Contactează-ne

Economie

Neamţ: 3 miliarde, preţul pentru 16 „negri“

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la 8 angajatori inspectorii de muncă au găsit 16 persoane care lucrau fără forme legale ■ luna trecută, un salariat a murit în timp ce era la muncă, iar alţi 15 au fost răniţi ■

Funcţionarii din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Neamţ au avut de lucru luna trecută şi după ce au trecut pe la mai mulţi angajatori, pentru abaterile depistate au aplicat amenzi de 358.000 de lei şi 139 de avertismente. Aşa rezultă din analiza activităţii ITM pentru luna februarie 2019. „În această perioadă s-au efectuat 263 de controale, ocazie cu care s-au constatat 333 de deficienţe în domeniul relaţiilor de muncă şi al securităţii şi sănătăţii în muncă şi s-au dispus tot atîtea măsuri pentru remedierea deficienţelor constatate, aplicîndu-se 164 de sancţiuni contravenţionale din care 8 amenzi în cuantum de 358.000 lei şi 139 de avertismente contravenţionale“, conform unui comunicat al Inspectoratului Teritorial de Muncă Neamţ. Cele mai mari amenzi s-au dat pentru munca la negru, obicei de care patronii nemţeni încă nu se lasă, după cum reiese din activitatea inspectorilor în domeniul relaţiilor de muncă. În februarie, 12 funcţionari au controlat 151 de agenţi economici, iar cu prilejul verificărilor au fost aplicate 41 de sancţiuni contravenţionale, în cuantum de 321.000 lei, pentru încălcări ale Legii nr. 53/2003, modificată şi completată – Codul Muncii, Legii nr. 108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, H.G. nr. 905/2017 privind registrul general de evidenţă a salariaţilor, HG nr. 38/2008 privind organizarea timpului de muncă al persoanelor care efectuează activităţi mobile de transport rutier. La 8 angajatori, au fost depistate 16 persoane pentru care angajatorii nu au încheiat forme legale de angajare. În consecinţă, au fost dispuse 8 măsuri şi s-au aplicat 8 amenzi în cuantum de 300.000 lei. Cu prilejul controalelor din cursul lunii februarie, pentru nerespectarea prevederilor H.G. nr. 905/2017 privind registrul general de evidenţă al salariaţilor au fost dispuse 61 de măsuri, în sensul respectării dispoziţiilor legale referitoare la înregistrarea elementelor prevăzute la art. 3, alin. 2, lit. a – i din actul normativ menţionat, cel tîrziu în ziua anterioară începerii activităţii. Un număr de 2 angajatori au fost sancţionati contravenţional cu o amendă în cuantum de 3.000 lei şi un avertisment. În ce priveşte activitatea în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă, 7 inspectori de muncă au realizat 111 vizite de control şi evaluare la unităţi economice şi au aplicat în total 123 de sancţiuni contravenţionale în cuantum de 37.000 lei. Tot luna trecută, la ITM Neamţ au fost comunicate 16 evenimente, din care 15 s-au soldat cu incapacitate temporară de a presta activitate (cădere la acelaşi nivel/de la mică înălţime, utilizarea necorespunzătoare a echipamentelor de muncă, accident de traseu, cauze patologice) şi un eveniment soldat cu deces (cădere de la înălţime).

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Economie

Pensiile dregătorilor vs. pensiile prostimii

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ conform noilor prevederi, la 1 septembrie 2019, valoarea punctului de pensie ar trebui să fie 1.265 de lei ■ la 1-IX- 2020 va fi de 1.775 lei, iar la aceeaşi dată din 2021 va fi de 1.875 lei ■ în 2022, valoarea punctului va fi indexată cu inflaţia ■ guvernanţii au stabilit pensii speciale pentru aleşii locali care au avut funcţii după 1992 ■ pleaşca de mii de lei lunar se va aduna la pensia de drept ■

După cum se ştie, Legea pensiilor a fost votată în plenul Camerei Deputaţilor pe 26 iunie 2019, după ce cu o săptămînă înainte fusese respinsă pentru că Puterea nu a reuşit să-şi mobilizeze aleşii. Proiectul prevede majorarea anuală a punctului de pensie, iniţiatorii legii susţinînd că pînă în anul 2022 se vor recalcula toate pensiile şi se vor dubla veniturile celor care s-au retras din activitate. Creşterea graduală a pensiilor marii majorităţi a celor care au ieşit din cîmpul muncii, dar practica a dovedit că orice majorare (şi a salariilor) a adus cu sine scumpiri în lanţ. Dacă Legea pensiilor a fost adoptată pe 26 iunie, cu o zi înainte guvernanţii votau Codul administrativ, prin ordonanţă de urgenţă, în această reglementare fiind şi un capitol controversat, care se referă tot la pensii. Dar nu pentru cei mulţi, ci pentru o serie de dregători din administraţiile locale. Este vorba despre pensii speciale pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene, care au activat în aceste funcţii după 1992. Adică ei vor cumula pensia de drept cu cea specială, ajungînd la drepturi financiare mult mai mari decît cele ale „prostimii“. Revenind la legea pensiilor „pentru toţi“, iniţiatoarea ei, fostul ministru al Muncii, Olguţa Vasilescu, declara: „Pe acestă lege votata astăzi (26 iunie – n.r.), care creşte pensiile, şi nu îi sărăceşte pe pensionari, se ajunge la 11,7% din PIB, tot nu este suficient, dar este oricum mult mai bine“. De partea cealaltă, Opoziţia acuza Puterea că nu face decît să-şi caute căi de a trage voturi, iar creşterile promise nu vor putea fi susţinute de bugetul statului. Legea prevede că primele creşteri de pensii vor avea loc chiar din toamnă, cu începere de la 1 septembrie. Atunci valoarea punctului de pensie ar trebui să ajungă la 1.265 de lei, de la 1.100 cît este acum. Apoi, pînă în 2021, punctul de pensie va creşte în fiecare zi de 1 septembrie. Aşa se face că la 1 septembrie 2020 va fi de 1.775 lei, în 2021 punctul de va ajunge la 1.875, şi, în sfîrşit, în anul 2022, tot în septembrie, valoarea punctului de referinţă va fi indexată cu inflaţia. Legea adoptată de deputaţi stabileşte o nouă formulă de calcul a pensiilor începînd cu 2022, iar textul prevede că pentru fiecare cetăţean se însumează un punctaj total rezultat din contribuţii şi nu se mai împarte la anii munciţi. Punctajul se va înmulţi cu un indice de referinţă stabilit acum la 75 de lei, indexat cu valoarea inflaţiei şi majorat în funcţie de salariul mediu brut pe ţară. Aşa se face că un român care a lucrat 25 de ani şi are acum 2 puncte de pensie, primeşte lunar 2.200 de lei. Guvernanţii spun că peste 3 ani, în 2022, acelaşi om va avea o pensie dublă, pentru că noul punctaj se va înmulţi cu indicele de referinţă de 75 de lei indexat cu o inflaţie poate de 5 procente, şi va fi influenţată şi de creşterea salariului mediu brut. Vor fi asimilate la vechimea pentru pensie studiile universitare, masterele, doctoratele, stagiul militar, concediul de creştere a copilului şi şomajul indemnizat, iar femeile care au născut şi crescut trei copii se pot pensiona cu 6 ani mai devreme. S-a spus că legea intenţionează să elimine inechităţile, pentru că acum sînt persoane care beneficiază de pensie minimă indiferent dacă au cotizat la sistem 15 sau 30 de ani. Deci un pensionar cu 13 ani vechime şi 640 de lei acum, va avea o pensie de 1.032 în 2021, unul cu pensie minimă acum, dar cu 19 ani vechime va avea 1.176 lei în 2021, iar unul cu 35 de ani vechime şi 640 de lei acum, va avea o pensie de 1.560 de lei peste doi ani. Toate acestea înseamnă un efort bugetar consistent, iar potrivit estimărilor fostului ministru al Muncii, 8,4 miliarde de lei ar trebui să scoată guvernanţii de la bugetul de stat pentru majorarile promise în acest an, iar pînă în 2022, suma s-ar majora la 81 miliarde de lei, în condiţiile în care cheltuiala statului român cu pensiile în acest an este de 61,5 miliarde de lei.

Pensiile speciale

Aşa cum precizam mai sus, conform noului Cod Administrativ, aleşii locali, începînd din 1992 încoace, ar urma să primească o pensie specială lunară, în plus faţă de cele normale, care se calculează ca procent din indemnizaţia brută, primită atunci cînd sînt în funcţii, ceea ce duce la sume importante. De mii de lei lunar. Pensia specială este calculată astfel: 0,4% din salariul lunar brut (aproape dublu decît netul) înmulţit cu numărul de luni petrecute în funcţie. Limita maximă pentru acest calcul este de trei mandate, adică 12 ani de mandat. Concret, „speciala“ pentru un primar care a stat trei mandate şi are acum un salariu brut de 10.000 de lei pe lună ar fi aproape 6.000 de lei pe lună şi se cumulează cu orice alt venit. Trebuie spus că parlamentarii PNL şi USR au solicitat Avocatului Poporului, Renate Weber, să atace la Curtea Constituţională ordonanţa de urgenţă prin care a fost adoptat Codul Administrativ, pe motiv că include prevederi declarate neconstituţionale anterior, cum sînt cele privind pensiile speciale şi că nu se justifică votarea actului normativ prin ordonanţă de urgenţă. Codul administrativ a avut un traseu sinuos pînă a ajuns să fie adoptat de guvern spre finalul lunii trecute. Proiectul de lege fusese votat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, pe 9 iulie 2018. În noiembrie 2018, Legea privind Codul administrativ era declarată neconstituţională în tot ansamblul ei. Magistraţii au constatat că actul a fost adoptat fără ca avizul Consiliului Economic şi Social să fi fost solicitat în procedura parlamentară de legiferare şi că unele texte au fost adoptate de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, nerespectîndu-se principiul bicameralismului. Sesizarea privind neconstituţionalitatea a fost trimisă CCR de preşedintele Klaus Iohannis pe 31 iulie 2018, fiind contestată la CCR şi de 28 de deputaţi USR, 13 deputaţi PMP, şase deputaţi neafiliaţi şi trei deputaţi PNL, care arătau că pensiile speciale pentru aleşii locali introduse încalcă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii. Apoi, Codul Administrativ, declarat neconstituţional anul trecut, a fost retrimis în Parlament şi respins în acest an de Senat, iar la început de aprilie şi de deputaţi, astfel că el nu mai putea produce efecte. Şi a venit ordonanţa de urgenţă, care a schimbat iarăşi datele problemei.

Erau mii şi mii de beneficiari

După ce în 2015 parlamentarii au considerat că merită să beneficieze de pensii speciale, în iunie şi iulie acest an ei şi-au îndreptat atenţia şi spre aleşii locali. Pe rînd, Senatul şi Camera Deputaţilor au adoptat Codul administrativ, una dintre prevederi vizînd introducerea pensiilor speciale pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de CJ care au activat în aceste funcţii după 1992. Conform celor stipulate în actul normativ înainte de a fi declarat neconstituţional, un primar de comună primea o indemnizaţie de 800 de lei, iar cel mai mult primarul general al Capitalei – 1.400 de lei. Cei care au avut trei mandate luau, la încetarea acestora, suma propusă pentru un mandat înmulţită cu trei. S-a vehiculat că la nivel de ţară ar fi vreo 200 de primari cu mai mult de trei mandate. În Codul administrativ, în articolul 248 se arăta: „Persoanele alese începînd cu anul 1992 de către cetăţeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect şi liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile vîrstei standard de pensionare, ale vîrstei standard de pensionare redusă aşa cum sînt prevăzute în Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie pentru limită de vîrstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vîrstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare“. Se mai prevedea că pensiile speciale vor fi suportate din bugetul de stat prin bugetul ministerului cu atribuţii în domeniul administraţiei şi că nu vor beneficia de indemnizaţii speciale primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene care au fost condamnaţi definitiv pentru comiterea de infracţiuni. În condiţiile în care România are 320 de oraşe, 2.861 comune şi 41 de judeţe, numărul viitorilor beneficiari, primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi care sînt în funcţie acum se apropie de 6.400. Şi mai mulţi erau cei care vor avea pensii speciale, deoarece prevederea se referă la cei care au avut aceste funcţii începînd cu 1992.

Parlamentarii, boieri sînt

Reamintim că parlamentarii, în 2015, au fost de acord să-şi voteze pensii speciale şi pentru ei. La acea vreme, deşi nimeni nu se aştepta la surprize, în sensul respingerii proiectului, la numărătoare uluirea a fost şi mai mare – votaseră pentru mai mulţi decît era de aşteptat. Pentru pensii speciale au votat 303 parlamentari, iar împotrivă – 124. Reprezentanţii PSD, UDMR, ai minorităţilor şi PC au susţinut aprobarea proiectului de lege, în timp ce aleşii PNL au votat împotrivă. Astfel, senatorii şi deputaţii primesc pînă la 4.600 de lei lunar în plus, la pensie. Suma este în funcţie de numărul de mandate deţinute. Un parlamentar cu un mandat va primi o pensie specială de 1.550 de lei, iar cel cu două mandate 3.100 de lei. Cei mai privilegiaţi vor fi parlamentarii cu minimum trei mandate, aceştia urmînd să beneficieze de un plus la pensie de 4.600 de lei.

Citește știrea

Actualitate

Din marile “succesuri” guvernamentale: Pensiile mici vor creşte puţin, cele speciale scad infim

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ de pe 1 septembrie 2019, punctul de pensie ajunge la 1.265 de lei, iar la 1 septembrie 2020 la 1.775 lei ■ PSD a repus pe tapet impozitarea pensiilor speciale ■ ar fi afectate persoanele cu pensii de peste 7.000 de lei ■ este un act de dreptate socială, crede ministrul de Finanţe ■

Casa Judeţeană de Pensii Neamţ anunţă că în Monitorul Oficial nr.563 din 9 iulie 2019, a fost publicată Legea nr.127/2019 privind sistemul public de pensii. Noul act normativ intră în vigoare la data de 1 septembrie 2021, cu următoarele principale excepţii: 1.Începînd cu data de 1 septembrie 2019 valoarea punctului de pensie va fi de 1.265 lei; 2. Începînd cu data de 1 septembrie 2020 valoarea punctului de pensie va fi de 1.775 lei; 3. Începînd cu data de 12 iulie 2019 s-a modificat procedura de contestare a deciziilor emise de către casele teritoriale de pensii – deciziile emise cu această dată urmînd a fi contestate, în termen de 45 de zile de la comunicare, la instanţa judecătorească competentă (pentru deciziile emise anterior datei de 12 iulie 2019 procedura fiind cea stabilită de către Legea nr.263/2010, respectiv posibilitatea contestării în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrală de Contestaţii). „Pînă la data de 1 septembrie 2021, stabilirea şi plata drepturilor de pensie se va realiza – în continuare – în baza dispoziţiilor Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare.“, conform Casei Judeţene de Pensii Neamţ, care mai precizează că, potrivit unei proceduri ce urmează a fi stabilită prin Ordin al ministrului muncii şi justiţiei sociale, pensiile stabilite anterior datei de 1 septembrie 2021 vor fi evaluate în vederea recalculării. Începînd cu data de 1 septembrie 2021 valoarea punctului de pensie va fi de 1.875 lei, urmînd ca prima valoarea a punctului de referinţă să fie stabilită la 75 lei – potrivit noului act normativ. Dacă la unele categorii de pensionari indemnizaţiile o să crească, la alţii este posibil să scadă. Nu cu mult, fiind vorba aici de cei care primesc sume foarte consistente pentru activitatea depusă în cîmpul muncii, cei cu pensii speciale. Vicepreşedintele PSD Gabriel Zetea consideră că impozitarea pensiilor speciale este o măsură de justiţie socială care nu vizează obţinerea de venituri suplimentare la stat. El spune că anumite pensii din ţară sît mai mari decîtsalariile unor directori de bancă din străinătate. otrivit unui comunicat al PSD Maramureş transmis, vineri, majoritatea populaţiei a resimţit o puternică injustiţie socială văzînd cît de mari sînt pensiile unor lucrători în serviciile secrete, magistraţi, militari, poliţişti, politicieni. „Impozitarea pensiilor speciale este o măsură de justiţie socială şi nu vizează obţinerea de venituri suplimentare la stat. Suma obţinută din această măsură este infimă, dar măsura în sine aduce echitate între cei care au pensii ocupaţionale şi cei care au pensii bazate pe contributivitate. Majoritatea populaţiei a resimţit o puternică injustiţie socială cînd a văzut cît de mari sînt pensiile unor categorii profesionale pentru care pensia nu se bazează pe contributivitate, respectiv lucrători în serviciile secrete, magistraţi, militari, poliţişti, politicieni“, a spus Zetea. Potrivit acestuia, sentimentul de inechitate socială era legat de pensiile extrem de mari care au fost înregistrate la vîrful acestor categorii, iar măsura Guvernului ar urmări asigurarea echităţii sociale în raport cu nivelul pensiilor din România. „Era inechitabil ca anumite pensii speciale din România să fie mai mari decît salariile unor directori de bancă din străinătate, în condiţiile în care în România pensia medie este de 1.227 lei“, arătă Gabriel Zetea. Vicepreşedintele PSD susţine că persoanele care aveau pensii de zeci de mii de lei vor rămîne, după impozitare, cu o pensie foarte îndestulătoare pentru nivelul preţurilor din România. „Varianta de impozitare a pensiilor speciale prevede ca pensiile pînă în 2.000 de lei să nu fie impozitate, cele între 2.001 şi 7.000 de lei să fie impozitate cu 10%, pensiile cuprinse între 7.001 şi 10.000 de lei să fie impozitate cu 30%, iar ce depăşeşte 10.000 de lei să fie impozitat cu 50%“, a explicat Zetea. Şi ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici a spus, miercuri, că impozitarea este un act de dreptate socială: „Cei cu pensii mici nu vor fi afectaţi“. Măsura ar urmă să afecteze aproximativ 4.000 de persoane care au pensii speciale mai mari de 7.000 de lei.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Sînt puţine şanse pentru reconversie profesională

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ în luna august sînt numai două stagii de pregătire ■ la acestea se pot înscrie 45 de şomeri, dar şi alte categorii de personal ■

Luna august nu a aduce nici o noutate pe piaţa reconversiei profesionale. La fel ca în iulie, în Neamţ sînt progrmate a avea loc două stagii de pregătire. Cel puţin aşa prevede prognoza publicată pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Se pot înscrie 45 de nemţeni, iar dacă sînt şomeri, pregătirea va fi gratută. 20 de persoane pot alege cursul în ocupaţia de operator introducere, validare şi prelucrare date, iar alţi 25 pot obţine competenţe ca agent de securitate. De la începtul anului, în judeţ au fost puţine stagii de pregătire, în ianuarie nu a avut loc nici un curs, în februarie au fost patru, iar în martie au fost doar două. Totuşi, ulterior reprezentanţii Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Neamţ au anunţat că vor fi mai multe stagii de pregătire deoarece bugetul a fost suplimentat. „Una din măsurile active de ocupare a forţei de muncă este formarea profesională. Bugetul alocat Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Neamţ pentru anul 2019 permite înscrierea persoanelor care doresc să obţină o calificare, la mai multe cursuri care vor avea loc în Piatra Neamţ, Roman şi Tîrgu Neamţ“, conform unui comunicat emis de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă. În zona Piatra Neamţ vor avea loc stagii de pregătire în ocupaţii cum ar fi tinichigiu-carosier, lucrător în comerţ, ospătar, lăcatuş mecanic, IRU, frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist, contabil, operator calculator, sudor şi agent de securitate, în total 10 calificări. La Roman vor fi opt cursuri, pentru lucrător în comerţ, frizer-coafor- manichiurist-pedichiurist, contabil, operator calculator, lucrător în structuri pentru construcţii, bucătar, inspector Sănătate şi Securitate în Muncă şi agent de securitate. Numai trei vor fi la Tîrgu Neamţ, pentru contabil, bucătar şi lucrător finisor în construcţii. De menţionat este faptul că persoanele care nu au un loc de muncă se pot înscrie în evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Neamţ pentru a beneficia de gratuitatea cursului şi de decontarea transportului. În cazul în care rămîn locuri libere, se pot înscrie şi persoane care au un loc de muncă, dar care doresc o calificare în domeniu, însă acestea trebuie să achite cheltuielile formării. Pentru participare, solicitantul trebuie să depună un dosar care să cuprindă o recomandare de la Centrul de consiliere în carieră al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Neamţ, precum şi copii după cartea sau buletinul de identitate, cartea de muncă, certificatul de căsătorie (numai în cazul femeilor). Mai sînt necesare o copie după diploma de studii (cursantul trebuie să aibă cel puţin opt clase), copie după carnetul de şomer şi o adeverinţă de la medicul de familie care să ateste că persoana este clinic sănătoasă.

Citește știrea

Trending