul ex-sovietic, Orientul Mijlociu şi Africa. Dat fiind domeniul de activitate al beneficiarului, utilajele produse de Comes au dimensiuni ieşite din comun, livrarea lor către clienţi făcîndu-se în condiţii speciale, numite în limbajul de specialitate agabariditice.

În fapt, un „cap“ de TIR tractează un trailer enorm, pe care este încărcat echipamentul, drumul spre destinaţie efectuîndu-se, de regulă, noaptea, pentru a nu încurca circulaţia, la o viteză constantă, cu antemergător şi sub supravegherea Poliţiei Rutier.

Ultimul de acest fel a plecat de pe poarta fabricii din Neamţ sîmbătă, 21 martie şi a străbătut ţara de la nord la sud, pînă la Năvodari, judeţul Constanţa. A fost vorba despre un condensator de vid necesar Rafinăriei Petromidia, o structură de cîteva zeci de tone şi lungă de vreo 15 metri.

„Firma Comes a proiectat, executat şi livrat, recent, către Rafinăria KMG Rompetrol – Petromidia Năvodari, unul din cele mai mari complexe industriale ale României, un condensator de vid treapta I 100-S18, utilaj de o importanţă primordială pentru revizia programată în acest an, parte componentă a instalaţiei de distilare amoniacală în vid.

Împreună cu acest utilaj, o construcţie de o structură specială, atipică, au fost livrate un număr însemnat de utilaje necesare pentru revizia în curs – schimbătoare căldură, baterii de răcitoare, fascicule tubulare, economizoare şi preîncălzitoare“, a declarat Anton Măzărianu, director general Comes Săvineşti.

Echipamentul livrat pe 21 martie a avut 56 de tone, diametrul de 3.5 metri şi o înălţime de 4.5 metri, complexitatea lui fiind reliefată şi de faptul că a avut încorporate în el circa 3.000 de ţevi în fascicul. De la directorul comercial Victor Marian am aflat că gama de produse a firmei înseamnă utilaje care sunt executate cu preţuri cuprinse între 100.000 şi 800.000 de euro, timpul necesar realizării fiind de aproximativ şase luni. Un alt transport agabaritic plecat de la Comes spre Petrotel Lukoil Ploieşti a avut loc spre finalul lunii februarie 2020. Era o coloană, utilaj denumit şi „coloana vertebrală a unei rafinării“, o structură din inox cu o lungime de 35 de metri, o greutate de 40 de tone, la un diametru de 3.500 de milimetri.

Lider în domeniu

Firma Comes este numărul 1 pe piaţa românească de execuţie a utilajelor pentru rafinării, combinate chimice şi petrochimice. Clienţii săi sînt toate cele patru rafinării din ţară, Petromidia Constanţa, Petrotel Lukoil Ploieşti, OMV Petrobrazi şi Vega Ploieşti şi combinatele Azomureş Tîrgu Mureş, Chimcomplex Borzeşti şi Sinteza Oradea,dar şi Romgaz, Transgaz şi Inspet.

Produsele companiei din Neamţ ajung şi pe alte meridiane ale lumii, în Germania, Franţa, Italia, Austria, Elveţia, Olanda, Finlanda, Belgia sau Serbia, dar şi în spaţiul ex-sovietic, Belarus, Rusia şi Lituania. Printre clienţi sînt şi firme cu tradiţie în domeniul ţiţeiului şi gazelor naturale din Orientul Mijlociu şi Africa, respectiv Qatar, Emitarele Arabe Unite, Iordania, Niger sau Egipt.

De altfel, pe piaţa internă Comes livrează 37% din producţie, restul de 63% fiind destinată exportului. Una din preocupările conducerii o constituie atragerea forţei de muncă, mai ales că, în luna aprilie a acestui an, societatea va inaugura o nouă capacitate de producţie. Investiţia este de 5 milioane de euro şi reprezintă o hală de 2.8000 de metri pătraţi, unde se vor realiza componente uriaşe, de până la 200 de tone, cu doametru de 7 metri şi 50 de metri lungime. „Făceam utilaje de pînă la 70 de tone, dar intrăm la producţia gamei complete, cu utilaje de pînă la 200 de tone.

Rolul acestei investiţii este de a răspunde integral la cerinţele pieţei de petrol şi gaze. Piaţă există, cerere există atât la intern, cît şi la extern. Cu producţia de pînă la 200 de tone umplem piaţa utilajelor mari şi putem face tot ce are nevoie o companie din domeniul producţiei de petrol şi gaze“, a declarat Victor Marin, director comercial. În aceste condiţii, firma are nevoie de 80-100 de noi angajaţi, în ocupaţii cum ar fi sudori, mecanici, electricieni, lăcătuşi mecanici, strungari, frezori, dar şi personal cu studii superioare, în special la ingineri mecanici.

Pentru că pe piaţa muncii „meseriaşii“ sînt cam greu de găsit, compania a gîndit o strategie pentru viitorul apropiat. Elevi de la licee din Piatra Neamţ, Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu“ sau Colegiul Tehnic Forestier, fac practică la Comes, mai multe grupe învaţă sudură şi lăcătuşerie mecanică, firma utilându-le atelierele practice de la şcoli.

Se preconizează ca, de la anul, 28 de elevi să aibă asigurat un loc de muncă atunci cînd ies de pe băncile şcolii. De precizat că firma oferă o salarizare extrem de tentantă, oferind cu mult peste ceea ce este acum în domeniul mecanic.

Citește știrea

Actualitate

Fără viză pentru plata şomajului

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ şomerii care sînt susţinuţi financiar de stat nu mai trebuie să iasă din casă pentru a viza lunar carnetul

Avînd în vedere pandemia de coronavirus şi restricţiile de circulaţie impuse pe perioada stării de urgenţă, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă anunţă noutăţi pentru şomerii aflaţi în plată.

Conform procedurilor de pînă acum, această categorie de persoane trebau să se prezinte lunar la AJOFM Neamţ pentru a-şi viza carnetul de şomer. În acest fel ei îşi asigurau plata ajutorului de şomaj, în lipsa vizei lunare plăţile fiind suspendate.

Simultan, funcţionarii le puteau oferi locurile de muncă vacante care se potriveau cu pregătirea şi experienţa fiecăruia. În lumina noilor reglementări, AJOFM a luat decizia de a nu-i mai purta pe drumuri pe şomerii indemnizaţi şi renunţă la aplicarea vizei lunare. Altfel spus pericolul pînă acum era ca cei aflaţi în plată să plece la muncă peste hotare, dar cum la acest moment acest lucru nu se mai poate, viza a fost înlăturată.

„Potrivit noilor precizări din OUG nr.32/2020 pe perioada stării de urgenţă instituite prin Decretul nr.195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul Romaniei, obligaţia prevăzută la art.41 alin.(1) lit.a) din Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru somaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, nu se aplică, în sensul că persoanele care beneficiază de indemnizaţie de somaj nu au obligaţia se se prezinte lunar la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă la care sînt înregistrate pentru a primi sprijin în vederea incadrării în muncă (viza lunară)“, conform unui comunicat al AJOFM.

Informaţii suplimentare se pot obtine la Agenţia Locală pentru Ocuparea Forţei de Muncă Piatra Neamţ, telefon 0233/219514, e-mail: maria.alistar@nt.anofm.ro, Agenţia Locală pentru Ocuparea Forţei de Muncă Tîrgu Neamţ, telefon 0233/790583, e-mail: ramona.radu@ntl.anofm.ro şi Agenţia Locală pentru Ocuparea Forţei de Muncă Roman, telefon 0233/743848 sau 0233/743849, e-mail: alexandra.anghel@ntl.anofm.ro.

Citește știrea

Trending