Neamţ: Invitaţie la „băi de pădure“, de Ziua Europeană a Parcurilor

■ îndemnul vine din partea echipei Romsilva - Parcul Natural Vînători Neamţ ■ Ziua Europeană a Parcurilor se sărbătoreşte pe 24 mai, sloganul de anul acesta făcînd trimitere la importanţa ariilor protejate pentru sănătatea oamenilor ■ pe perioada stării de alertă sînt permise drumeţiile în natură, în grupuri restrînse ■

Pe 24 mai se sărbătoreşte Ziua Europeană a Parcurilor, iar sloganul de anul acesta este =ParksForHealth, evidenţiind importanţa ariilor protejate pentru menţinerea sănătăţii oamenilor.

În acest context, echipa Romsilva – Parcul Natural Vînători-Neamţ a lansat nemţenilor o invitaţie la „băi de pădure“, insitînd asupra puterii vindecătoare a naturii. Date fiind restricţiile impuse de autorităţi ca urmare a pandemiei generate de noul tip de coronavirus, la Parcul Vînători nu se pot organiza activităţi cu public, ca în anii precedenţi. În schimb, sînt permise drumeţiile.

Conform actelor normative în vigoare, pe perioada stării de alertă sînt permise activităţile recreativ-sportive în aer liber, precum ciclismul, drumeţiile, alergarea, canotajul, alpinismul, vînătoarea, pescuitul şi altele asemenea, care se desfăşoară cu participarea a cel mult 3 persoane care nu locuiesc împreună.

„În prezent, peste 50% din populaţia României locuieşte în zone urbane şi oamenii petrec din ce în ce mai puţin timp în natură. Mai mult ca oricînd, este nevoie de un efort concertat pentru a aduce natura în oraşe şi a ne duce pe noi în natură. Cum mai bine de 80% din suprafaţa Parcului Natural Vînători Neamţ este acoperită cu pădure, vă sugerăm ca în această perioadă să încercaţi «băile de pădure».

Nu vă gîndiţi la ceva complicat, ajunge doar să faceţi scurte plimbări prin pădure, cu singura condiţie ca atenţia să nu vă fie distrasă de telefon sau alte dispozitive electronice, astfel încît să vă puteţi concentra pe a simţi, auzi, gusta, mirosi şi atinge ceea ce vă înconjoară. «Băile de pădure“ ne ajută să redevenim beneficiari ai puterii vindecătoare a naturii, fiind asociate cu crearea unei stări de bine, atît mentale cît şi fizice, cauzate de reducerea producţiei de hormoni cauzatori de stress, întărirea sistemului imunitar, scăderea tensiunii etc“, a declarat inginerul Sebastian Cătănoiu, directorul Administraţiei Parcului Natural Vînători, precizînd faptul că Ziua Europeană a Parcurilor se sărbătoreşte în fiecare an, începînd cu 1999.

Tot de la sursa citată am aflat şi alte detalii despre acest subiect, cum ar fi faptul că, din punct de vedere istoric, încă din Evul Mediu au fost adoptate unele măsuri juridice referitoare la protejarea unor specii, a pădurilor sau a unor cursuri de apă. Conceptul de parc naţional a apărut pentru prima dată în Statele Unite ale Americii, unde, în 1864 avea să fie aprobată înfiinţarea primei rezervaţii naturale în Valea Yosemite, alcătuită dintr-un arboret multisecular de arbori gigantici Sequoia.

În 1872 s-a înfiinţat primul parc naţional din lume, Parcul Naţional Yellowstone, protejat şi administrat de guvernul federal american în beneficiul şi pentru bucuria oamenilor. Rînd pe rînd, şi în alte state au apărut primele parcuri naţionale: Australia (1879), Hot Springs Rezervation – Canada (1885), Rezervaţia de animale Sabi, acum Parcul Naţional Banff, în Africa de Sud(1898).

În Europa, primul parc naţional s-a înfiinţat în Suedia, în 1909, ulterior au apărut şi în România(1935), Franţa(1963), Germania(1970), Ungaria(1973). Iniţial, primele parcuri, precum Yellowstone, s-au înfiinţat cu scopul de a se opri orice fel de exploatare a resurselor naturale, interzicîndu-se exploatarea pădurilor, vînătoarea, mineritul, dar şi activităţile comunităţilor indigene şi a celor locale, considerîndu-se că rolul ariilor protejate este de a păstra şi a nu folosi resursele naturale.

Această concepţie clasică a început să se schimbe spre sfîrşitul secolului XX. „Concepţia modernă subliniază necesitatea de a se recunoaşte şi promova rolul multiplu al ariilor protejate. Acestea trebuie să garanteze şi să permită conservarea biodiversităţii prin menţinerea în perimetrul ariilor protejate a unor specii şi ecosisteme în starea lor naturală sau foarte apropiată de cea naturală, fără a se interzice în totalitate utilizarea naţională a unor resurse, permiţîndu-se astfel dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale.

Mişcarea ecologistă pare să ducă lucrurile mai departe decît constituirea ariilor protejate, unii dintre activişti pretinzînd că personalitatea juridică nu este doar un apanaj uman, ci al tuturor fiinţelor, care simt durere, sînt conştiente de sine ori au abilitatea de a comunica, incluzînd aici şi plantele. Efectele acestei abordări nu au întîrziat să apară, astfel că din 2008 Constituţia Ecuadorului tratează Pachamama (Mama Pămînt) ca pe o entitate legală, în 2009 ONU l-a declarat pe preşedintele Boliviei World Hero of Mother Earth, iar în 2012, Noua Zeelandă a acordat statutul de persoană juridică unei ape curgătoare.

Rîul Whanganui, al treilea ca lungime din Noua Zeelandă, a devenit astfel primul rîu din istoria omenirii căruia un tribunal i-a acordat «legal personhood» adică personalitate juridică! Cum pînă în 2050 se estimează că populaţia planetei va ajunge la nouă miliarde, nevoia de a avea arii protejate este mai mare ca oricînd. Pe o planetă din e în ce mai aglomerată, nu doar creşterea suprafeţei ariilor protejate este soluţia.

Managementul efectiv şi echitabil, creşterea eficienţei ariilor protejate, asigurarea conectivităţii lor, protecţia peisajelor marine şi terestre, resuscitarea valorilor culturale şi spirituale asociate ariilor protejate, toate acestea reprezintă soluţii pentru un posibil vitor sustenabil al societăţii umane“, a conchis Sebastian Cătănoiu.