Contactează-ne

Administrație

Neamţ: Scandalul apei, acuze şi anchete

Știre publicată în urmă cu

în data de

n primarul Lucian Micu a anunţat că procedurile de desprindere din ADI Aqua Neamţ continuă n el îl acuză pe preşedintele Ionel Arsene că nu ar avea habar de ce se întîmplă în „ograda“ CJ n noua conducere de la ApaServ a demarat proceduri de anchetă internă pentru acuzele ce se aduc şefului zonei Operaţionale ApaServ, Bogdan Curcudel n

Deşi uşor estompată de ameninţarea cu îmbolnăvirea cu noul
coronavirus, controversele privind criza apei la Roman continuă.
Combatanţii din cele două tabere, PNL şi PSD, îşi aruncă săgeţi
referitoare la vinovăţii ce derivă din faptul că aproape 7 luni peste
10% dintre romaşcani n-au avut apă la robinete, iar restul au avut-o
cu restricţii de presiune.

Acest lucru a întărit decizia consiliului local
de a vota unilateral sistarea contractului de furnizare a servicilului
de apă şi canalizare de către ApaServ şi începerea demersurilor de
trecere la ApaVital Iaşi.

„Referitor la desprinderea de ApaServ şi
trecerea la ApaVital nu ştiu dacă e vorba de ceva voit, cît mai ales a
fost vorba de deficienţe de management sau lipsa de voinţă de a
eficientiza activitatea companiei. Cît despre poziţia domnului
preşedinte Ionel Arsene, aceasta demonstrează lipsa de «ştiinţă»
despre ce se întîmplă în curtea Consiliului Judeţean, pentru că
acţionarul majoritar la ApaServ este această instituţie, iar deciziile
se aflau la îndemîna acestuia şi ale Consiliului de Administraţie al
companiei, din care, întîmplător sau nu, se află şi doi romaşcani,
care fac parte dintr-un partid politic de aceeaşi culoare ca cea a
şefului CJ.

Posibilitatea de alimentare cu apă de la Timişeşti era
cunoscută de conducerea ApaServ de luni de zile. Inclusiv jurnaliştii
s-au interesat la ApaVital despre paşii ce ar fi trebuit făcuţi pentru a
se obţine suplimentarea cantităţii de apă pentru Roman. Eu am
văzut descinderea la Roman a preşedintelui CJ, Ionel Arsene, în rol
de Salvator al patriei, dar nu prea bate cu realitatea. Sînt lucruri
care ţineau de ApaServ.

Ori a găsi acum Acarul Păun vinovatul de
servici la Roman (în persoana şefului Zonei Operaţionale Est,
Bogdan Curcudel, consilier PNL – n.r.) nu prea bate cu realitatea, în
condiţiile supracentralizării deciziilor la Piatra Neamţ. Departe de
mine gîndul de a intra într-o dispută, cu atît mai mult cu cît s-a
rezolvat problema fur nizării apei la Roman (prin cumpărarea apei
din conducta de la Timişeşti, cea care alimentează oraşul iaşi – n.r.).
Sînt, însă, mîhnit că a durat atîta timp pentru rezolvarea problemei.
E o discuţie tehnică, dar evident apa de la ApaVital este livrată la
un anumit preţ, care se va reflecta, din nou, în costurile pe care le
va plăti populaţia.

Compania tocmai a majorat costurile, în condiţiile
în care reprezentantul municipiului Roman în ADI Aqua Neamţ a
votat împotrivă, dar prin Statut votul municipiului e egal cu al
oricărei unităţi administrativ teritoriale. Nu e normal ca aglomeraţiile
urbane să aibă vot egal cu al unei comune. E clar o frustrare ca
după 7 luni în care nu ai dat apă sau ai dat-o cu porţia, acum vii şi
ne-o vinzi mai scump.

Demersul nostru de ieşire din ADI Aqua
Neamţ va continua. Inclusiv în instanţă. Foarte important e că nu-mi
doresc să pierdem finanţarea europeană pentru modernizare reţele.
De aceea am vorbit la ApaVital să ne prindă pe partea de proiect a
companiei şi sper ca acest lucru să se întîmple foarte repede, cu
atît mai mult că hotărîrea CL de a ieşi din ApaServ şi a trece la alt
operator e perfect legală“, a declarat la o conferinţă de presă
primarul Lucian Micu.

Şeful Zonei Operaţionale Est, bolnav

Între timp, „mişcări“ strategice au loc şi la nivelul managementului
companiei nemţene, unde directorul Ioan Păcală a constituit, la
cererea preşedintelui Ionel Aersene, o comisie de anchetă pentru a
se găsi vinovăţiile legate de provocarea „deliberată“ a crizei apei la
Roman. Ar fi vizat şeful Zonei Operaţionale Est, Bogdan Curcudel,
însă după descinderea şefului CJ, Ionel Arsene, la Roman, acesta
s-a îmbolnăvit, aflîndu-se în concediu medical, perioadă în care
ancheta nu se poate face.

Între timp apar şi elemente noi referitoare
la respingerea iniţială la examenul de obţinere a postului de
manager la ApaServ a lui Vlad Angheluţă, căruia cinci membri ai
Consiliuluu de Administraţie i-au reproşat: „lipsă a spiritului de
echipă, comunicare defectuoasă cu populaţia, pe timpul crizei, mai
ales la Roman, comportament tolerant cu modul de conducere a
Zonei Operaţionale Est, inactivitate în ceea ce priveşte
contracararea mişcărilor de trecere la ApaVital pregătite de Roman,
situaţii considerate în absolută incompatibilitate cu aceea de
angajat al ApaServ.

Încă de acum doi ani a fost făcută o vizită la
Iaşi, deplasare susţinută de Primăria Roman, acolo mergînd şi o
parte din consilieri locali, printre care şi Bogdan Curcudel, consilier
local PNL şi şeful Zonei Operaţionale Est. Pe la ApaServ se mai
vorbeşte că în timpul crizei apei de la Roman, directorul Vlad
Angheluţă ar fi refuzat convocarea unei conferinţe de presă în care
să explice populaţiei situaţia financiară gravă a companiei, ca
rezultat al unor decizii de renunţare la un program de accesare a
unor fonduri europene pentru automatizarea staţiei de epurare şi
rezolvarea acestor probleme tehnice grele şi costisitoare cu bani
din fondul de dezvoltare al firmei.

O altă măsură care a nemulţumit
clienţii din Roman a fost închiderea dispeceratului, cu grave
consecinţe asupra timpilor de anunţare şi intervenţie la desele avarii
în reţeau de distribuţie. O altă lovitură din punct de vedere financiar
ar fi suferit-o compania în momentul în care salariaţii ApaServ au
cîştigat în instanţă o serie de drepturi salariale, cuvenite ca urmare
a refuzului fostei conduceri a ApaServ, în mandatul directorului
Dughir, de a le plăti drepturi salariale la nivelul salariului mediu pe
ramură, sume pe care firma a tebuit să le achite în mandatul
Angheluţă.

Alte „vorbe“ pe la ApaServ arată că presa locală ar fi
semnalat faptul că trecerea la ApaVital a fost calculată temeinic, cu
ani în urmă, cînd din CA, în timpul mandatului Dughir, în 2016,
făcea parte actualul director tehnic al ApaVital, Mihai Doruş, acesta
nefiind străin de trecerea Romanului la compania ieşeană de
distribuţie a apei.

Aceleaşi surse mai susţin că actuala conducere a
companiei a primit un răspus fără echivoc de la Ministerul
Fondurilor Europene, prin care sume de care a beneficiat Romanul
din fonduri europene vor trebui recuperate de la autorităţile locale.
Greu atîrnă în situaţia finaciară a companiei faptul că ApaServ
achită 31 milioane lei pe programul Post Mediu, la care, conform
hotărîrii ADIAQUA Neamţ, nu contribuie nici o primărie şi nici
Consiliul Judeţean, aşa cum s-a procedat în celelalte judeţe ale
ţării. Compania are în prezent un împrumut de 7 milioane lei şi pe
un program ISPA de care a beneficiat municipiul Piatra Neamţ,
credit care este plătit de tot judeţul.

Actualitate

Mugur Cozmanciuc: Vom construi în judeţul Neamţ un Centru Naţional de Sănătate

Știre publicată în urmă cu

în data de

n „pentru sănătatea nemţenilor avem la dispoziţie 100 milioane de euro”, a declarat Mugur Cozmanciuc

Spitalul Judeţean din Piatra Neamţ nu mai corespunde nevoilor momentului. Degeaba oamenii dau zilnic dovadă de dedicare în munca dificilă pe care o fac, dacă dotările, echipamentele şi chiar clădirea în sine sunt neconforme cu un act medical de calitate.

Cazuistica din Neamţ depăşeşte cu mult parametrii medii de la nivel naţional pe oncologie, afecţiuni hepatice, afecţiuni cardio-vasculare (fiecare este cu circa o treime mai mare) şi obezitate (cu 60% mai mare). Numărul de paturi disponibile în unităţile spitaliceşti este cu 22% mai mic decât media regiunii de Nord-Est, iar numărul de contracte pentru servicii ambulatorii este cu 40% mai mici decât media regiunii.Aceste lucruri indică faptul că este nevoie de reconfigurarea completă a serviciilor de sănătate în sistem public din Neamţ.

 

 În planul de guvernare locală al lui Mugur Cozmanciuc, candidatul PNL pentru preşedinţia Consiliului Judeţean, elementul central de la capitolul referitor la sănătate este înfiinţarea unui Centrul Naţional de Sănătate în Neamţ. Acest centru este un proiect integrat format din:


– un Complex Spitalicesc multidisciplinar la Piatra Neam
ţ

– un Institut de Boli Cardiace la Roman

– centre balneoclimaterice de tratament şi recuperare la Neguleşti, Bălţăteşti, Oglinzi, Târgu Neamţ şi Ceahlău

– centre de îngrijire a vârstnicilor în multiple localităţi din judeţ

 

“Centrul este practic proiectul care va însemna, pe de o parte, construcţia unui spital nou, care să fie funcţional şi adaptat cerinţelor actuale, de partea cealaltă va însemna clar, folosirea tuturor resurselor pe care le are judeţul Neamţ din punct de vedere al spaţiului geografic în care se află. Mă refer aici la un complex integrat, care să folosească resursele naturale aferente zonelor Neguleşti, Bălţăteşti, Oglinzi. Nu în ultimul rând, acest Centru Naţional de Sănătate va însemna o gândire unitară, o gândire care să aibă clar o singură idee în dezvoltarea sănătăţii în judeţul Neamţ, susţinerea sănătăţii în judeţul Neamţ, prin dezvoltarea unor investiţii în spitalul municipal Roman, Bicaz şi spitalul judeţean. În felul acesta încercăm să venim complementar şi să integrăm proiectul de sănătate cu o coordonare directă pe care ministerul o are pentru a construi un spital în judeţul Iaşi”, a declarat Mugur Cozmanciuc.

 

Construirea unui spital privat în judeţul Neamţ, sub egida Mitropoliei

 

Un alt proiect pe care îl are în vedere Mugur Cozmanciuc  este construirea unui spital privat la Piatra Neamţ, sub egida Mitropoliei. Acest proiect a prins deja contur şi Mugur Cozmanciuc alături de Mihai Archip şi Marius Apopei, candidaţii PNL pe lista consilierilor judeţeni, au primit binecuvântarea de la Înalt Preasfinţitul Teofan pentru a-l pune în practică.

”Va fi un spital de paleaţie, cu două secţii: îngrijiri paleativeşi recuperare, iniţial cu 110 paturi şi 25 de specialităţi în ambulatoriu, cu medici gata pregătiţi să vină şi să-şidesfăşare activitatea şi la Neamţ. Am primit binecuvântare de la Mitropolitul Teofan să atragem resursele necesare. Am identificat terenul unde va fi amplasat: pe fostul stadion Relonul. Acest spital va avea o componentă socială generoasă, chiar dacă este un spital privat. În momentul de faţă, se află la faza de studiu de fezabilitate. Resursele financiare sunt prin Compania Naţională de Investiţii, fonduri europene şi cine va vrea va putea face donaţii”, a declarat candidatul PNL la preşedinţia CJ Neamţ.

 

Spitalul Regional de la Iaşi va fi cel mai modern şi mai bine dotat spital din regiunea Moldovei, dar el nu va prelua funcţiile altor unităţi sanitare din zonă. Spitalul de la Iaşi va oferi tratamente care necesită un grad de complexitate ridicat, pentru care în prezent pacienţii sunt trimişi în zone îndepărtate, precum la Bucureşti sau chiar peste hotare. Gama largă de patologii care vor fi acoperite de mega-spitalul din Iaşi nu reprezintă o oprire a altor investiţii în spitale din judeţele Moldovei, o spune chiar ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru: “noi trebuie să înţelegem că dezvoltarea unui spital la nivel de regiune nu ne-am oprit cu dezvoltarea în fiecare judeţ în parte. Rămâne, conceptual, o prognoză medicală pe care trebuie să o desfăşurăm şi în judeţul Neamţ. Ne referim la un nou spital de urgenţă nou, la acest centru de sănătate, la reabilitarea a tot ce înseamnă spitalul din Bicaz, la o reaşezare a spitalului din Roman şi să nu uităm reevaluarea şi capacitatea de adaptare la necesarul de activitate medicală şi a celui din Târgu Neamţ”.

Faţă de nivelul scăzut la care se află acum sănătatea din judeţ, proiectul chiar este unul ambiţios. În prezent, sistemul medical din Neamţ este unul deficitar, de o calitate scăzută, cu echipamente învechite, iar pentru un caz care necesită tratament mai aparte, pacientul trebuie să se ducă în alte oraşe, în care poate găsi ceea ce are nevoie. Acest lucru l-a subliniat şi Andrei Carabelea, candidatul PNL pentru primăria Piatra Neamţ: “Judeţul Neamţ oferă servicii medicale precare, trebuie să schimbăm acest lucru. Cauza nu este dată de cadrele medicale, nu este vina doctorilor, asistenţilor de la Spitalul Judeţean Neamţ pentru felul în care sunt trataţi pacienţii din Piatra Neamţ şi Neamţ. Este vina unui sistem de management deficitar condus cu bocancul de un baron local, care a condus iresponsabil şi nu are niciodată în vedere sănătatea oamenilor, ci doar buzunarele cumetrilor. Spitalul Judeţean Neamţ este unul bolnav, avem nevoie de însănătoşirea acestui sistem”. Iar de la acest nivel de subzistenţă medicală, putem ajunge la a fi o forţă medicală, adică să avem în judeţ turism medical.

Turismul medical este compus nu doar din oferirea de servicii medicale turiştilor aflaţi în vizită într-o regiune, ci se referă la călători atraşi tocmai de serviciile medicale oferite de un anumit oraş. Românii se duc de regulă în turism medical la Viena sau la Istanbul, unde pot primi îngrijiri de calitate, cu echipamente de ultimă generaţie. România este o ţară din care oamenii pleacă în alte ţări pentru servicii medicale de calitate, chiar dacă la preţuri mai mari. Iată că există planuri care să ne poată transforma într-o ţară în care pacienţi străini să vină la tratament. Este posibil, dacă există facilităţile pe care turismul internaţional de profil le necesită: spitale bine dotate care să ofere servicii de calitate. Sigur că turismul medical este doar o ramură a turismului, aşa că turistul medical se poate transforma în zilele pe care le are la dispoziţie într-un turist-vizitator, lucru care va creşte industria de profil. Doar că, pentru un turism funcţional (indiferent de care ar fi) este nevoie de o infrastructură de transport. Soluţia stă în dezvoltarea judeţului, iar asta se află tot în planul de guvernare locală a lui Mugur Cozmanciuc, la capitolul referitor la transporturi: avem nevoie de autostrăzi, de drumuri expres, de drumuri judeţene de calitate. Iar pentru lărgirea ariei de deservire a noului spital judeţean, este nevoie de heliporturi pentru urgenţe. De asemenea, obiectivele turistice pe care judeţul le oferă, trebuie să fie reabilitate, frumos prezentate şi uşor de găsit.

Impactul acestui Centru Naţional de Sănătate va fi unul major pentru domeniul medical din Neamţ. În primul rând se vor acoperi necesităţile medicale existente în judeţ, pentru care nemţenii pleacă la tratament în alte oraşe (sau, cei cu dare de mână: în alte ţări). Apoi, apariţia personalului medical performant şi a tehnologiei de ultimă generaţie. Pacienţii vor avea astfel acces la servicii medicale gratuite de înaltă calitate, va creşte calitatea şi speranţa de viaţă.

Dar, toate aceste lucruri costă, iar Neamţ nu este tocmai cel mai bogat judeţ din ţară. Nu doar că suntem unul dintre judeţele subdezvoltate, dar stăm şi prost la absorbţia fondurilor europene, singurii bani gratis pe care cineva ni-i dă ca să ne dezvoltăm, iar actuala conducere a CJ nu este capabilă să îi acceseze. Banii, aşadar, există, dar trebuie accesaţi cu cap. “Vă asigur că sunt finanţări de la nivel european, după cum şi finanţări de la nivel guvernamental. Proiectul Centrul Naţional de Sănătate Neamţ va putea să atragă în judeţ finanţări de 100 milioane de euro pentru modernizarea spitalelor existente şi pentru a dezvolta pentru cele care, în momentul de faţă sunt nefuncţionale complexe balneoclimaterice sau centre de îngrijire a persoanelor vârstnice. Acest lucru se poate face şi în parteneriat cu mediul privat. În acest mod încercăm şi suntem alături de cetăţean şi pe domeniul sănătăţii. CJ şi primăria vor avea în vedere ca în perioada 2020-2024, judeţul Neamţ să fie un pol de dezvoltare a turismului medical în judeţul Neamţ”, a declarat Mugur Cozmanciuc.

Referitor la finanţarea acestui proiect, ministrul Sănătăţii Nelu Tătaru a precizat: “Susţinerea Ministerului Sănătăţii, atât ca implicare, ca partener, cât şi ca implicare în consilierea în atragerea de fonduri europene pe care le avem la dispoziţie. Avem un program operaţional de sănătate care are în acest moment 4 miliarde la dispoziţie, haideţi să ne asumăm şi să implementăm nişte proiecte care să poată dezvolta viaţa medicală din judeţul Neamţ”.

Planuri sunt, bani există dar trebuie accesaţi, mai este nevoie doar de un factor politic aflat în poziţia care trebuie. Asta face ca realizarea acestui proiect să nu stea în niciuna dinte aceste considerente – oricât de relevante ar fi – ci în votul nostru. Contează pe cine punem în scaunul de preşedinte al Consiliului Judeţean şi ce partid va avea majoritatea în CJ. Astfel, stă în puterea noastră să punem lucrurile în mişcare, alegând încă patru ani de stagnare per total, iar pe sănătate aceleaşi servicii mai proaste ca în lumea a treia, sau alegem patru ani de dezvoltare, iar pe sănătate să avem parte de servicii de calitate.

Citește știrea

Actualitate

Primăria Piatra-Neamț – finanțare europeană pentru reabilitarea și modernizarea Cinematografului Cozla

Știre publicată în urmă cu

în data de

Unul dintre proiectele europene importante pregătite de către municipalitatea pietreană se referă la reabilitarea și modernizarea cinematografului Cozla din cartierul Dărmănești și transformarea lui  într-un centru multifuncțional. Contractul de finanțare pentru acest proiect a fost semnat, în acest moment derulându-se procedurile de licitație. Valoarea investiției este de 1.650.000 euro, iar finanțarea este asigurată din fonduri europene în proporție de 98%.

Proiectul referitor la clădirea fostului cinematograf Cozla, construit în 1979, își propune reabilitarea imobilului cu o suprafață utilă de 1200 mp  și realizarea unui  centru multifuncțional în care se vor derula  activități social-culturale. Lucrările care urmează să se efectueze prevăd: reabilitarea structurală a întregii clădiri, amenajarea  a două săli moderne pentru proiecție film cu sisteme de climatizare-ventilare, refacerea instalațiilor sanitare, investiții în eficiența energetică a clădirii, realizarea unui sistem de încălzire centralizată, precum și dotarea cu mobilierul și echipamentele necesare funcționării.

Sala mare se va amenaja ca sală de cinema pentru difuzare film, cu o capacitate 240 de locuri, iar sala mică se va amenaja ca sală multifuncțională. Aceasta se va împărți pe verticală, astfel încât să se asigure la etajul nou format spații destinate centrului multifuncțional. Se va recompartimenta imobilul astfel încât să se poată desfășura în condiții optime activități cultural-educative și sociale.

Cinematograful Cozla este o clădire emblematică a cartierului Dărmănești din Piatra-Neamț, iar acest obiectiv cultural important pentru orașul nostru va fi readus la viață cu fonduri europene.

Citește știrea

Actualitate

Iluminatul public din Piatra-Neamț va fi modernizat cu fonduri europene. Lucrările vor începe în primavara anului viitor.

Știre publicată în urmă cu

în data de

Peste 2 milioane de euro însumează cele două proiecte europene dedicate extinderii şi modernizării iluminatului public în Piatra-Neamţ. În cazul unui proiect a fost deja semnat contractul de proiectare şi execuţie, iar în ceea ce îl priveşte pe cel de-al doilea este pe final procedura pentru proiectare şi execuţie.

Municipiul Piatra-Neamț va avea un sistem de iluminat public modern și eficient, cu tehnologie LED și telegestiune. Aceste proiecte fac parte dintr-un program amplu de modernizare a întregului sistem de iluminat public din municipiul Piatra-Neamț, iar prin implementarea lor se va realiza o economie de minim 40% din valoarea facturilor actuale la energie electrică, se va îmbunăți semnificativ calitatea iluminatului public; sistemul de telegestiune va permite reglarea intensității luminoase în funcție de  necesități precum și identificarea instantanee a oricărui defect apărut în rețea.

Prin implementarea proiectelor se va realiza înlocuirea corpurilor de iluminat existente cu corpuri de iluminat cu tehnologie LED, echiparea cu controlere de telegestiune a corpurilor LED de iluminat public, montarea de concentratoare de date la nivelul punctelor de aprindere și realizarea unui dispecerat de telegestiune pentru sistemul de iluminat public; extinderea sistemului de iluminat public în zonele în care se impune acest lucru, cu realizarea unor puncte de aprindere noi, rețea nouă subterană/ aeriană, stâlpi metalici, corpuri de iluminat tehnologie LED, controler telegestiune local care permite comanda pornit-oprit și dimming pentru corpul de iluminat. Executantul se obligă să proiecteze, să asigure asistenţă tehnică, să execute, să testeze, să finalizeze lucrările și să remedieze orice defecte rezultate în urma executării contractelor şi se are în plan și realizarea a patru stații de încărcare pentru autovehicule electrice și echiparea a 50 de treceri de pietoni cu dispozitive moderne pentru persoanele cu dizabilități .

Citește știrea

Trending