Străjerii, ritual militar la Cetate

■ străjerii vor porni de la primărie şi vor traversa centrul urbei, mergînd spre fortăreaţa din Tîrgu Neamţ, cu alai medieval ■ ritu alul va fi repetat în fiecare sîmbătă şi duminică, la ora15 ■ „Sperăm să devină o mişcare în rîndul tinerilor iubitori de istorie, de cultură, de artă“, a afirmat părintele Marian Filip, coordonatorul străjerilor ■

La Tîrgu Neamţ vor fi momente de spectacol medieval în fiecare week-end, cînd va avea loc schimbarea de gardă în Cetate. În zilele de sîmbătă şi duminică, străjerii vor porni la ora 15.00, din faţa primăriei şi vor traversa cu alai zona centrală a oraşului, deplasîndu-se spre fortăreaţa muşatină unde îşi vor demonstra îndemînarea în mînuirea armelor. Schimbarea de gardă a avut loc pentru prima dată în septembrie 2017, de Zilele Oraşului. În baza unui proiect, ritualul se reia în fiecare an pe durata verii. Străjerii Cetăţii Neamţ sînt coordonaţi, din 2015, de părintele Marian Filip, preot misionar în cadrul Protopopiatului Tîrgu Neamţ şi coordonatorul filialei locale a ATOR. Acesta ne-a oferit detalii despre ritual şi despre „poveştile“ puse în scenă de străjeri. „Cu sprijinul Consiliului Judeţean şi al Complexului Muzeal am demarat, anul trecut, un proiect constînd în schimbare de gardă la Cetatea Neamţ. Anul acesta a început la festivalul medieval şi va continua pînă la Zilele Oraşului, în septembrie. Încercăm să facem în aşa fel încît prezenţa străjerilor să fie una vie în cetate. Ne-am imaginat o schimbare de gardă care are şi anumite elemente de autenticitate. În fond, e o poveste prin care încercăm să atragem publicul, să arătăm că cetatea nu e doar un obiectiv rece şi distant, ci un loc unde se întîlnesc oamenii din diferite părţi ale ţării şi unde noi putem să aducem un plus de valoare cetăţii, zidurilor, istoriei prin ceea ce facem. Schimbarea de gardă presupune o patrulă de străjeri care pleacă de la primărie către Cetatea Neamţ într-o defilare, apoi efectiv un schimb de gardă între străjerii care vin din oraş şi cei care sînt în cetate. Vor fi şi cîteva poveşti legate de prinderea unui turc, de domniţele din cetate, de fîntînă. Sînt legende care aduc bucurie oamenilor, păstrează atenţia şi astfel vizitatorii pleacă cu amintiri plăcute din cetate. Sperăm să devină o mişcare în rîndul tinerilor iubitori de istorie, de cultură, de artă. Anul acesta cred că au participat de-a lungul celor trei zile ale festivalului medieval în jur de 30 de străjeri, nu toţi odată, ci pe rînd, pentru că avem cîţiva care dau bacalaureatul, avem studenţi care mai au ba cîte un examen, ba cîte o mărire, şi mai vin, pleacă, dar am asigurat o prezenţă permanentă de cel puţin 15 străjeri în tabără. Trupa este structurată după organizarea, din documente, a oştii moldoveneşti din acele timpuri. Avem polcovnic, similar colonelului de azi, căpitani, un fel de locotenenţi, străjerii care formează oastea de bază, ei fiind împărţiţi în arcaşi, suliţaşi, purtători de spadă. Şi pentru ca oamenii să înţeleagă bine despre ce este vorba în toată lucrarea asta, am adăugat şi cîte un reprezentant al oştilor cu care s-au confruntat cel mai des moldovenii. Aşa că avem un ienicer, un turc başbuzuc şi un tătar, ca să fie şi cu cine face scenele, dar ca publicul să vadă şi cum le era portul, ţinutele, armele, stilul de luptă, celor care veneau după pămînt şi apă aici, la noi în ţară“, a menţionat părintele Filip. Străjerii asigură şi garda de onoare la manifestările primăriei şi au început să fie tot mai cunoscuţi şi în afara graniţelor judeţului. „E al treilea an de participare la festivalul de artă medievală de la Suceava, sperăm să ajungem şi la festivalul istoric de la porţile Bucureştiului, în septembrie, şi vom mai vedea. În cadrul festivalurilor la care sîntem invitaţi, noi prezentăm o tabără de luptă moldovenească cu arme specifice perioadei ştefaniene, undeva între perioada descălecatului, de la voievozii Dragoş şi Bogdan, pînă la sfîrşitul domniei lui Ştefan Vodă. Încercăm să prezentăm replici ale armelor şi costumelor folosite în vremea aceea şi diferite momente de luptă, fie scene libere, fie integrate în anumite poveşti. La recentul festival medieval dedicat Cetăţii Neamţ am prezentat, în două zile consecutive, povestea stejarului din Borzeşti, a uciderii părintelui lui Ştefan, voievodul Bogdan, şi mai apoi prinderea de către voievodul Ştefan, ajuns domn al Moldovei, a unchiului său Petru Aron, judecata şi execuţia lui“, a mai precizat părintele. Grupul coordonat de el şi-a cîştigat, în 2016, statutul de trupă medievală de reconstrucţie istorică. În cadrul unei manifestări care a avut loc la Agapia, au fost recunoscute, de către istorici veniţi din toată ţara, gradele militare, echipamentul, armele şi tehnicile de luptă. „Un hrisov de recunoaştere a ordinului a fost semnat de decanii de la facultăţile de istorie şi de profesorii de istorie, lucru care ne onorează, dar ne şi obligă. Fondatorul Străjerilor Cetăţii este doamna profesoară Elena Preda, care a pus bazele acestui ordin chiar pe criterii de autenticitate istorică. Şi în prezent încercăm să folosim în activitatea străjerilor izvoarele istorice, să existe o legătură reală cu tradiţiile locului. Cînd mergem undeva, la o manifestare, vrem să prezentăm fapte adevărate. Străjerii Cetăţii Neamţu’ este forma veche a denumirii purtate de apărătorii fortăreţei muşatine în perioada medievală“, am mai aflat de la coordonatorul străjerilor.