Contactează-ne

Actualitate

Viaţa ca o apă curgătoare

Știre publicată în urmă cu

în data de

De curând, doctorul Virgil Răzeşu a oferit iubitorilor de lectură „Viaţa ca o apă curgătoare“, ultimul său roman (al şaptelea) şi parte a trilogiei dedicate vieţii (alături de „Prin vămile vieţii“ şi „Vieţi paralele“), ceea ce ne îndreptăţeşte să-i dăm crezare când afirmă că eroii săi nu sunt creaţii fanteziste, ci inspirate din viaţa de fiecare zi, sursă inepuizabilă de modele şi teme. Cu ocazia lansării cărţii, intenţionasem să-mi spun şi eu părerea. Mă socoteam favorizată de faptul că citisem romanul încă din manuscris şi trăisem alături de numeroasele lui personaje, dintre care unele mi se lipiseră de suflet într-un mod aparte. Îmi conturasem opiniile, dar după ce am ascultat intervenţiile unor nume sonore despre carte şi autor, am renunţat, pentru a mi le exprima altfel. Nu-mi arog atribute de critic literar şi doar ca simplu cititor, cred că moda scrierilor de mare anvergură, a aşa numitelor romane-fluviu, a apus. Înainte de toate, fiindcă literatura este invadată de un volum uriaş de scrieri. Apoi, pentru că cititorul grăbit al vremurilor noastre ezită să se antreneze în lecturi care-i fură din timpul şi aşa drămuit. Chiar autorii înşişi, deşi îţi propun de fiecare dată să scrie cartea vieţii lor, şi ei grăbiţi să ajungă cât mai curând în mâna cititorului, preferă scrierile mai uşor de parcurs şi mai accesibile criticii. În fine, pentru că nu e chiar la îndemâna oricui să construiască adevărate monumente literare. Pe lângă un anume har, e nevoie de o experienţă scriitoricească şi de viaţă îndelung exersată, altfel riscurile platitudinii şi, mai ales, ale rătăcirilor fără ieşire din capcanele condeiului sunt deosebit de mari şi susceptibile să compromită o creaţie literară. Nu este cazul lui Virgil Răzeşu care nu ia în seamă asemenea argumente. Romanul în discuţie, deosebit de toate celelalte scrieri ale sale, se înscrie în categoria celor de mare amploare, nu chiar frecvente în literatura noastră contemporană. Dovadă că pentru desfăşurarea firului narativ, el are nevoie de spaţii ample, care ne poartă până în Franţa şi Pakistan, Japonia, Guatemala şi mai departe. De asemenea, el se înscrie într-un interval temporal extrem de întins, din ultimul sfert de veac XVIII până în zilele noastre, ceea ce conferă întregului temelii solide, durate cu condei sigur, fără ezitări şi ambiguităţi, pe care se grefează o infinitate de evenimente şi fapte. Romanul ilustrează cum nu se poate mai grăitor influenţa mediului social asupra individului, izolat sau în context comunitar, cu atât mai pregnantă cu cât mediul este unul artificial, străin tradiţiilor locului sau impus din afară, aşa cum a fost vechiul regim, la începuturile sale. Personajul central, un nativ simplu dar împovărat fără voie cu funcţii dintre cele mai înalte, pentru care nu avea nici un fel de pregătire (aşa cum au fost cu miile în întreaga ţară) devine victimă a societăţii autoritare, capătă conştiinţa propriei sale drame, dar nu şi forţa de a se putea desprinde dintr-un angrenaj prea bine organizat. Şi dacă, în cele din urmă, îşi află mântuirea, este numai graţie iubirii. Aceasta devine un modus vivendi al tuturor personajelor sale. Şi pentru că e vorba de iubire, în toate ipostazele sale, femeia capătă aura universului central, iar întregul se constituie într-un imn adresat femeii, pe care autorul o plasează, fără echivoc, în centrul lumii. Să recunoaştem că nu întâlnim prea des o asemenea postură. Nimic mai consonant pentru semnatara acestor rânduri, care şi-a dedicat întreaga viaţă sufletului şi a devierilor lui şi care pledează pentru iubire, cât mai multă iubire, pentru sprijin în nenorocire, compasiune şi toleranţă. Romanul îmi apare fabulos, cu nimic mai prejos de scrierile consacrate, mi-a creat un confort spiritual neobişnuit, ba chiar îndemnul de a-l păstra pe noptiera de la capătul patului, pentru a-l putea reciti în orice moment, cum făceam cândva cu cărţile adolescenţei. Lectura lui mi-a relevat intricarea armonioasă dintre adevăr şi ficţiune, rod al memoriei şi imaginaţiei neobişnuite a autorului, ca şi al cunoaşterii profunde a vieţii, a oamenilor şi a trăirilor lor, atât de diverse. Scriitorul nu se dezminte, îi admir meşteşugul comunicării, pe cât de elaborate, pe atât de directe. Recunosc că pentru a-mi masca invidia fiziologică, ce îmi justifică uneori atitudinea de frondă, mă comport firesc dar cu conţtiinţa că mă irosesc în van, că e prea târziu să mă compar cu el şi să admit că fiecare om este, înainte de toate, produsul biologic al părinţilor, al educaţiei, culturii şi al mediului. Deosebit de realizată este galeria densă de personaje, cu preferinţă evidentă pentru cele feminine, personaje care nu se destramă, nu se rătăcesc pe drum, fiecare bine justificat prin destinul propriu dar întreţesut cu ale celorlalţi. Autorul conduce acţiunea cu mână fermă, fără sincope şi când ne aşteptăm mai puţin, la timpul cuvenit, ne oferă cheia tuturor faptelor. Textul beneficiază de un limbaj fără cusur, în care cuvintele, armonios înlănţuite, dansează parcă pe pietrele mângâiate de apa învolburată, care curge fără încetare – nu aşa ne sugerează titlul? – vrând parcă să spele păcatele personajelor proprii şi ale lumii. Mai pot să spun că autorul, gata în orice moment să te caracterizeze, dovedeşte şi de astă dată o sinceritate puţin comună şi are tăria să recunoască: „aici nu mă pricep, sunt depăşit de realităţi şi nu mă pronunţ“, încât tu, interlocutor naiv, dezarmezi şi nu-i mai poţi imputa umbra de orgoliu care-l însoţeşte ca o aură, pentru bucuria de a se afla, la vârsta lui, în atenţia semenilor. Nimic mai drept. În vreme ce unii retraşi din activitate se plictisesc şi părăsesc orice preocupare majoră, el trage din greu ca scriitor, muzician şi publicist, cum acţiona ca medic şi chirurg, are ce face şi face, se plânge mereu că timpul nu- i ajunge, ba a înfiinţat şi o editură pentru sine dar şi pentru alţii, ceea ce, după mine, face cinste tagmei noastre, atât de blamată. Preocupată de seceta care s-a abătut asupra pământului, căruia îi ascult parcă glasul care plânge de sete, mă întreb dacă şi părinţii eroilor dispăruţi ai cărţii plâng. Plâng şi eu, fiindcă pe mulţi dintre ei i- am îndrăgit şi nu le doream sfârşitul. Sau măcar să nu-l fi ştiut. Să fi fost o realitate sau o imaginaţie uşor deviată, a autorului? Cum e oare posibil ca omul bun din realitate să-şi omoare cele mai multe personaje, „în virtutea unei judecăţi divine“, cu o frecvenţă demnă de Agata Christie, cum afirma cineva într-o mai veche cronică? Mă mângâi, ca persoană credincioasă şi fiică de preot, că autorul apelează într-un fel personal la Divinitate, ceea ce pentru mine înseamnă a-i da dreptate când, în disputele noastre, afirmă: „de fapt, eu sunt un tip profund religios“. Cum ar trebui să fim cu toţii!

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Cei mai ghinionişti şoferi

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ în perioada 1-9 ianuarie, poliţiştii nemţeni au aplicat 921 sancţiuni cu o valoare a punctului de amendă de 223 lei ■ după 9 ianuarie s-a revenit la cuantumul de 145 lei al punctul de amendă ■ sancţiunile aplicate timp de 9 zile vor trebui anulate de instanţele de judecată ■

Din prima zi a acestui an poliţiştii de la serviciile rutiere din întreaga ţară au fost puşi într-o situaţie extrem de delicată în ceea ce priveşte contravenţiile.

Asta din cauza politicienilor, care se şicanează permanent. La sfîrşit de 2019 a fost elaborată o ordonanţă de urgenţă referitoare la o serie de măsuri fiscal- bugetare, în care era prevăzut şi cuantumul amenzilor la regimul rutier, în raport cu salariul minim brut pe economie, ordonanţă intrată în vigoare cu data de 1 ianuarie.

În baza acestui act normativ poliţiştii au trecut la aplicarea în 2020 a amenzilor în cuantum nou, de 223 lei punctul de amendă. După cîteva zile au fost nevoiţi să revină şi să aplice vechiul cuantum al amenzilor, pentru că actul normativ elaborat de Guvern a fost atacat de PSD la Curtea Constituţională, iar preşedintele nu a putut promulga actul normativ al Guvernului, în absenţa unui punct de vedere al Curţii Constituţionale. Aşa că procesele verbale ale contravenţiilor vor trebui anulate de instanţă, dacă cei în culpă le voe contesta.

Printre cele mai importante prevederi ale Codului Rutier ar fi sancţiunile mai drastice aplicate şoferilor, ţinînd cont că de la 1 ianuarie ar fi trebuit să crească substanţial punctul de amendă de la 145 lei, la 223 lei. Poliţiştii au aplicat, deci, în primele zile ale anului două cuantumuri ale amenzilor.

Reamintim că un punct-amendă reprezintă 10% din salariul minim brut, care a crescut de la 1 ianuarie de la 2.080 lei la 2.230 lei, condiţii în care în lipsa legii care introduce plafonarea punctului-amendă la 145 de lei, acesta a sărit la 223 de lei.

Redactorii Monitorul au solicitat Poliţiei Neamţ să comunice cîte amenzi şi în ce cuantum au fost aplicate în ianuarie. „În perioada 1 ianuarie – 9 ianuarie 2020 s-au aplicat 921 sancţiuni contravenţionale, raportat la valoarea de 223 lei/ punctul de amendă. Ulterior acestui interval de timp au fost aplicate sancţiuni contravenţionale la regimul rutier, raportat la valoarea de 145 lei/punctul de amendă, după publicarea în Monitorul Oficial la data de 9 ianuarie, a OUG nr.1, privind unele măsuri fiscal bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative“, se precizează în răspunsul oferit de Dimitrie Mocanu, purtător de cuvînt al Poliţiei Neamţ.

Amenzile se calculează funcţie de „punct“, cuantumul acestuia fiind de 145 de lei, pînă ce va veni decizia Curţii Constituţionale, iar cea mai mică sancţiune e de două puncte, adică de 290 de lei. În concret, discutăm de următoarele categorii de amenzi: clasa I: 290 sau 435 de lei (două sau trei puncte- amendă); clasa a II-a: 580 sau 725 de lei (patru sau cinci puncte- amendă); clasa a III-a: de la 870 la 1.160 de lei (de la şase la opt puncte-amendă); clasa a IV-a: de la 1.305 la 2.900 de lei (de la nouă la 20 de puncte-amendă) şi clasa a V-a (însă numai pentru firme): de la 3.045 la 14.500 de lei (de la 21 la 100 de puncte- amendă). Asta potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 963 din 14 noiembrie 2018.

Valoarea de 145 de lei este valabilă de la începutului anului 2017, cînd salariul minim brut pe economie se situa la 1.450 de lei. Valoarea punctului de amendă – 145 de lei era valabilă pînă la data de 31 decembrie 2019, în lipsa altor modificări exprese. Proiectul de lege pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament şi prin care valoarea punctului de amendă era îngheţată şi pentru anul acesta la 145 lei a fost atacat, aşa cum spuneam, la Curtea Constituţională de PSD, iar preşedintele nu îl poate promulga pînă la decizia Curţii.

Astfel, cum un punct-amendă reprezintă 10% din salariul minim brut, care a crescut de la 1 ianuarie de la 2.080 lei la 2.230 lei, în lipsa legii care introduce plafonarea punctului-amendă la 145 de lei, acesta a sărit la 223 de lei, dar nu poate fi încă aplicat.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Vrea reabilitare după ce a împuşcat un adolescent

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ un pădurar, care a ucis un minor şi a fost condamnat la trei ani şi jumătate de detenţie, a cerut instanţei reabilitarea ■ fapta a avut loc acum aproape 13 ani ■

Mihai Segneanu, un pădurar de 52 de ani din Boghicea, care în urmă cu mai bine de un deceniu a împuşcat mortal un adolescent, iar ulterior a fost condamnat la trei ani şi şase luni de închisoare, vrea să se reabilitaze pentru fapta sa.

A depus pe rolul Tribunalului Neamţ o cerere avînd acest obiect şi aştepată ca judecătorii să se pronunţe asupra solicitării, iar dacă răspunsul va fi afirmativ va scăpa de cazier. Fapta a avut loc acum aproape 13 ani, pe 21 mai 2007 cînd l-a împuşcat pe Costel Cătălin Peleverde.

Inculpatul a susţinut că a alunecat şi arma i s-a descărcat accidental, dar expertizele balistice au infirmat acest lucru. Victima de 17 ani şi fratele, atunci de 16 ani, au mers în pădure, după lemne. Au mizat pe faptul că fiind sărbătoare, pădurarul nu va fi în zonă. Conform rechizitoriului, Segneanu a aflat, a plecat de la canton cu maşina, iar la un moment dat a văzut cum cei doi tăiau lemne.

Procurorii au stabilit că învinuitul s-a întors la canton şi a luat arma. La anchetă Segneanu a susţinut că a tras un foc de avertizare în plan vertical, a alergat după căruţa tinerilor şi cum locul era în pantă s-a dezechilibrat, a căzut, iar arma s-a descărcat accidental. Cadavrul a fost găsit a doua zi, întîmplător.

La anchetă, şeful lui Segneanu a spus că acuzatul l-ar fi informat că a fost agresat de cei doi copii şi că ar fi tras un foc de avertisment şi unul pentru a-i speria, dar nu ştie dacă a rănit pe cineva. Necropsia a stabilit că nu se mai putea face nimic pentru salvarea adoscentului, deoarece alicele i-au lezat organele interne.

Cauza morţii a fost şocul traumatic şi hemoragic datorat multiplelor plăgi toraco-abdominale, cu interesare de organe interne. Alicele au atins ambii rinichi, iar în acest fel s-a produs o masivă pierdere de sînge, care a dus la decesul minorului în aproximativ o oră.

După ce a fost împuşcată, victima a mai mînat caii un timp, iar din cauza efortului depus pierderea de sînge s-a produs mai repede. I s-a făcut frig şi a tras geaca pe el, după care în scurt timp a murit. Acest lucru este demonstrat de faptul că pe tricoul victimei erau urmele de la alice, care însă nu s-au regăsit şi pe geacă.

Prima expertiză balistică, de la Poliţia Neamţ, a stabilit că s-a tras de la circa 15 metri şi că declanşarea armei nu se putea face accidental, ci doar intenţionat. Prin apărător ales, Segneanu a mai cerut o expertiză la Iaşi, susţinînd că nu a tras voit. „Percutarea se poate face numai prin acţiune directă asupra trăgacelor. În momentul premergător împuşcării victima se afla cu spatele spre trăgător“, se arăta în concluziile experţilor ieşeni.

În timpul procesului acuzatul a mai cerut o expertiză, iar Institutul Naţional de Expertize Criminalistice Bucureşti a stabilit, în octombrie 2010, că arma cu care s-a tras nu se putea descărca în mod accidental.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Atentie la falşii comisari de la Protecţia Consumatorilor

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor avertizează operatorii economici în legătură cu existenţa unor persoane care pretind ca sînt comisari ANPC sau CJPC şi care, sub pretextul neregulilor depistate, solicită plata unor amenzi.

Asta după ce instituţia anunţă că au apărut informaţii că falşii comisari ANPC au desfăşurat astfel de activităţi ilegale de control, prin utilizarea unor legitimaţii asemanătoare cu cele oficiale. „ANPC reaminteşte faptul că niciodata comisarii Autoritaţii nu solicită operatorilor economici achitarea cu numerar a eventualelor amenzi după terminarea controlului.

În cazul aplicării de sancţiuni contravenţionale, acestea se achită la Trezorerie şi nu comisarilor aflaţi în control. Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor va primi doar copia chitanţei de vărsămînt“, arată ANPC. Trebuie menţionat faptul că membrii organizaţiilor neguvernamentale din domeniul protecţiei consumatorilor nu au drept de control.

Ei au dreptul de a informa opinia publică asupra deficienţelor de calitate ale produselor şi serviciilor şi asupra consecinţelor vătămătoare ale acestora pentru consumatori sau de a iniţia acţiuni în justiţie pentru apărarea drepturilor şi intereselor consumatorilor.

„Pentru a preveni viitoare încălcări ale legii, atragem atenţia operatorilor economici să solicite ordinul de serviciu în baza căruia se face controlul, să verifice legitimaţiile comisarilor care vin în control şi să anunţe imediat poliţia în cazul în care sînt victimele unei tentative de control din partea unor persoane neautorizate“, mai arată Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.

Modelul legitimaţiei de control poate fi vizualizat pe pagina web a ANPC, accesînd link-ul https://anpc.ro/articol/581/reprezentantii-asociatiilor-de-consumatori-nu-au-drept-de-control.

Citește știrea

Trending