Contactează-ne

Actualitate

Releul Pietricica: Fermecătorul povestitor regal de la Calu’ Iapa

Știe publicată cu

în data de

Traian Socea, gazetar nemţean 100%, debutează, la 65 de ani cu o carte: „Incursiuni prin Regatul Natal – Calu Iapa“, o frumuseţe de carte, cu subtilul „rememorări 1“, asta însemnând că şi-a luat inima în dinţi şi a ajuns la concluzia intimă că merită să mai scrie şi altceva decât gazetărie de zi cu zi, adică o carte, or’ două. El fiind un timid, care toată viaţa şi-a ascuns timiditatea asta nativă, bunul simţ nativ, buna asta creştere a lui de pe malurile pâraielor lui obsesive, Calu şi Iapa, aşadar şi-a ascuns timiditatea, care era un fel de handicap, ca un handicap de vorbire, de bâlbâială, apelând la un umor absolut dezarmant, dar şi la îndârjirea de a se pregăti serios, fără umor, acribic, pentru meseria de gazetar. O combinaţie de ziarist cu şcoală adevărată, cu un hâtru copil al zecelea, din familia lui, care dacă începe să povestească ceva, din amintirile lui, o face cu un talent inimitabil de povestaş. Şi dacă spun, fără rezerve, că este chiar avatarul, reîncarnarea lui Ion Creangă, povestitorul nostru definitiv, care a fost şi popă, nu cred că greşesc. Citiţi această carte, cântăriţi onestitatea ei, autenticitatea ei reală, apoi mai vorbim. Mulţi au ambiţii, puţini, foarte puţini reuşesc să scrie o asemenea carte. Chiar nimeni. Dar, de această dată, cu toate că la lansarea acestei prime cărţi a declarat, de câteva ori, cu o modestie pe care nu i-o pun la îndoială: „Eu nu sunt scriitor“, el chiar şi-a descoperit, după cei 65 de ani ai lui, prin această primă apariţie editorială, un izvor absolut autentic de proză curată, scrisă cu acribia gazetarului cu şcoală, cu talentul nativ al povestaşului oral de la alte biblioteci lichide, şi cu experienţa unei vieţi de gazetar de Neamţ, care a văzut şi auzit multe. Lumea lui, unde chiar a început să se simtă bine, dovadă fiind această primă carte care trebuie citită cu parcimonie, ca degustarea unei plăcinte poale-n brâu, calde, ca să nu se termine prea degrabă. O scriitură frumoasă, simplă, cursivă, deşteaptă şi onestă, cuvântul definitoriu fiind: autentică. Traian Socea ne invită, ca Faulkner, pe teritoriul său unic de la Calu Iapa. Ca să ne lămurim: pe 9 mai, de ziua Victoriei, ziua cu summit-ul european de la Sibiu, cu mitingul şi anti-mitingul de la Iaşi, cu vizita doamnei premier la Cluj, cu altele, Traian Socea şi-a lansat prima lui carte în coperte la Biblioteca Judeţeană. Este un ins din Piatra Şoimului, cartea i-a fost prezentată de Sorin Ovidiu Bălan, un ins destul de cunoscut, îl vedem tolănit prin fotolii la televizor, gazetar de Capitală, mult mai simpatic în realitate, coleg de facultate şi prieten al lui Traian. Sorin venise la Piatra, pentru a prezenta cartea, căruia i-a scris şi prefaţa. O prefaţă colegială, prietenească, în care vorbeşte despre farmecul tandru, bucuria sănătoasă şi umorul incredibil al simplităţii. Mai vorbeşte şi despre harul de scriitor al acestui locuitor de la Piatra Şoimului. De 9 mai, o sală de la bibliotecă a fost plină ochi din cauza unui gazetar care, retras la Calu Iapa, a început să scrie aşa: „Acu, la 60 de ani trecuţi, tare mă minunez de cum izbuteau ai mei să rânduiască atâtea treburi, care se-înghesuiau mai ales vara şi toamna în gospodăria noastră“. Sau: „Pentru mama, hrana de seară era mereu o grijă aparte, pentru că în jurul mesei ne adunam fraţi şi surori, laolaltă cu părinţii numărându-ne a fi 9-10 guri. Guri flămânde“. Am deschis cartea la întâmplare. Sunt acolo titluri de capitole cu mult mai incitante: „A murit Dej, trăiască Ceauşescu“ sau „Singurul ţăran student la ziaristică“, în fine, o carte care merită citită cu ochii, cu bunătatea nativă pe care o mai avem în noi, dar mai ales cu plăcerea de a citi pagini nesofisticate, aproape simple, plăcute, dar asta înseamnă că avatarurile lui Traian Socea s-au terminat, iar el dacă începe să scrie proză, o face la modul lui ţărănesc, simplu, curat, bucurându-se când comesenii săi râd şi bat din picioare de atâta râs cu lacrimi, sau îi înţeleg sensibilităţile lui fireşti, despre părinţi, despre familie, despre prieteni, despre viaţă, despre tot ce poate fi normal în viaţa asta. Să vă spunem acum câte ceva despre reţeaua hidrografică ce drenează suprafaţa comunei Piatra Şoimului. Acolo sunt două pâraie, Iapa şi Calu, tributare râului Bistriţa, ambele izvorând de sub muntele Murgoci. Despre calitatea gazetarului Traian Socea, cu multe gazete în spate, au spus vorbitorii la lansare. Nu a spus nimeni nimic despre faptul că scriitorul din Piatra Şoimului ar fi avut ambiţii natale despre şoimi sau tăria pietrei, despre zborul şoimilor în sus, mai sus. Fiindcă nu a avut asemenea ambiţii… Lui i-au fost şi îi sunt dragi definitiv cele două pâraie: Calu şi Iapa. Aşadar, nu vă luaţi după ce a spus acest Traian Socea, cum că el nu ar fi prozator. Este un prozator foarte bun, unic în Neamţ şi în ţară. Ţăran moldovean licenţiat în jurnalistică, de la Calu Iapa, un povestitor fermecător. A reuşit să-şi scoată, încetul cu încetul, din stilul său baroc de băiat timid, de la ţară, toată zgura complexelor (vizibilă, chiar deranjanta, uneori, prin textele sale gazetăreşti), iar acum îşi povesteşte poveştile lui cu o simplitate şi un umor dezarmante. Fiind, fără discuţie, absolut autentic. Iar această carte este povestea lui, bine pusă în pagină de editor, povestea unui nemţean pentru nemţeni. Un dar frumos, muncit mult, o viaţă întreagă, pentru nemţeni. O să vă încânte, vă asigur. Asta în ideea că, de mult, mulţi dintre noi, nu mai avem tragerea de a mai pune mâna pe o carte. Aşezaţi-vă în fotoliu, luaţi această carte şi citiţi Amintiri din copilărie, varianta de secol XX şi XXI a talentatului prozator Traian Socea. Nu mă zgârcesc în aprecieri: un eveniment cultural care merită, vă spun şi de ce: „Ajuns acasă, Rodica, nevasta care stă la mine, mă avertizează: Vine părintele, e în cap’tul drumuşorului, acuş’ iese la ţaţa Maricica lu’ Biţu ş-ajunge la noi!…

Până la noi, mai are de intrat în patru case, îndestul timp încât să ţintuiesc o ţigară. Văzându-mă, titulara mă ocărăşte parcă s-o audă popa: Acu’ ţi-ai găsit să fumezi, să-i sufli părintelui putoare de ţigară în nas?!“.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

35 de pui arşi de vii

Știe publicată cu

în data de

Un incendiu ce a avut loc joi, 23 mai, în crucea nopţii, a distrus o magazie a unui localnic din Băluşeşti, comuna Icuşeşti, iar flăcările au ucis şi 35 de pui pe care proprietarul îi avea în incintă. Apelul pentru ajutor venit prin numărul unic de urgenţă 112 a fost înregistrat în dispeceratul ISU – Ambulanţă Neamţ la ora 23:30. La locul indicat de apelant au plecat în viteză militarii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ cu o autospecială de stingere cu apă şi spumă şi o autocisternă. Forţele profesioniste au fost sprijinite de membrii Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Icuşeşti care au acţionat cu stingătoare şi alte mijloace de stîngere pînă la sosirea pompierilor de la Roman, reuşind să localizaze incendiul. Focul a făcut scrum magazia realizată din lemn cu învelitioare din tablă, cu o suprafaţă de circa 15 metri pătraţi, dar şi bunurile din interiorul construcţiei, respectiv o moară de furaje, scule şi echipamente electrice. Au pierit în foc şi 35 de pui. La final specialiştii ISU au cercetat şi au ajuns la concluzia că nu a fost vorba de o mînă criminală, ci totul s-ar fi datorat efectului termic de la un echipament de iluminat amplasat necorespunzător.

Citește știrea

Actualitate

S-a inaugurat Piaţeta „Garabet Ibrăileanu“

Știe publicată cu

în data de

Autor

■ Primăria Roman, în colaborare cu Filiala Roman a Uniunii Armenilor din România au realizat o plachetă care marchează numele piaţetei

Primarul municipiului Roman, Lucian Ovidiu Micu şi preşedintele Filialei Roman a Uniunii Armenilor din România, Emanuel Nazaretian, au dezvelit joi, 23 mai, o plăchetă ce marchează piaţeta cu numele scriitorului Garabet Ibrăileanu, de la a cărui naştere s-au împlinit 148 de ani. Ceremonia a avut loc în prezenţa unui grup de elevi de la Colegiul Naţional Roman-Vodă însoţiţi de Cornelia Jora, custodele muzeului Calistrat Hogaş. „Am profitat de această zi în care comemorăm 148 de ani de la naşterea lui Garabet Ibrăileanu şi am dorit să punem în aplicare o hotărîre a Consiliului Local mai veche, prin care 12 piaţete din Roman au primit numele unor personalităţi care au marcat istoria Romanului. Astăzi (joi, n.r.) am inaugurat această piaţetă, care va purta numelei scriitorului Garabet Ibrăileanu. Pînă la sfîrşitul anului toate piaţetele din Roman care poartă numele acestor personalităţi vor fi marcate, în funcţie de evenimentele specifice. Mulţumesc tutruror celor care s-au implicat în marcarea acestui eveniment, respectiv comunităţii armene şi copiilor de la Colegiul Naţional Roman-Vodă, parte din ei ambasadori ai Europei, pe care îi felicit că se implică în viaţa culturală a Romanului“, a declarat primarul Lucian Micu. Preşedintele Filialei Roman a Uniunii Armenilor din România a mulţumit autorităţilor locale pentru decizia de a marca legătura scriitorului şi criticului literar Garabet Ibrăileanu, cu oraşul Roman. „Îmi exprim recunoştinţa faţă de Primărie şi Consiliul Local care au dat dovadă de consideraţie şi respect faţă de înaintaşii noştri valoroşi, alături de Garabet Ibrăileanu, Mihail Jora,V. Gh. Morţun, oameni de origine armeană, legaţi de Roman“, a declarat dr. Emanuel Nazaretian, preşedintele Filialei Roman a Uniunii Armenilor din România. Între 1879 şi 1883 scriitorul şi criticul literar Garabet Ibrăileanu a urmat şcoala primară la Roman, apoi între 1883-1887 a urmat cursurile Gimnaziului Roman-Vodă, fiind unul din elevii eminenţi. La 1 iulie 1889, împreună cu Panait Muşoiu şi Eugen Văian a editat la Roman revista Şcoala Nouă, de orientare socialistă, care a apărut pînă în 1890. Garabet Ibrăileanu a fost secretar de redacţie, semnînd articolele cu pseudonimul Cezar Vraja. Piaţeta care a primit numele ilustrului scriitor se află amplasată în laterala Poştei, clădire monument arhitectonic, pe strada Cuza Vodă. Pînă acum, în oraş au fost inaugurate, cu diverse ocazii, Piaţeta Max Blecher, Piaţeta Dragoş-Vodă, Piaţeta Episcop Mechisedec Ştefănescu, Piaţeta George Radu Melidon, Piaţeta Sergiu Celibidache, toate fiind legate de trecerea prin Roman a unor personalităţi marcante.

Citește știrea

Actualitate

Şcoala Muşatinii a fost autorizată

Știe publicată cu

în data de

Autor

■ aceasta va funcţiona în incita Fundaţiei Melchisedec Ştefănescu unde funcţionează, deja, şi o grădiniţă ■ micuţii vor avea program after school ■

În mai multe şcoli din judeţ se află în aceste zile echipele de acreditare ale unităţilor şcolare. În zilele de 16 şi 17 mai a avut loc o astfel de vizită şi la Şcoala Primară Muşatinii din Roman. „Activitatea desfăşurată pe parcursul celor două zile a fost o colaborare eficientă între echipa şcolii şi cea a evaluatorilor Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţămîntul Preuniversitar. La activităţile prevăzute pe agenda vizitei de evaluare a participat din partea Inspectoratului Şcolar Judeţean Neamţ, inspectorul şcolar Maria Ghiniţă. Vizita de evaluare s-a finalizat cu un raport din care rezultă că această şcoală îndeplineşte toţi indicatorii de calitate prevăzuţi de standardele ARACIP privind autorizarea Şcolii Primare Muşatinii, care urmează ca în săptămînile următoare să primească de la Ministerul Educaţiei şi documentul oficial care certifică autorizarea. Aşteptăm părinţii să analizeze, cu obiectivitate contextul actual şi viitor şi să ştie ce-şi doresc pentru copii lor pentru un început al parcursului şcolar, garantat de o educaţie de calitate susţinută de principii şi valori socio-morale solide. Micii şcolari vor beneficia de condiţii optime de educaţie şi dezvoltare a personalităţii într-un spaţiu generos, sigur şi foarte bine dotat, o programă care respectă curriculumul învăţămîntului naţional al ciclului elementar – inclusiv al clasei pregătitoare, 18 elevi – numărul maxim de elevi în clasă, şi nu în ultimul rînd, competenţele didactico- metodice a două învăţătoare, recomandate de rezultate şi certificarea profesională a gradului didactic I. Confortul psihic al părinţilor este asigurat de programul şcolar desfăşurat în intervalul 8.00-17.00 care include: de la orele 08.00 la 12.00 activităţi instructiv-educative. De la 12,00 la 13,00 se va servi masa şi vor avea loc activităţi recreative şi de odihnă, iar de 13,30 la 17,00 elevii vor participa la activităţi opţionale şi la programul after school“, se precizează într-un comunicat de presă al instituţiei. Înscrierile se vor face la sediul şcolii, din incinta Grădiniţei Melchisedec Ştefănescu, taxa şcolară urmînd a fi de 550 lei, acoperind cheltuielile amintite.

Citește știrea

Trending