Contactează-ne

Actualitate

Legea Recursului compensatoriu a fost abrogată, dar Guvernul Orban ştie că rata de recidivă rezistă?

Știre publicată în urmă cu

în data de

Datorită condiţiilor improprii de detenţie din România, multe dintre persoanele încarcerate au reclamat la CEDO, solicitând ca statul român să le despăgubească. Majoritatea deţinuţilor care mor în închisorile noastre, mor din cauza bolilor cardiovasculare, a cancerelor, a bolilor aparatului digestiv,a calităţii alimentaţiei sau a condiţiilor improprii de vieţuit. În perioada 2010-2016, CEDO a obligat România să plătească 3,5 milioane euro, pentru persoanele reclamante, ca despăgubire, pentru condiţiile improprii de detenţie. În urma ultimatumului din Decizia pilot a CEDO , dacă nu poate îmbunătăţi condiţiile de detenţie, România a avut de ales între a acorda despăgubiri băneşti la eliberare (ca în Italia) sau a acorda liberări compensatorii, pentru scurtarea termenelor de detenţie. În 2016, ministrul Justiţiei, Raluca Prună din Guvernul Cioloş, a decis să adopte soluţia a doua, propunând printr-un proiect de lege să se acorde deţinuţilor bonusuri în zile, pentru scurtarea perioadei de detenţie. Proiectul propunea, scăderea din fiecare 30 de zile de detenţie a trei. Astfel, un deţinut condamnat la trei ani de închisoare, ar fi fost eliberat cu 108 zile mai devreme. Proiectul a fost adoptat de Senat, fără a stârni controverse care să şocheze societatea. În Camera Deputaţilor, deputaţii PSD, ALDE şi UDMR au dublat bonusul, la 6 zile din 30, în condiţiile în care ministrul Justiţiei, condus de Tudorel Toader, au dat aviz negativ. Proiectul a fost astfel votat de către deputaţii din toate formaţiunile, inclusiv cei din PNL. Preşedintele Klaus Iohannis, specializat în refuzul de a promulga legile votate de PSD, prin întoarcerea lor în Parlament sau prin atacarea lor la Curtea Constituţională, a promulgat de data aceasta Legea Recursului Compensatoriu, fără a clipi, lăsându-ne să credem că este bună. Legea nr. 169/2017, privind Recursul Compensatoriu şi-a început aplicarea din 19 octombrie 2017, dar, astăzi, puşcăriile au un grad de ocupare de 111%, deşi numărul total al deţinuţilor „cazaţi“, a scăzut. Abrogându-se recursul compensatoriu, Guvernul Orban are obligaţia imediată de a investi în penitenciare pentru îmbunătăţirea condiţiilor în care sunt ţinuţi condamnaţii. Nu încape nici o îndoială că, altfel, CEDO va întreba imediat autorităţile din România, de ce au abrogat Legea Recursului Compensatoriu, în timp ce condiţiile din penitenciare au rămas aceleaşi?

Legea Recursului Compensatoriu a fost abrogată politicianist, după ureche

Ministrul Justiţiei a declarat că, între 19.10.2017 – 18.09.2019, au fost eliberaţi 21.049 deţinuţi pe baza Legii Recursului Compensatoriu. Dintre aceştia, 634 fuseseră condamnaţi pentru viol şi 1.670 pentru tâlhărie calificată. Dintre cei 21.049 deţinuţi eliberaţi, au fost reîncarceraţi 1.877, dintre care 47 pentru viol, 226 pentru tâlhărie şi 36 pentru omor. Conform datelor oficiale, în intervalul 2014-2017, până la intrarea în vigoare a Recursului Compensatoriu, anual se eliberau din penitenciare între 10 şi 11 mii de persoane. În intervalul 2017-2019, în care s-a aplicat Recursul Compensatoriu, au fost eliberaţi anual circa 10.500 de persoane. În concluzie, Legea Recursului Compensatoriu nu a produs eliberări suplimentare, care să constituie un argument justificativ al abrogării. Eliberarea mai înainte de termen, pe baza bonusurilor compensatorii, se realizează prin hotărâre judecătorească, numai dacă există convingerea judecătorului că persoana condamnată s-a îndreptat, se poate integra în societate şi nu recidivează. Ne putem întreba în ce măsură un astfel de judecător intuieşte că cel eliberat nu recidivează? De asemenea, avem dreptul a şti, care a fost rata de recidivă, din perioada eliberărilor la termen, când nu se aplica Recursul Compensatoriu? Dacă „rata de recidivă“ de după 2017 este semnificativ mai mare decât cea de dinainte de 2017, este evident că Legea Recursului Compensatoriu trebuia abrogată, dar dacă nu este mai mare, nu se justifică abrogarea. Nu există oficial nici o analiză în acest sens, pentru a şti care trebuia să fie soluţia corectă. În acest caz, abrogarea s-a realizat urechist, ca slogan de campanie, fără să se pună nimic în loc.

Legea Recursului Compensatoriu trebuia înlocuită cu Legea Serviciului de probaţiune

Serviciul de probaţiune este o alternativă credibilă la detenţie. Serviciul îşi propune să diminueze numărul şi durata pedepselor privative de libertate, să reducă rata de recidivă şi să asigure reintegrarea socială a foştilor deţinuţi şi a persoanelor eliberate. Pentru aceasta este nevoie însă de o reformă ambiţioasă în Justiţia română, reformă ocolită de toate guvernele. O astfel de practică există în ţările scandinave, Suedia, Norvegia şi Finlanda, unde rata de recidivă este cea mai scăzută din Europa. Statele Unite ale Americii, care se confruntă cu un fenomen al încarcerării în masă, a fost la un pas să adopte măsura eliminării totale a închisorilor, sub presiunea opiniei publice. Studii realizate în Marea Britanie, arată că, deşi numărul încarcerărilor a crescut, aceasta nu a dus la o scădere a infracţionalităţii şi mai bine de 50% din cei eliberaţi recidivează în maximum doi ani. Un raport realizat în SUA, despre impactul psihologic al încarcerării asupra unor indivizi sănătoşi psihic, relevă că aceştia pot deveni rapid sadici şi deprimaţi în închisoare. În cazul sentinţelor lungi, puţini oameni ies din închisoare nemarcaţi şi neschimbaţi. În închisoare, fiecare doreşte să-şi adopte comportament de „macho“, pentru a se feri de abuzurile celorlalţi şi a supravieţui pe termen lung, ceea ce îl îndepărtează de şansa de a se încadra în societate după eliberare, cu sau fără recurs compensatoriu. Într-un studiu de specialitate, s-a demonstrat că o încarcerare de doar de 3 luni, poate avea impact asupra personalităţii, indicând o creştere a impulsivităţii şi o scădere a autocontrolului şi disciplinei.

Acolo unde Serviciul de Probaţiune nu funcţionează nici rata de recidivă nu scade

Opinia publică, majoritatea presei şi politicienii reacţionează diferit la informaţia rostogolită în spaţiul public că „datorită Legii Recursului Compensatoriu s-au comis multe infracţiuni de către persoanele eliberate, care au recidivat“. Se acreditează ideea falsă că dacă beneficiarii Recursului Compensatoriu ar mai fi stat în puşcărie câteva luni, poate un an, nu ar mai fi recidivat. Pe parlamentarii PNL şi USR, autorii abrogării Legii Recursului Compensatoriu, nu i- a interesat să ştie că orice persoană eliberată pe baza acestei legi nu avea decât două opţiuni, aceea de a recidiva, pentru a se reîntoarce în închisoare, sau aceea de a se reintegra în societate. Pentru cea de a doua opţiune trebuie să existe o implicare curajoasă a statului în a asigura un serviciu de probaţiune eficient. Un caz recent, petrecut la Londra, demonstrează că soluţia abrogării Legii Recursului Compensatoriu în România a fost o acţiune heirupistă, paralelă cu realitatea. Pe 29 noiembrie, o persoană a atacat 5 pietoni, în apropiere de London Bridge, omorând doi şi rănind alţi trei. Criminalul, era o persoană care în 2012 fusese condamnată la 16 ani de închisoare pentru acte de terorism şi eliberată condiţionat în 2018. Culmea, criminalul purta şi o brăţară electronică, pentru a fi supravegheată. Paradoxal, dar în ziua atentatului, criminalul venea de la o conferinţă, ţinută taman la Universitatea Cambridge, pe tema reabilitării deţinuţilor. Premierul britanic, Boris Johnson, a declanşat o dezbatere aprinsă, despre eliberarea condiţionată, propunând amendarea legii, nu şi abrogarea ei. Simplu, democratic şi în pur stil britanic. Păcat că va exista un Brexit şi nu se mai poate justifica că vom lua un model de reformă „ca afară“.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Mesaj de condoleanţe pentru o poliţistă decedată la doar 39 de ani

Știre publicată în urmă cu

în data de

Inspectoratul de Poliţie Judeţean Neamţ a transmis un mesaj de comdoleanţe pentru o poliţistă care a plecat la cele veşnice la vârsta de doar 39 de ani:

“Inspectoratul de Poliție Județean Neamț deplânge stingerea fulgerătoare din viață, la doar 39 de ani, a colegei noastre, agent șef adjunct de poliție Checheriță Harabagiu Claudia Clara din cadrul Biroului Rutier al Poliției municipiului Piatra Neamț care, la data de 3 aprilie 2020, a trecut în neființă.

 

Pe această cale aducem un ultim omagiu celei care a fost o bună colegă, iar trecerea sa în neființă reprezintă o mare pierdere pentru colectivul din care făcea parte și lasă în inimile noastre sentimente de mare tristețe și regrete.

 

Transmitem sincere condoleanțe familiei îndoliate și exprimăm profunda compasiune pentru pierderea suferită.

 

Dumnezeu să o odihnească în pace!”.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Bărbat mort în incendiu

Știre publicată în urmă cu

în data de

Corpul neînsufleţit al unui bărbat a fost găsit de pompierii nemţeni într-o locuinţă cuprinsă de flăcări, vineri seara, 3 aprilie, în localitatea Vădurele, comuna Cîndeşti.

“Prin apel la 112, în jurul orei 21.25, pompierii au fost solicitați să intervină pentru stingerea unui incendiu produs la o locuință în localitatea Vădurele, comuna Cîndești. La locul indicat s-au deplasat trei echipaje de pompieri  cu două autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD.

La sosirea primului echipaj (redirecționat de la Borlești, unde încheiase o misiune de stingere a unui incendiu de vegetație uscată) incendiul se manifesta generalizat”, au transmis reprezentanţii ISU Neamţ, în momentul declanşării intervenţiei. Cîteva zeci de minute mai tîrziu a fost anunţat faptul că incendiul a fost localizat, iar în locuinţă a fost găsită o persoană decedată.

FOTO: generica

Citește știrea

Actualitate

Prefectul de Neamţ îl acuză pe preşedintele CJ că vrea să dea un “tun financiar” de milioane de euro

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Arsene îşi doreşte o şedinţă de îndată pentru a aloca fonduri pentru un spital mobil COVID-19 ■ valoarea proiectului ar fi de 17,6 milioane de euro ■ prefectul de Neamţ afirmă că un astfel de spital ar costa doar 10,2 milioane de euro ■ “diferenţa de 7,4 milioane de euro unde se duce domnule preşedinte Arsene?”, întreabă George Lazăr ■

Acuze grave formulate de prefectul de Neamţ, George Lazăr, la adresa preşedintelui CJ Neamţ Ionel Arsene. Cel din urmă a anunţat că îşi doreşte convocarea unei şedinţe de CJ în care să fie alocate fonduri pentru construirea în regim de urgenţă a unui Spital Mobil Covid-19, care să deservească populaţia din judeţele Neamţ, Iaşi şi Bacău.

“Voi convoca de îndată o ședință a Consiliului Județean Neamț, pentru a aloca fondurile necesare construirii în regim de urgență, a Spitalului Mobil COVID-19, care va deservi populația din județele Neamț, Iași și Bacău.

Spitalul va avea o capacitate de 250 de paturi și va avea o structură modulară. Va fi instalat în circa trei săptămâni, astfel încât la momentul atingerii vârfului epidemic, unitatea să fie operațională.

Cele trei județe vor asigura personalul medical și toate costurile și logistica necesare operaționalizării spitalului.

Valoarea totală a acestui proiect este de 17,6 milioane de euro și se realizează în cadrul Asociației Intercomunitare Euronest.

Această unitate vine ca o soluție pentru a crește capacitatea de absorbție și de reacție a sistemului medical dar și de a ține sub control strict aria de răspândire a virusului”, a publicat Ionel Arsene pe pagina sa de Facebook.

Replica lui George Lazăr a venit puţin mai tîrziu sub forma unui atac extrem de dur. “Văd că m-aţi ascultat domnule preşedinte Arsene, v-aţi conformat în decizia de a schimba managerul Spitalului Judeţean Neamţ. Oricum rămîne o mare realizare pentru dumneavoastră, dar şi dezamăgire pentru judeţul Neamţ, să schimbaţi directorii de la Spitalul Judeţean la două săptămîni, pe bandă rulantă, după ce tot dumneavoastră îi anunţati, îi instalaţi şi vă lăudaţi cu competenţele lor.

De data asta vă cer să ascultaţi din nou şi să nu greşiţi în acţiunile dumneavoastră, pentru că e mare păcat să risipiţi banii publici ai nemţenilor, pentru că nu sînt ai dumneavoastră de acasă. Vreţi cu orice preţ să daţi un tun financiar de aproximativ 17,6 milioane de euro şi asta nu e bine domnule Arsene. Se pare că atunci cînd vine vorba de bani, dumneavoastră nu mai ţineţi cont de nimic, nici de starea de urgenţă, nici de sănătatea publică a cetăţenilor şi nici de cheltuirea responsabilă a banului public.

Vreţi să faceţi un spital modular cu 17,6 milioane de euro în condiţiile în care acest spital costă doar 10,2 milioane de euro. Întreb şi întreabă foarte mulţi cetăţeni, diferenţa de 7,4 milioane de euro unde se duce domnule preşedinte Arsene? Şi vă ataşăm şi oferte de preţ ca să fie pe înţelesul oricui.. Vă cer să nu risipiţi banii comunităţii pe invenţii financiare ale dumneavoastră şi cel mai bine, dacă tot vreţi să investiţi în sănătate, faceţi acest efort financiar pentru Spitalul Neamţ – pentru dotări cu aparatură medicală, echipamente de protecţie, sisteme de ventilaţie mecanică şi alte dispozitive care lipsesc şi sînt de maximă necesitate. Nu vă ocupaţi în această perioadă de artificii financiare, fiţi eficient în cheltuirea banului public”, scrie, tot pe Facebook, prefectul de Neamţ.

Nu ştim cine are dreptate şi nici nu e datoria noastră de jurnalişti să dăm dreptate unuia sau altuia. Un lucru e cert: de spitale avem nevoie acum mai mult decît oricînd, însă ar trebui ca instituţiile statului să vegheze foarte atent la cheltuielile care se fac în această perioadă sub “umbrela” stării de urgenţă. Aşteptăm şi o eventuală replică a preşedintelui CJ Neamţ, dar mai ales aşteptăm o poziţie clară a instituţiilor care ne pot spune dacă se pregăteşte sau nu un tun financiar.

Citește știrea

Trending