Olteni în spectacolul de gală al Festivalului de Folclor Ceahlăul

■ la Curtea Domnească vor evolua membrii Ansamblului Maria Tănase din Craiova ■ concerte susţin interpreţii Mariana Ionescu Căpitănescu, Petrică Stoian Mîţu şi Constantin Enceanu ■

Se trage cortina peste Festival Internaţional de Folclor Ceahlăul, ediţia a XXII-a, în această seară avînd loc, pe scena amplasată la Curtea Domnească din piatra Neamţ, spectacolul de gală. De la ora 19:00 vor evolua formaţiile participante, prezentînd un scurt program artistic. Două ore mai tîrziu, publicul pietrean va avea ocazia să se bucure de prestaţia apreciatului Ansamblu folcloric Maria Tănase din Craiova, care au pregătit un program muzical intitulat Din Oltenia-n Moldova. Concerte vor susţine îndrăgiţii interpreţi Mariana Ionescu Căpitănescu, Petrică Stoian Mîţu şi Constantin Enceanu. După cum se ştie, festivalul a debutat pe 1 august, la Piatra Neamţ, manifestarea organizată de Centrul pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare continuînd pe 2 august, la Roman, Tîrgu Neamţ – 3 august, Durău – 4 august şi Bicaz – 5 august. Centrul Saeculare a invitat să participle la ediţia din acest an grupuri din Columbia – Compania Manglares, din Japonia – Grupul The Wadaiko Daigen-Gumi, din Cehia – Ansamblul Breneschy Valasek Brno; din Armenia – Ansamblul Vark Hayots Erevan; Cipru – Grupul de Dansuri al municipalităţii din Degirmenlik, din Grecia – Ansamblul Meraklides Agrinio; din Serbia – Ansamblul Krusik Valjevo, iar din Turcia – Ansamblul Anatolian Izmir. Au mai fost prezente ansambluri din mai multe zone etnografice ale ţării: Ansamblul Grîuşorul Osmănean – Unirea, judeţul Brăila; Ansamblul Cervona Kalena – Negostina, judeţul Suceava şi Ansamblul Dobrogeanca din Sulina. Lor li se alătură Ansamblul Folcloric Floricică de la Munte, al Centrului Saeculare. Asamblul Maria Tănasea fost constituit în 1992, în intenţia de a da o expresie scenică diversităţii paletei folclorice aparţinînd regiunii Oltenia şi în acelaşi timp muzicii tradiţionale din toate zonele ţării. Pasiunea membrilor, transpunerea în scenă cu înaltă ţinută artistică a cîntecelor şi jocurilor tradiţionale şi nu în ultimul rînd superbele costume populare menţin şi astăzi în atenţia publicului cîntecul şi dansul popular, explicîndu-se astfel succesul turneelor efectuate în ţară şi în străinătate. Întregul personal este coordonat de Niculina Stoican. În calitate de manager, îndrăgita solistă declară: „Sîntem olteni, veseli, frumoţi, spirituali, întotdeauna pregătiţi să primim oaspeţi. Iubim Doljul cu istoria lui şi cetatea Banilor, iubim Gorjul cu operele lui Brîncuşi, iubim Mehedinţiul cu Podul lui Dumnezeu şi cazanele Dunării, iubim Vîlcea cu ceramica de Horezu, iubim Oltul cu pieptarul de Vădastra şi cetatea Sucidava. Păstrăm cu sfinţenie graiul, portul, cîntecul şi jocul străbunilor noştri de la Olt la Jiu şi pînă la Dunărea cea mare. Gîndirăm cu sufletul şi vă spusărăm cu vorba olteanească despre minunile unui crîmpei din România, Oltenia frumoasă!“. Fondat în 1971, la Piatra Neamţ, Ansamblul Floricică de la munte activează sub egida Centrului Carmen Saeculare. Grupul are o formaţie de dansuri tradiţionale, o orchestră şi o formaţie de obiceiuri de iarnă care aduce pe scenă frumoase jocuri de măşti specifice zonei Neamţ (căiuţii, capra, ursul, mascaţii, etc). Floricică de la munte conservă în cel mai înalt grad formele tradiţionale ale folclorului românesc. Repertoriul actual cuprinde cîntece şi jocuri populare din cele mai importante regiuni etnofolclorice din ţară. De-a lungul timpului, Ansamblul a fost prezent pe scena unor prestigioase festivaluri din ţară, dar şi din străinătate, în Franţa, Italia (Sicilia şi Sardinia), Polonia, Grecia, Egipt, Bulgaria, Ungaria, Serbia, Muntenegru, Austria, Finlanda, Belgia sau Olanda. Încă de la fondare, formaţia a cîştigat importante premii naţionale la festivalurile de folclor din Iaşi, Constanţa, Bistriţa, Cluj Napoca, Bacău, Suceava, Harghita, precum şi distincţii internaţionale la festivalurile de la Cracovia şi Zakopane (Polonia), Lovec şi Zavet (Bulgaria), Kikinda (Serbia), Champtoce şi Reims (Franţa), Quartu Santa Elena Sardegna (Italia), Katerini (Grecia) sau Adapazari (Turcia).