Contactează-ne

Administrație

Arsene, demisia?

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ site-ul tvmneamt.ro a publicat un articol în care se afirmă că Ionel Arsene ar fi luat în calcul găsirea unor persoane dispuse să bată un ziarist ■ ar exista un martor la astfel de discuţii şi interceptări ■ dacă aceste afirmaţii sînt conforme cu realitatea, Monitorul de Neamţ şi Roman cere demisia preşedintelui CJ Neamţ ■

Preşedintele CJ Neamţ şi al PSD Neamţ, Ionel Arsene, are de dat explicaţii într-un caz de o gravitate ieşită din comun. Site-ul www.tvmneamt.ro a publicat vineri, 17 august, un articol cu titlul „Incendiar! Răzbunare mafiotă la nivel înalt. Cum plănuia Arsene să-i facă felul unui jurnalist incomod“. Practic, jurnalistul Ionuţ Corfu a suţinut că a reuşit să obţină dovezi şi confirmări că Ionel Arsene ar fi dorit la un moment dat agresarea jurnalistului nemţean Daniel Vinca. Că ar fi fost purtate discuţii în acest sens cu alţi membrii PSD Neamţ, că acestea ar fi confirmate de un martor căruia nu i-a declinat identitatea, pentru că are această calitate într-unul dintre dosarele în care este cercetat Ionel Arsene. Mai mult, că ar exista înregistrări ale unor discuţii de acest gen în respectivul dosar. Cel care ar fi trebui să fie bătut, jurnalistul Daniel Vinca a confirmat pentru site-ul menţionat că a avut şi el ştiinţă despre faptul că i se pregătea o corecţie fizică şi, mai mult, în perioada în care a ajuns în arest preventiv Ionel Arsene, acesta i-ar fi cerut scuze printr-un intermediar, scuze de genul că „ar fi vorbit la nervi, dar nu chiar aşa“. În condiţiile în care aceste informaţii sînt conforme cu realitatea, dacă aceste înregistrări există, ele ar trebui făcute publice într-un interval de timp extrem de scurt, pentru că am fi în faţa unui fapt de o gravitate maximă. Că fapta nu s-a mai consumat, are o mai mică importanţă. Dacă un om politic la un asemenea nivel, fost parlamentar, în prezent preşedinte de CJ Neamţ, măcar gîndeşte că ar putea folosi nişte bătăuşi pentru a „pedepsi“ un jurnalist incomod, atunci, indiferent de ce ar considera autorităţile statului, Monitorul de Neamţ şi Roman consideră că un asemenea personaj nu mai poate sub nicio formă să fie preşedinte de CJ sau să ocupe orice altă funcţie publică. Aşadar, mesajul pentru Ionel Arsene este unul extrem de clar: dacă există interceptări ale unor convorbiri din care rezultă că s-a gîndit măcar o secundă să ia în calcul agresarea unei persoane, iar aceste informaţii mai sînt susţinute şi de un martor, ar trebui să-şi dea demisia din funcţia deţinută. Aşteptăm cu interes şi un punct de vedere al acestuia, sigur, în măsura în care va dori să îl exprime. Pînă în prezent avem numeroase întrebări adresate public lui Ionel Arsene, la care acesta nu a catadicsit să ne răspundă, sau ne-a comunicat prin purtătorul de cuvînt al CJ Neamţ că nu comentează. Poate de data aceasta va avea totuşi ceva de comentat. Dacă nu, şi dacă, repetăm, acele interceptări există, atunci le trebuie să fie scoase la lumină şi sperăm să ia atitudine nemţenii. Credem că nici măcar cei mai înfocaţi susţinători ai PSD nu-şi doresc să fie reprezentaţi de cineva care poate fi implicat în vreun fel într-un astfel de scenariu specific celor mai negre dictaturi, sau celor mai sîngeroase găşti interlope. Dacă pînă acum se zvonea că unii ziarişti incomozi şi ziarele la care lucrează vor avea de suferit, că le vor fi tăiate surse de finanţare, că le vor fi trimise controale, eventual fabricate dosare, iată că în acest moment se afirmă public că există mărturii, interceptări în sensul dorinţei de aplicare a unor corecţii fizice împotriva jurnaliştilor care nu tac. Ceea ce este, evident, mult mai grav. Aşadar, solicităm celor ce au interceptările respective să le facă publice în cel mai scurt timp, iar, dacă acuzele vor fi confirmate, solicităm demisia lui Ionel Arsene din funcţia de preşedinte al CJ Neamţ.

P.S.: Monitorul de Neamţ şi de Roman se solidarizează, cum de altfel a făcut mereu, cu acei colegi jurnalişti care ajung să fie supuşi presiunilor sau ameninţărilor. Sperăm ca astfel de metode să înceteze să mai existe şi cerem instutiţiilor statului măsuri ferme.

Citește știrea
Un comentariu

Un comentariu

  1. R

    21 august 2018 at 12:55 PM

    UNDE- AR DA DOMNUL !

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Şase centre sînt pentru vaccinare

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

Conducerea DSP Neamţ face cunoscute care sînt ultimele hotărîri legate de deschiderea începînd de ieri, 18 ianuarie, a centrelor de vaccinare pentru populaţie. Astfel, la Piatra Neamţ, vor funcţiona trei centre, la Roman două şi la Tîrgu Neamţ unul.

„Pentru etapa a II-a din categoria persoanelor cu boli cronice, a persoanelor peste 65 de ani, dar şi a personelor din categoriile care lucrează în anumite domenii s-au deschis, începînd de pe 18 ianuarie, trei centre de vaccinare, cu şase fluxuri, respectiv: trei la Piatra Neamţ, două la Roman şi unul la Tîrgu Neamţ.

Noi intenţionam organizarea mai multor centre, dar din cauza stocului limitat de vaccin ştiut fiind că există o problemă la nivel european, judeţului Neamţ i-ai fost repartizate 360 de doze, zilnic, adică cîte 60 de doze, pe fiecare flux“, a precizat Radu Firăstrău, directoul DSP Neamţ.

La Spitalului Municipal de Urgenţă Roman rămîne deschis centrul de vaccinare pentru rapelul făcut cadrelor medicale şi după finalizarea acestuia vor exista şi două echipe mobile, conform declaraţiei purtătorului de cuvînt al unităţii, Andreea Trifan. Probabil că similar se va organiza campania de vaccinare şi la nivelul Spitalului Judeţean şi a celui din Tîrgu Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

Cheile Bicazului, sentinţă irevocabilă

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ judecătorii de la Curtea de Apel Ploieşti au respins contestaţiile în anulare ca inadmisibile ■ sentinţa, în favoarea comunei Bicaz-Chei, este irevocabilă ■ "Este o victorie normală, zic eu, o victorie firească, în urma demersurilor întreprinse pentru a ne apăra cât mai bine in instanţă dreptatea", a declarat prefectul George Lazăr ■

Victorie irevocabilă în instanţă, pentru comuna Bicaz-Chei, Neamţ, în dosarul privind Cheile Bicazului. Sentinta a fost dată de judecătorii de la Curtea de Apel Ploieşti, pe 13 ianuarie 2021.

“Admite excepţia inadmisibilităţii contestaţiilor. Respinge contestaţiile în anulare ca inadmisibile. Obligă contestatorii, municipiul Gheorgheni şi UAT Judeţul Harghita la plata către intimata Comuna Bicaz-Chei a sumei de 8000 lei, câte 4000 lei fiecare.  Irevocabilă”, se precizează în sentinţa instanţei.

“Este o victorie normală, zic eu, o victorie firească, în urma demersurilor întreprinse pentru a ne apăra cât mai bine in instanţă dreptatea. Justiţia şi-a spus cuvântul şi e o victorie, consider eu, pentru toţi nemţenii. Vreau să le mulţumesc tuturor celor cu care am colaborat pentru a ajunge la obţinerea acestei sentinţe favorabile. Au dovedit că sunt adevăraţi profeşionişti, dar, mai ales, că îşi iubesc judeţul pe care îl reprezintă”, a declarat prefectul de Neamţ, George Lazăr.

Pe cât de încăpăţânat a fost Csaba Borboly în încercarea de a obţine Cheile pentru Harghita, pe atât de încăpăţânat a fost şi prefectul de Neamţ, George Lazăr, în a apăra cauza nemţenilor. Făcând apel şi la formaţia sa de avocat, el a fost prezent în instanţă la toate termenele de judecată şi s-a declarat mereu încrezător în şansele de câştig. Cu o condiţie: cauza nemţenilor să fie corect şi profesionist apărată în faţa judecătorilor. Ceea ce s-a întâmplat ţinând cont de recenta decizie a magistraţilor.

Reamintim că procesul pentru stabilirea graniţei dintre judeţele Neamţ şi Harghita, în fapt pentru administrarea unui obiectiv turistic de mare interes în România, Cheile Bicazului, unul pierdut de către cel care l-a intentat, a fost redeschis de Csaba Borboly. Preşedintele CJ Harghita a depus o contestaţie în anulare împotriva deciziei definitive şi irevocabile a Curţii de Apel Ploieşti, din iunie 2020, prin care judeţul Neamţ, prin comuna Bicaz Chei îi era reconfirmat dreptul de administrare a Cheilor Bicazului. De altfel, acest demers al oficialului harghitean era anunţat imediat după soluţia magistraţilor prahoveni, care declara presei ungare că nu au fost luate „în considerare probe cu valoare 100%“. Prefectul de Neamţ, George Lazăr, avocat de profesie şi care a participat la procesul de la Curtea de Apel Ploieşti, declara la momentul respectiv că demersul CJ Harghita nu are nicio şansă de reuşită şi aşteaptă să studieze motivele contestaţiei: „Probabil un exemplar al contestaţiei în anulare va fi trimis şi la Prefectura Neamţ, noi fiind parte în acest proces şi voi afla motivele invocate. Consider că au zero şanse de reuşită. Ei pot face orice demersuri juridice, asta nu înseamnă şi că sunt întemeiate. Continuăm lupta pentru Cheile Bicazului“. Procesele dintre cele două judeţe durează de circa 11 ani, iar pe 25 iunie 2020, Curtea de Apel Ploieşti a decis, prin sentinţă definitivă şi irevocabilă, că Cheile Bicazului şi cele 700 de hectare din împrejurimi aparţin comunei Bicaz-Chei, adică trec în administrarea CJ Neamţ. Aceasta era soluţia în litigiu, după ce oficialii din Neamţ contestaseră sentinţa Tribunalului Prahova, din 12 iunie 2019, prin care zona defileului fusese „mutată“ în Secuime. Cu acest lucru nu este de acord Csaba Borboly, preşedintele CJ Harghita, care declara agenţiei de presă ungară MTI că va uza de o cale de atac extraordinară.

Documentul din anul 1988

„Bănuiesc că Curtea de Apel a exclus Consiliul Judeţean Harghita pentru a nu fi obligată să ia în considerare probele noastre cu valoare 100% la pronunţarea sentinţei. Este un lucru cu atât mai ciudat dacă ţinem cont de faptul că judeţul Neamţ nu a fost exclus din proces. Excluderea CJ Harghita este ilegală pentru că există mai multe acte normative care dispun reglementarea disputelor legate de graniţa dintre localităţi situate la periferia judeţelor cu implicarea consiliilor judeţene“, afirma Csaba Borboly. La debutul proceselor, conducerea CJ Harghita şi Primăria Gheorgheni susţineau că zona Cheilor Bicazului le aparţine, deoarece ar fi făcut parte prin tradiţie din aşa-zisul Ţinut Secuiesc. În 1998, oficiile de cadastru din cele două judeţe au încheiat un proces-verbal conform căruia aria defileului aparţine comunei nemţene Bicaz Chei, actul a fost semnat de ambele părţi, dar s-a ajuns în situaţia ca diverşi oficiali din Harghita să ceară anularea documentului, de unde şi multitudinea de litigii de graniţă. În procesul de anul trecut, Tribunalul Prahova anula procesul-verbal şi stabilea alt hotar, lucru contestat de Oficiul Cadastru Neamţ, Consiliul Judeţean, Prefectura şi Primăria Bicaz Chei. Iar Curtea de Apel Ploieşti a desfiinţat, ca neconformă, sentinţa anterioară, prin care Cheile Bicazului aparţineau în totalitate de judeţul Harghita, adică defileul era „mutat“ în administrarea municipiului Gheorgheni. Codul de procedură civilă stipulează că o contestaţie în anulare poate fi utilizată pentru cauze restrictive, iar respingerea cererii de intervenţie în cadrul unui proces nu se regăseşte printre acestea.

„Şi-au atacat în instanţă propriul lor proces verbal“

Litigiul pentru stabilirea graniţei dintre judeţe durează de aproximativ 11 ani, mai toate procesele fiind intentate de reprezentanţii Harghitei sau de Primăria Gheorgheni. În motivarea primei instanţe se invoca drept „act relevant“ HG 540/2000 (care stabilea reţeaua de drumuri naţionale) şi nu Legea 2/1968, ce stabilea traseele de hotar fixate cu ocazia delimitării teritoriului administrativ al României. „E surprinzător, pentru că judecătorii s-au orientat după o hotărâre din 2000, privind «aprobarea încadrării în categorii funcţionale a drumurilor publice». Hotarul care a fost aşa şi pe timpul regiunilor, când era hotar între fosta Regiune Autonomă Maghiară Mureş şi Regiunea Bacău (din care făcea parte şi Neamţul – n.r.). Cheile sunt în totalitate la Neamţ. Se cheamă Cheile Bicazului şi nu Cheile Gheorgheniului sau ale Harghitei“, susţinea Simion Stâncel, şeful Oficiului de Cadastru Neamţ. Primarul de la Gheorgheni, Janos Mezei, afirma că şi-a dat seama cu câţiva ani în urmă că ceva era în „neregulă“ cu limitele dintre cele două judeţe, care ar fi fost modificate. Cu această susţinere nu era de acord primarul din Bicaz Chei, Gheorghe Oniga, care preciza că delimitarea s-a făcut în 1998, iar procesul verbal încheiat atunci a fost semnat de ambele părţi, ajungându-se apoi ca cei din Harghita să-şi conteste propriul document: „Litigiul a apărut de la o grăniţuire din 1998, lucrare făcută de oraşul Gheorgheni. S-a intocmit un proces verbal atunci, s-a făcut o grăniţuire cu o firmă specializată din Miercurea Ciuc, am semnat şi noi, ca vecini, au semnat şi ei, ca vecini şi până la urmă şi-au contestat propriul proces verbal. Cu câţiva ani în urmă şi-au atacat în instanţă propriul lor proces verbal, incheiat şi făcut de ei“.

Citește știrea

Actualitate

Ziua „trădării” în CJ, explicaţiile liderului PRO România

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ „minciuna și trădarea sunt, din păcate, apucături politice la care unii politicieni, noi sau vechi, apelează în ciuda promisiunilor de politici reformatoare”, a declarat coordonatorul PRO România Neamţ

Şedinţa de Consiliu Judeţean Neamţ, de marţi, 12 ianuarie, are mari şanse să rămână în istorie ca fiind una în care surprizele sau chiar trădările spun unii s-au ţinut lanţ. Ceea ce părea a fi o şedinţă în care PNL, USR PLUS şi PRO România îşi vor alege vicepreşedinţii doriţi s-a transformat într-o succesiune de evenimente greu de înţeles.

Mai întâi s-a văzut că PRO România sau mai corect spus consilierii judeţeni ai acestei formaţiuni au schimbat macazul şi au trecut alături de PSD. Apoi, un aliat al PSD a dezertat, e vorba de doi consilieri judeţeni de la PPUSL care au părăsit sala de şedinţe înainte de vot.

În final, un consilier judeţean de la PRO România şi-a anulat votul şi lucrurile au rămas… ca-n tren, în condiţiile în care niciuna dintre tabere nu a mai reuşit să-şi impună favoriţii ca vicepreşedinţi, pentru că nu a putut aduna numărul necesar de voturi. Despre ce s-a întâmplat la PRO România putem afla din comunicatul de presă emis de coordonatorul judeţean al acestei formaţiuni.

În rezumat, Liviu Harbuz explică faptul că ai săi consilieri judeţeni au fost „sfătuiţi” să voteze cu PSD de secretarul general al PRO, Marian Neacşu. Pentru cei care îşi mai amintesc e cel care, la PSD fiind atunci, venea să „întărească” organizaţia judeţeană a PSD debusolată de faptul că liderul de drept, Ionel Arsene, era „uşor inapt” pentru acest lucru fiind mult mai ocupat să dea explicaţii procurorilor. Ca un element de culoare, conform comunicatului de presă, discuţia dintre Neacşu şi consilierii judeţeni s-a purtat pe telefonul lui Arsene. Probabil ceilalţi nu mai aveau „minute” pe telefoanele proprii.

Oricum, rămâne de văzut pe viitor dacă Harbuz, care se dezice în continuare de PSD-ul lui Arsene, va avea câştig de cauză şi consilierii „trădători” vor fi sancţionaţi sau dacă Neacşu, şeful de la centru, va fi mai puternic şi atunci probabil Harbuz va pleca din PRO. Până una, alta vă prezentăm comunicatul de presă care ar putea să arunce oarece lumină într-una din cele mai „întunecate” şedinţe de CJ.

„Astăzi a avut loc ședința Consiliului Județean Neamț, ședință convocată de către consilierii PNL, USR-PLUS, PRO România.

Ordinea de zi a ședinței a cuprins alegerea Vicepreședinților Consiliului Județean. Deși în cadrul acestei alianțe au fost stabilite propunerile pentru funcțiile de vicepreședinți, respectiv Florin Zaharia din partea USR-PLUS și Florin Hopșa din partea PNL, cei 3 consilieri județeni PRO România Neamț: Mădălina Ciubotaru, Cătălin Chiței și Florin Vornicu au fost contactați de secretarul general al PRO România Național, Marian Neacșu, care le-a dispus ca ei să voteze propunerile PSD pentru funcțiile de vicepreședinți, și asta fără ca Secretarul General să mă contacteze.

Așa cum am declarat de nenumărate ori, eu, în calitate de Coordonator PRO România Neamț, nu voi fi niciodată de acord cu o alianță cu PSD-ul condus de Ionel Arsene. Echipa PRO România Neamț nu a fost construită pentru a deveni o anexă a PSD-ului, așa cum a devenit ALDE.

Cu toate că decizia mea, în calitate de coordonator al PRO România Neamț, a fost să respectăm în continuare alianța cu PNL și USR-PLUS, consilierii județeni PRO România au ales să voteze după cum urmează:

  • Mădălina Ciubotaru și Florin Vornicu: pentru vicepreședinții propuși de PSD
  • Cătălin Chiței: vot anulat

invocând ordinul primit de la Secretarul General al PRO România Național, Marian Neacșu.

Este evidentă o apropiere a PRO România de PSD în condițiile în care discuțiile între consilieri  județeni PRO România Neamț și Secretarul General, Marian Neacșu, s-au purtat prin intermediul și prin telefonul lui Ionel Arsene.

PRO România Neamț se va reuni în forurile sale statutare județene pentru a lua deciziile în mod democratic. În funcție de aceste decizii voi stabili dacă voi mai rămâne sau nu membru PRO România.

Minciuna și trădarea sunt, din păcate, apucături politice la care unii politicieni, noi sau vechi, apelează în ciuda promisiunilor de politici reformatoare.

Rămân consecvent în opțiunile mele politice și în promovarea reformei reale în politică”, se precizează în comunicatul de presă semnat de Liviu Harbuz, Coordonator PRO România Neamț.

Citește știrea

Trending