Contactează-ne

Economie

Neamţ: Cine-s perdanţii pensiilor speciale. 37.760 de lei cea mai mare pensie din judeţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Camera Deputaţilor a votat eliminarea pensiilor speciale ■ vizaţi sînt parlamentarii, judecătorii, procurorii, personalul auxiliar din instanţe şi parchete, diplomaţii, personalul aviatic şi judecătorii de la CCR ■ în Neamţ, cea mai mare pensie specială este de 37.760 de lei ■ alte cinci depăşesc 25.000 lei ■

Camera Deputaţilor a adoptat, în şedinţa de pe 28 ianuarie 2020, eliminarea pensiilor speciale ale unor categorii de persoane considerate privilegiate prin primirea unor pensii care depăşesc cu mult pe cele ale unui muritor de rînd.

Sînt vizaţi de noile norme mai multe categorii profesionale între care se numără senatori şi deputaţi, funcţionari publici parlamentari, judecători, procurori, personalul auxiliar din instanţe şi parchete, diplomaţi, personalul aviatic şi judecătorii de la Curtea Constituţională.

De la bun început iniţiativa legislativă a stîrnit reacţii, cei mai vocali şi care au şi trecut la proteste prin suspendarea activităţii pe o anumită perioadă de timp, precum şi judecarea cauzelor urgente şi amînarea celorlalte dosare, fiind cei din sistemul judiciar, grefieri şi magistraţi.

Aici miza este uriaşă pentru că pensia media a magistraţilor este de 18.315 de lei, din care statul plăteşte 17.000 de lei şi numai diferenţa este din contributivitate. Altfel spus, eliminarea pensiilor speciale ar face ca magistraţii să primească pe pensie medie în jurul a 1.300 de lei.

Pînă acum pensia din magistratură se compunea din 80% din baza de calcul care adună salariul brut din ultima lună de activitate şi sporurile care nu sînt puţine. Aşa s-a ajuns ca în ultima perioadă de timp să fie magistraţi care au preferat să iasă din activitate pentru că pensia de care beneficiau lunar depăşea salariul pe care l-ar fi avut dacă ar fi fost în activitate.

Iniţiatorii celor două proiecte au adus şi argumente pentru eliminarea pensiilor speciale. Cel mai important a fost cel care crea inechităţi, cei cu pensii speciale primind sume mult mai mari decît ceilalţi oameni ai muncii, deşi contribuţia a fost aceeaşi.

Pe de altă parte, s-a avut în vedere efortul bugetar cu pensiile speciale, estimat la circa 7 miliarde de lei pe an.

Circa 185.000 de pensii speciale

În ţară sînt circa 185.000 de persoane care primesc pensii speciale. Dintre acestea, peste 9.000 sînt civili, aproximativ 76.000 sînt militari, iar vreo 100.000 reprezintă poliţişti şi angajaţi din alte structuri asimilate.

Casa Naţională de Pensii arată că în ianuarie 2020 aveau pensii speciale 607 foşti angajaţi ai Curţii de Conturi, 1.793 foşti grefieri şi alţi foşti angajaţi ca personal auxiliar de specialitate al instanţelor şi parchetelor, 1.436 foşti piloţi ai Aviaţiei Civile, 792 foşti parlamentari şi funcţionari publici din parlament, 839 foşti diplomaţi şi 3.929 foşti judecători şi procurori. În ultimii ani pensiile speciale au crescut spectaculos.

Măririle au fost făcute în anul 2015 de guvernul PSD, care i-a cadorisit pe pensionarii de lux şi a majorat nu la acelaşi nivel, ci foarte puţin pensiile celorlalţi români. Potrivit datelor comparate de „Adevărul“, de departe cele mai mari creşteri de venituri au fost operate în cazul magistraţilor, foştii procurori şi judecători beneficiind aproape de o dublare a veniturilor.

Dacă la finele lunii octombrie 2016, aceştia încasau o pensie medie lunară de 10.326 de lei (din care în medie 9.270 de lei erau plătiţi din buzunarele tuturor românilor care-şi plătesc taxele şi impozitele), în luna octombrie pensiile de serviciu ale foştilor judecători şi procurori au ajuns la 18.629 de lei (din care 17.319 lei provin de la bugetul de stat).

Conform explicaţiilor CNPP prezentate „Adevărul“, inadvertenţele dintre sumele plătite de stat şi pensia medie lunară a magistraţilor este dată de faptul că nu toţi foştii procurori sau judecători au avut contributivitate. În baza contributivităţii, foştii magistraţi ar fi trebuit să încaseze, în octombrie 2016, o pensie medie lunară de 2.084 lei, iar în octombrie 2019 o pensie medie lunară de 3.169 lei. Doar că, în baza legilor speciale, aceştia au încasat în octombrie 2019 cu 8.303 lei mai mult decît acum trei ani.

Procentual, vorbim de o creştere de 80,4% în numai trei ani. Raportat la prima lună de pensii speciale, pentru care există statistici ale CNPP (ianuarie 2016), pensiile magistraţilor s-au dublat, de la 9.221 lei, la 18.629, creştere de 102%.

Pensiile au crescut, dar sînt mari decalaje între beneficiari

Pensiile de rînd au crescut cu 440 lei, abia după majorarea de la 1 septembrie. Spre comparaţie, în luna octombrie 2016, pensiile de rînd aveau o valoare medie lunară de 931 lei, care înainte de a fi majorate prin lege în acest an abia atingeau valoarea de 1.183 lei, o creştere de 27%.

Abia în urma recalculărilor pensiile de rînd au ajuns la 1.371 lei, respectiv o creştere de 47,2%, oricum infimă avînd în vedere că este vorba de numai 440 lei. Conform datelor publicate de Ministerul Muncii, România avea la sfîrşitul trimestrului al doilea al anului trecut 5.159.000 de pensionari.

Pensia medie, cea mai mică din Europa, după Bulgaria, era de 1.189 de lei, din care pensia pentru limită de vîrstă de 1.348 de lei, iar pensia medie pentru cei 296.000 de agricultori, de 488 de lei. De la 1 septembrie, pensiile din bugetul asigurărilor sociale de stat au fost mărite cu 15%.

Impactul bugetar este estimat la 8,4 miliarde de lei anul trecut, la 24,8 miliarde în 2020, pentru ca în 2021 să ajungă la 58,1 miliarde, iar în 2022 să atingă suma astronomică de 81,1 miliarde de lei. Nu au crescut doar pensiile magistraţilor ci şi cele ale foştilor parlamentari şi funcţionari parlamentari.

Veniturile medii lunare ale foştilor parlamentaru au crescut de la 3.060 de lei în octombrie 2016, la 4.529 lei în octombrie 2019, deşi în baza propriilor contributivităţi ar fi trebuit să încaseze lunar în medie cîte 1.343 lei (la nivelul lunii octombrie 2016), respectiv 2.586 lei (la nivelul lunii octombrie 2019).

Majorarea de la 3.060 de lei în octombrie 2016, la 4.529 lei în octombrie 2019, reprezintă 1.469 lei, adică 48% mai mult decât în urmă cu trei ani. Sînt fericiţi cu pensii speciale şi pe meleaguri nemţene, cea mai mare pensie de acest fel ajungînd la 37.760 de lei, din care după plata impozitului titularul rămîne cu aproape 30.000 de lei. În Neamţ sînt 132 de pensii speciale din care în top 5 intră cei cu drepturi lunare ce depăşesc 25.000 lei.

Din totalul celor 125.275 de pensionari nemţeni cei mai săraci, de la coada clasamentului, vreo 28.700, îşi duc traiul de azi pe mîine pentru că beneficiază de indemnizaţia socială în valoare de 704 lei lunar.

Actualitate

A început tăvălugul protestelor sindicale

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ filialele sindicale din Cartelul Alfa au început seria acţiunilor de protest ■ manifestări vor avea loc în toate marile oraşe, pichetîndu- se Guvernul, Palatul Cotroceni, ministere şi sedii de partide ■

Aşa cum au anunţat, sindicatele au demarat seria protestelor stradale, deschizătoare de drumuri fiind cele din MAI, Sanitas şi Confederaţia Cartel Alfa. Preşedintele Cartelul Alfa Neamţ, Dănuţ Radu, a declarat care sînt principalele manifestările iniţiate.

„La nivelul Cartelului Alfa, începînd din 14 ianuarie şi continuînd pînă spre finalul lunii februarie, s-au declanşat o serie de acţiuni de protest, care debutează cu pichetarea prefecturilor, începînd din nordul ţării, de la Maramureş şi în toate marile oraşe ale ţării. Se va iniţia o caravană care va traversa toate marile oraşe ale ţării şi va ajunge pînă la Bucureşti, în 18 ianuarie.

Aici se vor picheta Givernul, Ministerul Muncii, Ministerul Sănătăţii, Palatul Cotroceni şi sediile partidelor aflate la guvernare“, a declarat Dănuţ Radu. Acesta spune că sindicatele membre ale filialei Neamţ a Cartelului Alfa se află, încă, în faza de consultare a membrilor în ceea ce priveşte forma pe care o vor avea acţiunile de protest, urmînd a se lua în perioada următoare decizii, în funcţie de disponibilitatea şi capacitatea sindicatelor de a se mobiliza.

Din filiala Neamţ a Cartelului Alfa fac parte următoarele structuri: Sindicatul Petrotub, Sindicatul ApaServ, Solidaritaea Sanitară Neamţ şi Roman, Sanitas, Sindicatul Săvineşti, Sindicatul Poliţiştilor şi Sindicatul APIA. Principala revendicare a sindicaliştilor este majorarea salariului mediu pe economie, ţinînd cont că majorarea cu doar 40 lei este o adevărată bătaie de joc, faţă de cele două milioane de angajaţi remuneraţi astfel.

În afara acestor revendicări, spune liderul Cartel Alfa Neamţ, se adaugă cele specifice fiecărui domeniu, precum neacceptarea plafonării salariilor în domeniul bugetar, incertitudinea creşterii punctului de pensie pentru persoanele de vîrsta a treia şi neaplicarea Legii 127 din 2019, privind sistemul public de pensii.

Citește știrea

Actualitate

Ce se doreşte pe piaţa muncii la început de an

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ mediul de afaceri are nevoie de numai 157 de noi salariaţi ■ licenţiaţii nu au nici un fel de căutare ■

Mediul de afaceri din judeţ a redeschis piaţa muncii, însă la început de an cererea de personal este ca şi inexistentă. Conform Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Neamţ, la nivel de judeţ sînt anunţate ca fiind vacante un număr total de 157 de job-uri.

Cele mai multe angajări ar putea avea loc la Piatra Neamţ unde se caută 87 de noi salariaţi, în timp ce angajatorii din zona Roman, care include şi comunele limitrofe, caută 57 de salariaţi. La Tîrgu Neamţ şansele de a găsi un nou loc de muncă sînt infime şi angajatorii din oraş, dar şi din comunele limitrofe au nevoie de doar 13 lucrători. Aşa stînd lucrurile, trebuie spus că cea mai mare căutare o are personalul cu studii medii, în timp ce pentru personalul de înaltă calificare nu prea sînt job-uri la început de an.

În reşedinţa de judeţ se caută doar un licenţiat, calificat în ocupaţia de inspector resurse umane. La polul opus, pentru muncitorii necalificaţi, este cea mai mare cerere şi ar fi nevoie de vreo 24 de lucrători pentru mai multe domenii. În rest, cererea de salariaţi nu este prea generoasă şi ar fi nevoie de tîmplari universali, sudori sau strungari universali, precum şi de electricieni, fochişti, lăcătuş mecanic sau lucrător comercial. Şi la Roman este tot un singur post pentru personal de înaltă calificare şi se caută un inspector protecţia muncii – evaluator securitatea şi sănătatea în muncă.

La fel ca şi la Piatra Neamţ cea mai mare căutare o au necalificaţii, fiind nevoie de 12 persoane, la care se mai adaugă 10 cereri de operator confecţii, sau şapte confecţioneri – asamblori articole textile. La nivel de zonă ar mai putea găsi de lucru cei care pot presta ca frezor universal, agent livrări, bucătar, chelner, casier, recepţioner sau preparator marfă.

La Tîrgu Neamţ nu este nici un post pentru personal cu studii superioare. Se caută doar cinci drujbişti, doi muncitori silvici şi tot atîţia vînzători şi cîte un tîmplar universal, şofer camion transport buşteni, patiser sau confecţioner tîmplărie aluminiu şi mase plastice.

Citește știrea

Actualitate

Plafonarea salariilor învrăjbeşte primarii

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ aceştia au iniţiat un document, la nivelul ACOR, susţinînd că decizia Guvernului Cîţu de plafonare a salariilor personalului bugetar ar fi ilegală şi abuzivă ■ argumentele edililor de comune ţin şi de faptul că un act normativ guvernamental nu poate modifica o lege organică ■ toţi membrii filialelor teritoriale ACOR urmează a avea consultări cu preşedintele Emil Drăghici, pentru a se pune de acord modalitatea de protest ■ nu este exclusă atacarea OUG şi la Curtea Constituţională, după ce au fost sesizat Guvernul şi Avocatul Poporului pe acest subiect ■

Asociaţia Comunelor din România (ACOR), din care fac parte toţi primarii unităţilor administrativ teritoriale din mediul rural, a iniţiat un protest public, privitor la decizia Guvernului Cîţu de a plafona creşterile salariale, în 2021, din cauza crizei pandemice.

Membrii ACOR apreciază că o asemenea decizie ar fi ilegală, mai ales în condiţiile în care personalul care lucrează în administraţia publică din mediul rural are salarii modeste şi că o asemenea decizie ar încălca prevederile Legii 153, de salarizare a personalului bugetar. Preşedintele ACOR Neamţ, Petrică Şchiopu, primar al comunei Bîrgăoani, susţine că prin decizia Guvernului Cîţu de a plafona majorările salariale ale salariaţilor din administraţiile publice locale este încălcată Legea 153 din 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

„Argumentele noastre sînt clare şi atîta vreme cît drepturile salariale sînt incluse în Legea 153 din 2017, lege cadru, ele nu pot fi modificate prin ordonanţă de guvern. Probabil că Guvernul a căutat un motiv să plafoneze salariile din administraţia publică pentru că – vezi, Doamne! – Guvernul actual nu are bani pentru pensii şi salarii. Dar dacă ne-au blocat nouă, în administraţia publică salariile, de ce aceşti bani nu se regăsesc în pensii şi alocaţii?! Aceste majorări salariale erau prevăzute a fi incluse, la întocmirea bugetului anual al fiecărei unităţi administrativ-teritoriale (UAT), fondurile provenind fie din bugetul local, fie din bugetul consolidat al statului. Asta pentru că nu toate primăriile pot să-şi asigure fonduri pentru plata cheltuielilor de funcţionare, din bugetele locale. Foarte multe UAT-uri nu se încadrează cu veniturile pe care le au pentru a acoperi toate cheltuielile dintr-o localitate, pe parcursul unui an financiar”, a declarat, pentru „Monitorul”, preşedintele ACOR Neamţ, Petrică Şchiopu, primar PSD.

OUG încalcă autonomia locală

Preşedintele ACOR Neamţ, Petrică Şchiopu, a mai declarat faptul că, în perioada imediat următoare, toţi membrii acestei structuri asociative urmează a avea consultări, on-line, cu preşedintele Emil Drăghici, primar al comunei Vulcana Băi, pentru a se pune de acord cu seria protestelor ce ar urma să fie făcute de edilii comunelor pe subiectul plafonărilor salariale, dar şi pe alte subiecte de interes local şi general.

Majorările salariale ce urmează a se face se prevăd la întocmirea bugetelor unităţilor administrativ teritoriale, la începutul fiecărui an şi prevăd creşteri salariale punctuale ale angajaţilor din sistemul bugetar. Reprezentanţii ACoR au înaintat o plîngere prealabilă Guvernului Cîţu, ministerelor Finanţelor, Muncii, Dezvoltării şi Avocatului Poporului, referitoare la OUG, în discuţie, ce prevede plafonarea salariilor la nivelul lunii decembrie 2020, iar argumentul edililor de comune este acela că ordonanţa ar fi fost emisă „cu nerespectarea prevederilor legale”, legate de lansarea în dezbatere publică a actului normativ.

Membrii ACOR mai apreciază că Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 226 din 2020, fiind emisă cu nerespectarea prevederilor legale, demonstrează că Guvernul şi- ar fi depăşit competenţa, acţionînd în mod discreţionar, „manifestînd dispreţ faţă de prevederile constituţionale şi legale”, lezînd drepturile administraţiei publice locale, care trebuie să funcţioneze ca autorităţi administrative autonome. Cum acest act normativ încalcă principiul legalităţii şi cel al autonomiei publice locale nu este exclusă decizia de a fi atacat la Curtea Constituţională a României. Veniturile salariale ale angajaţilor dintr-o unitate administrativ-teritorială diferă, de la o comună la alta, de o localitate la alta, şi sînt stabilite în funcţie de coeficientul de ierarhizare angajat de fiecare primărie, la începutul anilor 2019 şi 2020, acesta variind între 1,2 şi 1,6.

„Coeficienţii de ierahizare diferă de la o primărie la alta. Conform Legii 153 s-au făcut majorări salariale cu un coeficient adăugat la salariul minim, negociat la nivelul fiecărei administraţii publice de către reprezentanţii salariaţilor, din fiecare administraţiei publică locală, cu primarul localităţii respective, dar, de regulă, acest coeficient este între 1,2 şi 1,6% din salariul minim de bază, stabilit în funcţie de: complexitatea şi importanţa socială a muncii, complexitatea şi diversitatea activităţilor, responsabilitatea şi impactul deciziilor luate de funcţionarul respectiv, expunerea la factori de risc, incompatibilităţi şi conflicte de interese, etc, condiţii prevăzute în Legea 153 în anexele sale.

Citește știrea

Trending