“Patriarhul Culturii” romaşcane a plecat la cele veşnice

■ profesorul Gh. A. M. Ciobanu, "Cetăţean de onaore" al municipiului, personalitate covârşitoare a Romanului, scriitor, eseist, muzicolog, critic de artă a impresionat dintotdeauna prin modestia sa ■ o viaţă de om, marele cărturar a fost în slujba Cetăţii ■

Profesorul Gheorghe A. M. Ciobanu, supranumit “Patriarhul Culturii romaşcane”, ajuns la venerabila vîrstă de 95 de ani, a trecut la cele veşnice în noaptea de 29 spre 30 august.

Născut într-o familie modestă, tata zidar, mama casnică, la 25 martie 1925, a urmat studiile primare, gimnaziale şi liceale în oraşul natal, revenind apoi după terminarea Facultăţii de Drept, ca profesor suplinitor la Colegiul Naţional “Roman-Vodă”, predînd de-a lungul carierei sale în multe şcoli: la Şcoala de Muzică “Sergiu Celibidache”, la Liceul “Ion Ionescu de la Brad” Horia, la Institutul Teologic Franciscan sau la Seminarul Teologic Ortodox “Melchisedec Ştefănescu”, diverse discipline: Filosofie, Istoria Muzicii, Istoria Artelor Plastice, Matematică, Logică.

A impresionat prin erudiţia sa nu doar pe romaşcani, ci şi elita culturală a României, care a avut numai cuvinte de laudă la adresa sa, după conferinţele culturale, vernisajele de carte şi pictură, pe care le-a susţinut, timp de şapte decenii nu doar în Roman, ci şi la Iaşi, unde a susţinut, timp de 22 de ani, cicluri de audiţii muzicale la Palatul Culturii.

După Revoluţie a fost un colaborator constant al presei locale şi centrale, publicînd în săptămânalele “Gazeta de Roman”, “Romanul Liber”, “Cronica Romaşcană” , colaborînd cu Radio Iaşi,cu Radio Bucureşti, cu “România Literară”, “Convorbiri literare”, “Antiteze”,”Cronica”, Revista Ateneu, Revista Asachi, Opinia Fălticeneană, Ştiinţă şi tehnică, Flagrant, unde a publicat articole de artă.

A conferenţiat la Cîmpulung Moldovenesc, la Fălticeni, la Piatra Neamţ, Tîrgu Neamţ, Bacău, Bicaz. Sub egida Institutului de Geriatrie şi Gerontologie “Ana Aslan” a susţinut timp de 5 ani, la Roman, un curs de meloterapie. Împreună cu profesorul N. Gr. Steţcu a scris Istoria Liceului “Roman-Vodă”, marcînd centenarul prestigioase instituţii de învăţămînt.

A condus timp de mai mulţi ani activitatea Cenaclului literar “Garabet Ibrăileanul”. Rodul intensei sale munci de activist cultural l-a adunat de-a lungul cariere sale în mai multe volume publicate în ultimii ani la diverse edituri, din care se pot aminti volumele de “Scrieri” (volumele Muzica, Litera, Artă Plastică), “Varia”, “Locul şi spiritul-valori artistice ale Romanului”, “Irimescu- statornicie şi zbor”, “Primii fiori” (volum de poezii), “Modelarea normativului juridic”(2007), “Mileniul III pe portativ”( trei volume), “Mioriţa-mit triadic”, “Portrete printre rame”, “Mecena, medic şi misionar”, “Irimescu demiurgul tăcerii”.

A scris şi publicat lucrări instrumentale, sonatine şi sonate pentru vioară şi pian, cu începere din 1957 la îndemnul muzicienilor Antonin Ciolan, George Pascu, Achim Stoia, cu care se afla în relaţii de amiciţie. Este autorul unui studiu despre “Panorama posibilă a structurilor muzicale modale”, definind prin studiile sale şi un model anticipativ de structură şi creaţie muzicală, în studiul”Omnifonismul”.

Om de cultură erudit, profesorul a fost toată viaţa un împătimit al cărţii, în ultimii ani făcînd importante donaţii de carte atît Bibliotecii Municipale “George Radu Melidon” cu care a colaborat de-a lungul activităţii sale la multe evenimnte, cît şi Bibliotecii Colegiului Naţional “Roman-Vodă”, Muzeului “George Irimescu”, din Fălticeni, Muzeului de Artă din Roman şi Muzeului “Hogaş” de la Colegiul Naţional “Roman-Vodă”. Impresionanta sa colecţie de discuri folosite la conferinţele sale muzicale a fost şi ea donată diverselor instituţii culturale cu care a colaborat. Pentru meritele sale culturale de excepţie a primit de-a lungul vieţii: “Medalia Muncii”(1965), Ordinul Muncii, clasa a III- a”(1966), Profesor evidenţiat (1975), Ordinul Meritul Cultural (1985), premiul III la Secţiunea “Presă scrisă” la prima ediţie a Premiilor Jurnalismului de Educaţie, organizat de către Comisia Naţională a României pentru UNESCO, “Crucea Moldavă” (2015) din partea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.

În martie 2015 a primit nu doar titlul de “Cetăţean de Onoare”, ci şi însemnul simbolic “Cheia municipiului Roman”, acordat de administraţia publică loclă, ca semn de preţuire. Somn lin, domnule profesor, îţi urează şi redactorii cotidianului “Monitorul”.