Neamţ: Tezaur de 3.000 de ani, descoperit de un inginer

■ Ovidiu Constantin, preşedintele Club Metal Detect Roman, a descoperit câteva obiecte din Epoca bronzului ■ într-o pădure din apropierea comunei Icuşeşti, inginerul silvic a scos la lumină o sabie, un vârf de lance, un topor tip Celt, un cuţit şi un obiect neidentificat, toate din bronz ■ „La un moment dat, un semnal promiţător avea să transforme ziua într-una memorabilă“, povesteşte arheologul amator despre descoperirea sa ■

Ovidiu Constantin, un inginer silvic din Roman, bate de câţiva ani, atunci când timpul îi permite, judeţul Neamţ în lung şi-n lat, mânat de pasiunea pe care o are pentru arheologie – detecţia electromagnetică.

În timp, strădaniile i-au fost răsplătite, ultima descoperire, obiecte din Epoca bronzului, fiind făcută pe data de 26 aprilie 2020. Ovidiu Constantin este preşedintele Clubului Metal Detect Roman, e detectorist autorizat din 2016 şi a povestit despre ultima reuşită în arheologie.

În perioada în care băieţelul meu doarme, la amiază, «fug de acasă» pentru că acelea sunt singurele momente de linişte. Tot aşa s-a întâmplat şi duminică (26 aprilie – n.r.), totodată am sunat un prieten care abia îşi cumpărase şi tocmai a primit autorizaţie pentru primul lui detector de metale şi i-am propus să ieşim o oră să-i arăt cum se setează, asta la o rugăminte anterioară dea lui“, începe a detalia inginerul.

Continuă spunând că nimic spectaculos nu avea să se petreacă preţ de o jumătate de oră, nedescoperind ceva notabil într-o pădure din zona comunei Icuşeşti, înafară de câteva monede din perioada comunistă.

Aşa stând lucrurile, s-au decis să abandoneze, îndreptându-se către maşina cu care veniseră, dar la un moment dat, când se aflau pe mică terasă, „un semnal promiţător avea să transforme ziua într-una memorabilă“, după cum spune arheologul amator. Şi avea de ce să afirme că a fost o zi memorabilă.

La o adâncime de aproximativ 25 de centimetri, avea să găsească câteva un tezaur din Epoca bronzului, adică de vreo 3.000 de ani vechime. „Componenţa tezaurului din epoca bronzului este următoarea: sabie de bronz, vârf de lance din bronz, topor din bronz de tip «Celt», cuţit din bronz şi un obiect neidentificat, tot din bronz“, am mai aflat de la Ovidiu Constantin.

Obiectele au fost predate Direcţiei pentru Cultură Neamţ, urmând a fi evaluate de experţi. Iată ce spune despre pasiunea sa inginerul şi cu ce se „laudă“ în domeniu:

„Ştiam despre detectia metalelor, ca majoritatea, de la TV, dar nu ştiam ca este practicată şi în România, asta până când un amic mi-a arătat un grup pe Facebook, cu şi despre detecţia de metale, legislaţie şi alte informaţii. Atunci practic m-am îndrăgostit de acest hobby, am citit legislaţia mi-am achiziţionat un detector, l- am autorizat şi de acolo a început o minunată aventură. Cu timpul, am descoperit multe artefacte, monede, inele şi obiecte datate din antichitate, cât şi din epoca medievală.

Printre cele mai importante descoperiri se numără: tezaur monetar format din monede romane din argint (denari imperiali), tezaur monetar din secolul XVII compus din taleri leu (Olanda), stuiveri (Germania), orşi (Polonia), reali (Spania). Clubul Metal Detect Roman, al cărui preşedinte este Ovidiu Constantin, a fost fondat împreună cu patru prieteni, este dedicat detecţiei de metale, istoriei naţionale şi internaţionale şi face parte din Clubul Sportiv MTB Roman. Ca şi Ovidiu Constantin, alt inginer silvic, Marius Irimia, din Piatra Neamţ, are aceeaşi pasiune şi rezultate notabile.

Ultima descoperire a fost pe data de 12 ianuarie 2020, când a ajuns în comuna Mărgineni şi, după cum el însuşi spune, „nu aduce anul ce aduce ceasul, având norocul şi onoarea să descopăr un artefact foarte vechi şi foarte valoros din punct de vedere arheologic“. Era un topor de aramă, cu braţele dispuse în cruce, cu un braţ cu tăişul orizontal şi celălalt cu tăişul vertical, perpendicular unul pe celălalt.

„E din perioada Cucuteni, una dintre cele mai misterioase civilizaţii ale eneoloticului de pe teritorul ţării noastre. Chiar dacă la prima vedere toporul pare o piesă banală, asemănându-se cu un târnacop miniatural, povestea lui este una fascinantă. Acest model de topor de aramă este printre primele modele apărute pe teritoriul României, în urmă cu aproximativ 6.000 de ani. Acest tip de topor este considerat un simbol al puterii la comunitaţile eneolitice, fie ca simbol individual (însemn al puterii şefului de trib, un fel de sceptru care simboliza autoritatea), fie ca simbol al intregii comunităţi.

Era un obiect de valoare şi de paradă, folosit în ceremoniile magico-religioase (ritualul de jerfire a unor animale)“, posta pe pagina de facebook Marius Irimia. Susţinea că acest tip de topor este foarte rar reprezentat pe teritoriul Moldovei, iar în Neamţ s-a mai descoperit un singur exemplar. Din locul unde a fost găsit artefactul, inginerul a adunat şi câteva fragmente de ceramică, care fuseseră scoase la suprafaţă în urma lucrărilor agricole. „După cum se observă, ceramica este pictată, specifică perioadei Cucuteni“, explica Marius Irimia.