Contactează-ne

Administrație

Neamţ: EXCLUSIVITATE În culisele ApaServ cu ex-directorul Angheluţă

Știre publicată în urmă cu

în data de

n „ApaServ a fost sub toate guvernările o minge de ping-pong între PSD şi PNL“, spune fostul director n situaţia financiară gravă este cauzată de împrumuturilor bancare şi de cofinaţarea proiectelor europene n „Lucrurile au scăpat de sub control şi au fost duse, intenţionat, într-o zonă politică“, spune despre problema apei la Roman n

Vlad Angheluţă, directorul general al companiei ApaServ, demis
săptămîna trecută de către Consiliul de Administraţie a făcut
precizări, în exclusivitate pentru Monitorul, în care explică situaţia
financiară gravă a firmei şi cauzele care au dus la aceasta.

Fostul
director a mai declarat că după ce va primi, în scris, decizia CA, o
va ataca în instanţă, pentru că nu s-a respectat legea şi prevederile
din contractul de mandat: „Aştept să văd cum este redactată
această decizie, care va trebui să-mi fie comunicată, în scris,
săptămîna viitoare.

După ce voi afla conţinutul, o voi contesta în
instanţă. Este dreptul exclusiv al CA de a numi şi revoca directorul
general, cu precizarea că acest lucru trebuie făcut în cadrul
contractului de mandat, aşa prevede legea. Dacă vor fi încălcate
aceste condiţii, cu siguranţă, membrii CA vor trebui să răspundă.

Ceea ce vă pot spune este faptul că, timp de doi ani şi jumătate, am
lucrat exemplar cu membrii CA, într-o echipă sudată. Eu i-am
informat despre absolut toate deciziile majore de management pe
care urma să le iau, acestea fiind votate în unanimitate de
organismul colectiv de conducere“.

Referitor la solicitarea de
demitere a directorului tehnic, Gheorghe Nicolae, fost administrator
public la Alexadru cel Bun, fost subprefect, Vlad Angheluţă spune
că nu se putea face decît respectînd un contract de muncă.

„Sancţiunile trebuiau luate gradual, pentru ca acesta să poată fi
demis. Trebuia făcută o evaluare a activităţii sale. Nu intră în
atribuţiile prefectului să ceară demisia directorului tehnic, aşa cum
nu intră în atribuiţiile sale de a cere demisia directorului general“, a
mai susţinut sursa citată.

Cît despre criza apei de la Roman a
amintit că ea a făcut obiectul analizei în două Comitete Judeţene
pentru Situaţii de Urgenţă, una în timpul mandatului prefectului
Daniela Soroceanu şi a lui George Lazăr:

„Eu apreciez că situaţia
privind criza apei la Roman a fost gestionată bine de către toţi
factorii implicaţi în momentul declanşării ei. Au fost paşi care s-au
făcut înainte în rezolvarea ei, dar răspunsul nu se află doar la
ApaServ, ci şi la alte autorităţi, inclusiv la autoritatea publică locală
din Roman.

Eu cred că această criză a fost exagerată, pentru că se
ştie că doar zona centrală a Romanului a fost afectată de lipsa apei,
ceea ce reprezintă 10% din consumatori. Întreruperile de apă se
făceau doar de la etajul al II-lea în sus, cînd erau restricţii de
presiune.

În rest municipiul a avut apă. În această perioadă, toţi
factorii implicaţi în partea comercială au avut sarcina de a verifica,
zilnic, situaţia consumurilor, în special în instituţiile publice: şcoli,
grădiniţe, spitale, unde nu au existat situaţii de întrerupere a apei.
Lucrurile au scăpat de sub control şi au fost duse, intenţionat, într-o
zonă politică.

Liderii politici au uitat responsabilitatea faţă de
cetăţeni şi au jucat totul pe cartea politică, din păcate, exacerbînd
lucrurile. Noi, la ApaServ, am ales să fim echidistanţi şi să ne facem
treaba, pentru a gestiona situaţia de criză“.

Pierderile scăpate de sub control, suspiciuni de furturi

Referitor las procentul de pierderi ale apei captate şi distribuite
către consumatori, Vlad Angheluţă susţine că nu pot fi precizate şi
că 70% este un procent estimat.

„Gestionarea pierderilor de apă
este o activitate care necesită resurse extraordinare, care nu au
fost făcute în cele mai bune condiţii, iar aceste statistici urmau să
se schimbe în cursul acestui an, pentru că am dispus o serie de
reorganizări. În ceea ce priveşte modul în care angajaţii serviciilor
tehnice şi comerciale trebuiau să cuantifice aceste pierderi fac, în
premieră pentru dumneavoastră, o dezvăluire.

Avem o serie de
suspiciuni, rezonabile, în ceea ce priveşte o serie de furturi de apă
şi ar urma să le şi dovedim, prin controale, la o serie de
consumatori, pe care îi avem în vizor.

Ex-directorul a vorbit şi
despre modul în care s-a ajuns la o situaţie financiară gravă. „Ea
vine şi din cauza faptului că programul european de investiţii
europene nu a fost «fazat» şi a avut o importantă cotă de
cofinanţare, neeligibilă a Programului Operaţional Sectorial Mediu.

Acest lucru e valabil în toate sectoarele şi pe toate programele de
lucru la aceste proiecte. În ultima perioadă a contractului, adică din
31 mai 2015, aceste fonduri europene s-au oprit şi atunci s-a decis
ca lucrările de la Neamţ să fie continuate din sursă neeligibilă,
respectiv din bugetul ApaServ.

Aici nu vorbim de pierderi, ci de bani
investiţi, care puteau fi folosiţi în altă parte. E vorba de aproximativ
30 milioane lei. Trebuie însă să spunem şi altă realitate, că în
Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, inităţii administrative
Roman nu i s-a trasat nici o sarcină, în condiţiile în care Legea 51(
a apei – n.r.), la articolul 8 precizează că singura entitate
responsabilă pentru înfiinţarea, modernizarea şi extinderea de
reţele de aducţiune şi canalizare apă şi canal e primăria.

Operatorul
este doar delegat să administreze nişte bunuri. Operatorul poate,
conform legii, face investiţii doar în limita unui mandat acordat prin
contactul de delegare de care vorbeam. Trebuie ca populaţia să ştie
că ApaServ acum achită nişte împrumuturi uriaşe la bănci, din care
cauză a fost nevoită să majoreze şi preţul apei. Compania are în
prezent un împrumut de 7 milioane lei şi pe un program ISPA de
care a beneficiat municipiul Piatra Neamţ, credit care este plătit de
tot judeţul.

Compania mai achită şi 31 milioane lei, pe programul
Post Mediu, pe care îl plăteşte singură, la care, conform hotărîrii
ADIAQUA Neamţ, nu contribuie nici o primărie şi nici Consiliul
Judeţean, aşa cum s-a procedat în celelalte judeţe ale ţării. Este
adevărat că tariful la Neamţ este de la 1 februarie de 5,25 lei metrul
cub la apă şi 4,14 lei la canalizare.

El pare mai mare decît cel de la
Iaşi, dar ceea ce nu s-a spus în conferinţa de presă a domnului
deputat Leoreanu şi a domnului primar Micu e faptul că la costurile
apei de la Iaşi se adaugă un cost al apelor pluviale, care nu există
în tariful de la Neamţ“, explică Vlad Angheluţă.

Acesta apreciază că
hotărîrea CL Roman de săptămîna trecută este copy-paste cu una
similară din 2018, prin care se dă mandat primarului Lucian Micu să
negocieze cu ApaVital.

„Plecarea de la Neamţ nu poate fi făcută
decît în condiţiile stabilite de Legea 51 şi trebuie cpmunicată
ApaServ şi Adi Aqua Neamţ de către Ministerul Mediului. La
articolul 10 din legea amintită este stipulată clar şi modalitatea în
care o primărie poate denunţa unilateral contractul de delegare a
serviciilor înainte de finalizarea lui“, opinează Angheluţă.

Întrebat
fiind de cauza pentru care şi preşedintele CJ, Ionel Arsene, i-a
solicitat demisia acesta a spus că este în acelaşi registru politic:
„ApaServ a fost sub toate guvernările o minge de ping-pong între
cele două formaţiuni politice: PSD şi PNL. Niciodată nu a existat o
voinţă politică de a sprijini compania în găsirea de soluţii pentru un
sector strategic, cum e apa, în contextul geo-climatic de secetă
excesivă pe care îl traversăm“.

Citește știrea
2 comentarii

2 Comments

  1. V.Vasile

    17 februarie 2020 at 8:09 AM

    Nu este bine sa te bucuri de raul altuia, ca poate ti s-a facut o nedreptate dar e bine sa gusti si dta din nedreptatile facute altora si la care ai pus umarul serios.
    Impreuna cu gasca de lipitori de acolo, ai sicanat la maxim fosta conducere si cu ce rezultate ex directore , cine o sa plateasca sutele de milioane castigate in instante, nemtenii , pt. mofturile voastre tampite de politruci ?
    A, ti-a luat locul pacala si in 2 ani nu te-ai prins ce poama este ,el, si alti ,,specialisti,, de pe acolo, sfatuitorii tai de baza ?
    Asa ca esti servit din aceiasi reteta pe care ai servit-o si dta altora …..

  2. Louisa

    17 februarie 2020 at 10:17 PM

    Cred cu tarie ca evolutia noastra se va simti cand vom face distinctia intre disputele personale si actiunea profesionala. Nu stiu ce nedreptati mentioneaza dl V. Vasile, poate ar trebui clarificate in particular. La nivel profesional, trebuie stiut ca a fost o asistenta de management, condusa de un ex director Apaserv, Iva bine cunoscut, in care strategia pierderilor de apa era o componenta importanta si care ar fi trebuit sa asigure un management adecvat acestui subiect.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Mugur Cozmanciuc: Vom construi în judeţul Neamţ un Centru Naţional de Sănătate

Știre publicată în urmă cu

în data de

n „pentru sănătatea nemţenilor avem la dispoziţie 100 milioane de euro”, a declarat Mugur Cozmanciuc

Spitalul Judeţean din Piatra Neamţ nu mai corespunde nevoilor momentului. Degeaba oamenii dau zilnic dovadă de dedicare în munca dificilă pe care o fac, dacă dotările, echipamentele şi chiar clădirea în sine sunt neconforme cu un act medical de calitate.

Cazuistica din Neamţ depăşeşte cu mult parametrii medii de la nivel naţional pe oncologie, afecţiuni hepatice, afecţiuni cardio-vasculare (fiecare este cu circa o treime mai mare) şi obezitate (cu 60% mai mare). Numărul de paturi disponibile în unităţile spitaliceşti este cu 22% mai mic decât media regiunii de Nord-Est, iar numărul de contracte pentru servicii ambulatorii este cu 40% mai mici decât media regiunii.Aceste lucruri indică faptul că este nevoie de reconfigurarea completă a serviciilor de sănătate în sistem public din Neamţ.

 

 În planul de guvernare locală al lui Mugur Cozmanciuc, candidatul PNL pentru preşedinţia Consiliului Judeţean, elementul central de la capitolul referitor la sănătate este înfiinţarea unui Centrul Naţional de Sănătate în Neamţ. Acest centru este un proiect integrat format din:


– un Complex Spitalicesc multidisciplinar la Piatra Neam
ţ

– un Institut de Boli Cardiace la Roman

– centre balneoclimaterice de tratament şi recuperare la Neguleşti, Bălţăteşti, Oglinzi, Târgu Neamţ şi Ceahlău

– centre de îngrijire a vârstnicilor în multiple localităţi din judeţ

 

“Centrul este practic proiectul care va însemna, pe de o parte, construcţia unui spital nou, care să fie funcţional şi adaptat cerinţelor actuale, de partea cealaltă va însemna clar, folosirea tuturor resurselor pe care le are judeţul Neamţ din punct de vedere al spaţiului geografic în care se află. Mă refer aici la un complex integrat, care să folosească resursele naturale aferente zonelor Neguleşti, Bălţăteşti, Oglinzi. Nu în ultimul rând, acest Centru Naţional de Sănătate va însemna o gândire unitară, o gândire care să aibă clar o singură idee în dezvoltarea sănătăţii în judeţul Neamţ, susţinerea sănătăţii în judeţul Neamţ, prin dezvoltarea unor investiţii în spitalul municipal Roman, Bicaz şi spitalul judeţean. În felul acesta încercăm să venim complementar şi să integrăm proiectul de sănătate cu o coordonare directă pe care ministerul o are pentru a construi un spital în judeţul Iaşi”, a declarat Mugur Cozmanciuc.

 

Construirea unui spital privat în judeţul Neamţ, sub egida Mitropoliei

 

Un alt proiect pe care îl are în vedere Mugur Cozmanciuc  este construirea unui spital privat la Piatra Neamţ, sub egida Mitropoliei. Acest proiect a prins deja contur şi Mugur Cozmanciuc alături de Mihai Archip şi Marius Apopei, candidaţii PNL pe lista consilierilor judeţeni, au primit binecuvântarea de la Înalt Preasfinţitul Teofan pentru a-l pune în practică.

”Va fi un spital de paleaţie, cu două secţii: îngrijiri paleativeşi recuperare, iniţial cu 110 paturi şi 25 de specialităţi în ambulatoriu, cu medici gata pregătiţi să vină şi să-şidesfăşare activitatea şi la Neamţ. Am primit binecuvântare de la Mitropolitul Teofan să atragem resursele necesare. Am identificat terenul unde va fi amplasat: pe fostul stadion Relonul. Acest spital va avea o componentă socială generoasă, chiar dacă este un spital privat. În momentul de faţă, se află la faza de studiu de fezabilitate. Resursele financiare sunt prin Compania Naţională de Investiţii, fonduri europene şi cine va vrea va putea face donaţii”, a declarat candidatul PNL la preşedinţia CJ Neamţ.

 

Spitalul Regional de la Iaşi va fi cel mai modern şi mai bine dotat spital din regiunea Moldovei, dar el nu va prelua funcţiile altor unităţi sanitare din zonă. Spitalul de la Iaşi va oferi tratamente care necesită un grad de complexitate ridicat, pentru care în prezent pacienţii sunt trimişi în zone îndepărtate, precum la Bucureşti sau chiar peste hotare. Gama largă de patologii care vor fi acoperite de mega-spitalul din Iaşi nu reprezintă o oprire a altor investiţii în spitale din judeţele Moldovei, o spune chiar ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru: “noi trebuie să înţelegem că dezvoltarea unui spital la nivel de regiune nu ne-am oprit cu dezvoltarea în fiecare judeţ în parte. Rămâne, conceptual, o prognoză medicală pe care trebuie să o desfăşurăm şi în judeţul Neamţ. Ne referim la un nou spital de urgenţă nou, la acest centru de sănătate, la reabilitarea a tot ce înseamnă spitalul din Bicaz, la o reaşezare a spitalului din Roman şi să nu uităm reevaluarea şi capacitatea de adaptare la necesarul de activitate medicală şi a celui din Târgu Neamţ”.

Faţă de nivelul scăzut la care se află acum sănătatea din judeţ, proiectul chiar este unul ambiţios. În prezent, sistemul medical din Neamţ este unul deficitar, de o calitate scăzută, cu echipamente învechite, iar pentru un caz care necesită tratament mai aparte, pacientul trebuie să se ducă în alte oraşe, în care poate găsi ceea ce are nevoie. Acest lucru l-a subliniat şi Andrei Carabelea, candidatul PNL pentru primăria Piatra Neamţ: “Judeţul Neamţ oferă servicii medicale precare, trebuie să schimbăm acest lucru. Cauza nu este dată de cadrele medicale, nu este vina doctorilor, asistenţilor de la Spitalul Judeţean Neamţ pentru felul în care sunt trataţi pacienţii din Piatra Neamţ şi Neamţ. Este vina unui sistem de management deficitar condus cu bocancul de un baron local, care a condus iresponsabil şi nu are niciodată în vedere sănătatea oamenilor, ci doar buzunarele cumetrilor. Spitalul Judeţean Neamţ este unul bolnav, avem nevoie de însănătoşirea acestui sistem”. Iar de la acest nivel de subzistenţă medicală, putem ajunge la a fi o forţă medicală, adică să avem în judeţ turism medical.

Turismul medical este compus nu doar din oferirea de servicii medicale turiştilor aflaţi în vizită într-o regiune, ci se referă la călători atraşi tocmai de serviciile medicale oferite de un anumit oraş. Românii se duc de regulă în turism medical la Viena sau la Istanbul, unde pot primi îngrijiri de calitate, cu echipamente de ultimă generaţie. România este o ţară din care oamenii pleacă în alte ţări pentru servicii medicale de calitate, chiar dacă la preţuri mai mari. Iată că există planuri care să ne poată transforma într-o ţară în care pacienţi străini să vină la tratament. Este posibil, dacă există facilităţile pe care turismul internaţional de profil le necesită: spitale bine dotate care să ofere servicii de calitate. Sigur că turismul medical este doar o ramură a turismului, aşa că turistul medical se poate transforma în zilele pe care le are la dispoziţie într-un turist-vizitator, lucru care va creşte industria de profil. Doar că, pentru un turism funcţional (indiferent de care ar fi) este nevoie de o infrastructură de transport. Soluţia stă în dezvoltarea judeţului, iar asta se află tot în planul de guvernare locală a lui Mugur Cozmanciuc, la capitolul referitor la transporturi: avem nevoie de autostrăzi, de drumuri expres, de drumuri judeţene de calitate. Iar pentru lărgirea ariei de deservire a noului spital judeţean, este nevoie de heliporturi pentru urgenţe. De asemenea, obiectivele turistice pe care judeţul le oferă, trebuie să fie reabilitate, frumos prezentate şi uşor de găsit.

Impactul acestui Centru Naţional de Sănătate va fi unul major pentru domeniul medical din Neamţ. În primul rând se vor acoperi necesităţile medicale existente în judeţ, pentru care nemţenii pleacă la tratament în alte oraşe (sau, cei cu dare de mână: în alte ţări). Apoi, apariţia personalului medical performant şi a tehnologiei de ultimă generaţie. Pacienţii vor avea astfel acces la servicii medicale gratuite de înaltă calitate, va creşte calitatea şi speranţa de viaţă.

Dar, toate aceste lucruri costă, iar Neamţ nu este tocmai cel mai bogat judeţ din ţară. Nu doar că suntem unul dintre judeţele subdezvoltate, dar stăm şi prost la absorbţia fondurilor europene, singurii bani gratis pe care cineva ni-i dă ca să ne dezvoltăm, iar actuala conducere a CJ nu este capabilă să îi acceseze. Banii, aşadar, există, dar trebuie accesaţi cu cap. “Vă asigur că sunt finanţări de la nivel european, după cum şi finanţări de la nivel guvernamental. Proiectul Centrul Naţional de Sănătate Neamţ va putea să atragă în judeţ finanţări de 100 milioane de euro pentru modernizarea spitalelor existente şi pentru a dezvolta pentru cele care, în momentul de faţă sunt nefuncţionale complexe balneoclimaterice sau centre de îngrijire a persoanelor vârstnice. Acest lucru se poate face şi în parteneriat cu mediul privat. În acest mod încercăm şi suntem alături de cetăţean şi pe domeniul sănătăţii. CJ şi primăria vor avea în vedere ca în perioada 2020-2024, judeţul Neamţ să fie un pol de dezvoltare a turismului medical în judeţul Neamţ”, a declarat Mugur Cozmanciuc.

Referitor la finanţarea acestui proiect, ministrul Sănătăţii Nelu Tătaru a precizat: “Susţinerea Ministerului Sănătăţii, atât ca implicare, ca partener, cât şi ca implicare în consilierea în atragerea de fonduri europene pe care le avem la dispoziţie. Avem un program operaţional de sănătate care are în acest moment 4 miliarde la dispoziţie, haideţi să ne asumăm şi să implementăm nişte proiecte care să poată dezvolta viaţa medicală din judeţul Neamţ”.

Planuri sunt, bani există dar trebuie accesaţi, mai este nevoie doar de un factor politic aflat în poziţia care trebuie. Asta face ca realizarea acestui proiect să nu stea în niciuna dinte aceste considerente – oricât de relevante ar fi – ci în votul nostru. Contează pe cine punem în scaunul de preşedinte al Consiliului Judeţean şi ce partid va avea majoritatea în CJ. Astfel, stă în puterea noastră să punem lucrurile în mişcare, alegând încă patru ani de stagnare per total, iar pe sănătate aceleaşi servicii mai proaste ca în lumea a treia, sau alegem patru ani de dezvoltare, iar pe sănătate să avem parte de servicii de calitate.

Citește știrea

Actualitate

Primăria Piatra-Neamț – finanțare europeană pentru reabilitarea și modernizarea Cinematografului Cozla

Știre publicată în urmă cu

în data de

Unul dintre proiectele europene importante pregătite de către municipalitatea pietreană se referă la reabilitarea și modernizarea cinematografului Cozla din cartierul Dărmănești și transformarea lui  într-un centru multifuncțional. Contractul de finanțare pentru acest proiect a fost semnat, în acest moment derulându-se procedurile de licitație. Valoarea investiției este de 1.650.000 euro, iar finanțarea este asigurată din fonduri europene în proporție de 98%.

Proiectul referitor la clădirea fostului cinematograf Cozla, construit în 1979, își propune reabilitarea imobilului cu o suprafață utilă de 1200 mp  și realizarea unui  centru multifuncțional în care se vor derula  activități social-culturale. Lucrările care urmează să se efectueze prevăd: reabilitarea structurală a întregii clădiri, amenajarea  a două săli moderne pentru proiecție film cu sisteme de climatizare-ventilare, refacerea instalațiilor sanitare, investiții în eficiența energetică a clădirii, realizarea unui sistem de încălzire centralizată, precum și dotarea cu mobilierul și echipamentele necesare funcționării.

Sala mare se va amenaja ca sală de cinema pentru difuzare film, cu o capacitate 240 de locuri, iar sala mică se va amenaja ca sală multifuncțională. Aceasta se va împărți pe verticală, astfel încât să se asigure la etajul nou format spații destinate centrului multifuncțional. Se va recompartimenta imobilul astfel încât să se poată desfășura în condiții optime activități cultural-educative și sociale.

Cinematograful Cozla este o clădire emblematică a cartierului Dărmănești din Piatra-Neamț, iar acest obiectiv cultural important pentru orașul nostru va fi readus la viață cu fonduri europene.

Citește știrea

Actualitate

Iluminatul public din Piatra-Neamț va fi modernizat cu fonduri europene. Lucrările vor începe în primavara anului viitor.

Știre publicată în urmă cu

în data de

Peste 2 milioane de euro însumează cele două proiecte europene dedicate extinderii şi modernizării iluminatului public în Piatra-Neamţ. În cazul unui proiect a fost deja semnat contractul de proiectare şi execuţie, iar în ceea ce îl priveşte pe cel de-al doilea este pe final procedura pentru proiectare şi execuţie.

Municipiul Piatra-Neamț va avea un sistem de iluminat public modern și eficient, cu tehnologie LED și telegestiune. Aceste proiecte fac parte dintr-un program amplu de modernizare a întregului sistem de iluminat public din municipiul Piatra-Neamț, iar prin implementarea lor se va realiza o economie de minim 40% din valoarea facturilor actuale la energie electrică, se va îmbunăți semnificativ calitatea iluminatului public; sistemul de telegestiune va permite reglarea intensității luminoase în funcție de  necesități precum și identificarea instantanee a oricărui defect apărut în rețea.

Prin implementarea proiectelor se va realiza înlocuirea corpurilor de iluminat existente cu corpuri de iluminat cu tehnologie LED, echiparea cu controlere de telegestiune a corpurilor LED de iluminat public, montarea de concentratoare de date la nivelul punctelor de aprindere și realizarea unui dispecerat de telegestiune pentru sistemul de iluminat public; extinderea sistemului de iluminat public în zonele în care se impune acest lucru, cu realizarea unor puncte de aprindere noi, rețea nouă subterană/ aeriană, stâlpi metalici, corpuri de iluminat tehnologie LED, controler telegestiune local care permite comanda pornit-oprit și dimming pentru corpul de iluminat. Executantul se obligă să proiecteze, să asigure asistenţă tehnică, să execute, să testeze, să finalizeze lucrările și să remedieze orice defecte rezultate în urma executării contractelor şi se are în plan și realizarea a patru stații de încărcare pentru autovehicule electrice și echiparea a 50 de treceri de pietoni cu dispozitive moderne pentru persoanele cu dizabilități .

Citește știrea

Trending