Neamţ: Arestul acasă pentru medicii acuzaţi de mită, motivarea judecătorilor

■ judecătorii Tribunalului Neamţ au motivat decizia prin care i-au făcut arestaţi casnici pe ortopezii Constantin Nanu şi Grigore Berea ■ magistraţii au explicat şi de ce-l păstrază încarcerat pe Florică Guţu: „după ce a fost sancţionat pentru o infracţiune similară a adoptat aceeaşi modalitate facilă de a-şi asigura venituri suplimentare“ ■

Magistraţii din cadrul Tribunalului Neamţ au motivat hotărîrea prin care au decis să-i plaseze în arest la domiciliu pe ortopezii acuzaţi de luare de mită, Constantin Nanu şi Grigore Berea. Au fost explicată simultan, în acelaşi document, care a fost raţiunea pentru care medicul Florică Guţu, coleg cu primii doi, s-a dispus prelungirea arestului preventiv. Judecătorii au apreciat că în ce-i priveşte pe primii doi, arestul la domiciliu e acum o măsură preventivă necesară şi suficientă. S-a mai apreciat că doctorul Berea are acasă doi copii mici, de 3 şi 4 ani, iar Constantin Nanu se îngrijeşte de mama sa, care este bolnavă. „În cazul inculpaţilor N.C. şi B.G. judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că se poate înlocui măsura arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu. În raport de criteriile identificate în art. 223 alin. 2 Cod procedură penală şi anume, gravitatea faptei, modul şi circumstanţele de comitere, anturajul şi mediul din care inculpaţii provin, lipsa antecedentele penale şi alte împrejurări privitoare la persoana acestuia- inculpatul B.G. are doi copii minori, în vîrstă de 3 şi 4 ani, inculpatul N. C. are o mamă în vîrstă şi bolnavă se apreciază că măsura arestării preventive nu mai este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică. În cazul inculpaţilor N.C. şi B.G. judecătorul apreciază că poate fi identificată o măsură alternativă la arestul preventiv, respectiv măsura arestului la domiciliu, care ar putea asigura la fel de eficient buna desfăşurare a procesului penal, în condiţiile lipsei unor date certe că inculpaţii ar încerca sau încearcă să zădărnicească aflarea adevărului, că ar încerca să se sustragă de la urmărirea penală sau judecată sau că ar pregăti comiterea altor infracţiuni. (…) Nu în ultimul rînd, pentru luarea măsurii preventive este necesară îndeplinirea condiţiei prevăzute de art. 202 alin. 3 Cod procedură penală, măsura preventivă trebuind să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei adusă persoanei faţă de care este luată şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea ei. În cauză, şi această condiţie este îndeplinită, măsura arestului la domiciliu fiind necesară şi suficientă, prin conţinutul acestei măsuri şi a obligaţiilor impuse inculpaţilor, mai ales cea de a nu lua legătura cu inculpaţii, suspecţii şi denunţătorii, pentru buna desfăşurare a procesului penal, pentru împiedicarea sustragerii de la urmărirea penală ori prevenirea de noi infracţiuni“, conform instanţei. În ce-l priveşte pe doctorul Guţu, judecătorii au apreciat că înlocuirea măsurii preventive cu o alta, mai blîndă, nu se justifică la acest moment avînd în vedere că a mai fost condamnat pentru fapte similare. „Pedeapsa anterioară nu şi-a atins scopul şi nu a fost suficientă pentru a stopa atitudinea ilicită adoptată de acesta în exercitarea profesiei. În cauză nu se justifică luarea faţă de inculpat a unei măsuri preventive doar restrictive de libertate (precum controlul judiciar sau arestul la domiciliu), chiar şi în considerarea caracterului excepţional al măsurii arestării preventive. Raportat la acest moment procesual şi faţă de împrejurarea că în cauză nu au fost administrate toate probele, dar mai ales, la existenţa condamnării anterioare, care îl diferenţiază de coinculpaţii din acest dosar, sub aspectul individualizării măsurilor preventive judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că pentru buna desfăşurare a urmăririi penale, în acest moment procesual, nu se impune înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu. Judecătorul de drepturi şi libertăţi consideră că, pentru desfăşurarea în condiţii corespunzătoare a procesului penal şi pentru o bună administrare a justiţiei este oportună, în acest moment procesual măsura arestării preventive şi că nici o altă măsură preventivă nu este eficientă pentru sancţionarea infracţiunii de luare de mită, în formă continuată şi în stare de recidivă, precum şi a comportamentului ilicit al inculpatului, care, după ce a fost sancţionat pentru o infracţiune similară a adoptat aceeaşi modalitate facilă de a-şi asigura venituri suplimentare“, se arată în acelaşi document. Reamintim că sentinţa Tribunalului Neamţ a fost contestată atît de medicul Guţu, pe de o parte, cît şi de procuroro, pe de altă parte, fiecare avînd raţiuni diferite. O decizie definitivă în acest sens va da Curtea de Apel Bacău. Mai trebuie spus că pe 1 aprilie, doctorii au repurtat o palidă victorie în instanţă după ce au depus cîte o acţiune care avea ca obiect contestarea măsurilor asiguratorii care au fost instituite de procurorii nemţeni la urmărirea penală. Acţiunile au fost admise în parte şi pentru fiecare dintre inculpaţi judecătorii au ridicat poprirea de pe conturile curente, astfel că sumele pe care aceştia le au de încasat, cu orice titlu, le aparţin. Celelalte măsuri asiguratorii au fost păstrate, fiind indisponibilizate încă sumele de bani ridicate la percheziţiile domiciliare şi de la locul de muncă. La descinderile imobiliare procurorii au găsit sume foarte mari, vreo 600.000 lei, dar şi valută, preponderent euro. Numai în vestiarul unui din inculpaţi au fost găsiţi de anchetatori aproape 60.000 de ei, iar acasă la altul s-au găsit peste 480.000 de lei, vreo 18.000 de euro, dolari americani şi lire sterline. Medicii au „căzut“ în urma unei acţiuni a oamenilor legii de pe 5 martie, care a declanşat cel mai mare scandal de corupţie de la Spitalul Judeţean. Cinci din cei şapte medici ai Secţiei de Ortopedie au fost reţinuţi, însă la instanţă au ajuns cu propunere de arestare preventivă numai patru, doctorul Ghenadie Bucătaru fiind plasat sub control judiciar pentru 60 de zile. Pe 7 noiembrie 2018 anchetatorii s-au sesizat din oficiu despre faptul că cei cinci specialiştii din cadrul Secţiei Ortopedie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Neamţ „în mod direct şi pentru sine, pretind şi primesc sume de bani de la rudele pacienţilor internaţi în cadrul acestei secţii, condiţionînd îndeplinirea actului medical de primirea acestor foloase materiale“, conform Parchetului de pe lîngă Tribunalul Neamţ. Doctorul Nanu este acuzat de nu mai puţin de 27 de acte materiale de luare de mită, urmat de doctorul Guţu, care ar fi responsabil de 20 de acte materiale de luare de mită. Locul trei pe „podium“ este ocupat de doctorul Berea cu 13 fapte. În coada clasamentului sînt doctorul Bucătaru cu şapte fapte şi Borş cu cinci acte materiale. Din dosar rezultă că inculpaţii Nanu, Guţu şi Berea au mai fost vizaţi de o anchetă penală, pentru infracţiunile de luare de mită, dar s-a dispus clasarea, întrucît nu au existat suficiente probe din care să rezulte, dincolo de orice dubiu rezonabil că aceste fapte au fost săvîrşite. De această dată, anchetatorii s-au asigurat că suspecţii nu mai scapă şi au fost efectuate înregistrări audio şi video, fiind folosiţi şi investigatori sub acoperire. Medicii au primit bani pentru diferite acte medicale – intervenţii chirurgicale, acordare prelungire concedii medicale, efectuare referate medicale, precum şi pentru remitere către medicul anestezist.