Contactează-ne

Actualitate

Olga Mavrocordat Sturdza, unul din generalii „Frontului de acasă“

Știre publicată în urmă cu

în data de

Concentrăm atenţia acestui studiu asupra personalităţii deosebite a
doamnei Olga Mavrocordat-Sturdza, descendentă a unei mari
familii boiereşti din Moldova. A fost una dintre marile colaboratoare
ale reginei Maria în susţinerea „Frontului de acasă“, în Primul
Război Mondial, care şi-a continuat activitatea de îngrijire a orfanilor
de război şi în perioada interbelică, care a suferit pentru că a înţeles
să lupte pentru neam, biserică şi ţară după instaurarea regimului
comunist şi care şi-a sfîrşit zilele departe de ţară, în Franţa. S-a
identificat cu moşia şi conacul de la Popeşti, judeţul Iaşi, dar a fost
puternic legată şi de ţinutul Neamţului, unde familia Sturdza deţinea
un întins domeniu forestier la Hangu şi un conac la Ceahlău. Un
imbold pentru realizarea acestui studiu a fost şi comunicarea
cercetătorului Cătălin Botoşineanu de la Arhivele Naţionale Iaşi
susţinută la Biblioteca Bicaz, în care a făcut ample referiri la
„Frontul din spatele frontului“ şi la acţiunile prinţesei Olga Sturdza
sub patronajul reginei Maria. Şi, totodată, faptul că Muzeul de Istorie
şi Etnografie din Grinţieş ridicat şi cu sprijinul prinţului Gheorghe
Sturdza, va primi numele ilustrei doamne, mai puţin cunoscută în
regiune şi, din păcate, ocolită de istoriografia actuală, la fel ca
celelalte doamne ce-au sprijinit pe regina Maria în Primul Război
Mondial. Faptele sînt prezentate folosindu-ne puţinele studii
realizate de arhive, de memorialistică, cel mai important fiind din
nou un articol al domnului dr. Cătălin Botoşineanu apărut în ianuarie
2019, căruia îi mulţumim. Ne gîndim să extindem această temă într-
un studiu mai larg.

Primele subscripţii publice pentru „Frontul de acasă“ şi Societatea
ocrotirea orfanilor de război

Prinţesa Olga Mavrocordat s-a născut la data de 27 septembrie
1884, în satul Popeşti, judeţul Iaşi, fiind fiica prinţului Alexandru
Mavrocordat şi a Luciei Cantacuzino-Paşcanu. Beneficiind de
posibilităţile financiare ale familiei şi-a dedicat tinereţea artei. A
studiat pictura şi sculptura la Berlin, Dresda şi Paris, fiind elevă a
sculptorului Debois şi apoi, a celebrului Auguste Rodin. Studiile şi
acumulările au dat rod repede, o primă expoziţie de sculptură la
Salonul de la Paris fiind apreciată de criticii vremii. Primul atelier l-a
avut la Dieppe, în Franţa, apoi a deschis un atelier la Iaşi, în Copou,
pe strada Carol, unde lucra cu dalta şi ciocanul în piatră sau
marmură. O lucrare a ei, dedicată Marii Uniri, a fost dăruită oraşului
Iaşi, bucurîndu-i pe privitori cu o compoziţie complexă exprimînd
„maternitatea naţională“, dar şi orfanii de război ce-şi caută mame, o
realitate ce a cunoscut-o bine. Statuia a fost dezafectată de
comunişti, o copie putînd fi văzută astăzi la Facultatea de Medicină.
Mişcarea feministă era la început în Moldova şi o aflăm implicată pe
Olga M. Sturdza la 1910 printre sprijiinitoarele unui organ de presă
al femeilor, un pas mărunt, dar spre înainte. La 1916, cînd România
a intrat în război a sprijinit primele subscripţii publice pentru „Frontul
de acasă“, iar în septembrie 1916, din iniţiativa ei şi sub patronajul
reginei s-a edificat primul cămin pentru orfanii de război la Iaşi. Era
o iniţiativă privată, dar mai mult decît necesară, căci erau deja
40.000 de orfani de război şi guvernul a înţeles rostul ei şi
recunoştea în decembrie 1917 Societatea ocrotirea orfanilor de
război condusă de Olga M. Sturdza, dîndu-i delegaţie exclusivă
pentru a se îngriji de copiii năpăstuiţi. În februarie 1917, principesa
a înfiinţat în vechiul palat boieresc de la Miroslava o şcoală pentru
orfanii ai căror părinţii au murit în război. Instituţia a devenit model
pentru Societatea de Ocrotire a Orfanilor din Război, care a
adăpostit şi instruit 340.000 de orfani în toată ţara.

Orfelinate, şcoli primare, gimnazii, şcoli profesionale şi licee

La sfîrşitul războiului, societatea întreţinea 91 de orfelinate, unde
copiiii erau crescuţi şi educaţi, şcoli primare, gimnazii, şcoli
profesionale şi licee. A funcţionat pînă în 1935, cînd ultimul orfan de
război a ajuns la majorat, cînd toate căminele şi toate averile
societăţii erau cedate Ministerului Sănătăţii, darea de seamă arătînd
o activitate intensă de 20 de ani. Regina Maria a înţeles că trebuie
ajutat frontul şi a făcut-o cu prisosinţă, dar că mare importanţă o au
şi cei năpăstuiţi din spatele frontului: refugiaţi, orfani, invalizi, bătrîni.
Şi-a dat seamă că nu le poate face pe toate singură şi a cerut ajutor
nu doar de la rege, miniştri şi generali, ci şi de la femeile din
Moldova, de la doamnele ţării. A fondat un comitet pentru
ajutorarea refugiaţilor şi preşedintă a fost Olga Sturdza, secondată
de mitropolitul Pimen Georgescu. Iar efortul lor a fost unul pe
măsura nevoilor. Societatea Ortodoxă Naţională a Femeilor din
România era puternică în Moldova, sub conducerea Olgăi Sturdza,
şi după cucerirea Bucureştiului a primit preşedinţia la nivel naţional
şi va sprijini acţiunile reginei Maria împreună cu doamnele venite
din Muntenia şi cu marii ierarhi pentru a ajuta pe copii, refugiaţi şi
invalizi, deschizînd mai multe centre în mănăstirile Neamţului şi în
oraşele Moldovei, ca după război să le extindă la nivelul întregii ţări.
În anul 1919, prinţesa Olga Sturdza a cumpărat fostul Palat
Sturdza, pentru Societatea Naţională Ortodoxă a Femeilor din
România. Această societate se afla sub tutela Mitropoliei Moldovei
şi avea ca activitate alinarea poporului, după rănile lăsate de război.
Sub această tutelă se efectuau colecte pentru binefacere, acţiuni de
educaţie şi cultură. Apoi, în această clădire a funcţionat Liceul
Ortodox de Fete, devenind peste ani sediul actual al Şcolii Varlaam
a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. În anul 1920, Olga Sturdza, în
calitate de preşedinte al Societăţii Orfanilor de Război a cumpărat
proprietatea domnitorului Ioniţă Sandu Sturdza din Copou. Aici a
înfiinţat prima şcoală de îndreptare pentru copii din România, şcoală
de corecţie pentru orfanii „vicioşi“, apoi o şcoală agricolă care, peste
ani, a devenit Şcoala Tehnică Agricolă, iar apoi actualul Grup Şcolar
Agricol Vasile Adamachi.

Al Doilea Război Mondial şi „recunoştinţa“ comuniştilor

A continuat să fie „Maica răniţilor“ şi a orfanilor din Moldova şi în cel
De-al Doilea război Mondial. A fost chemată de generalul
Antonescu să conducă din nou ocrotirea orfanilor de război, aşa
cum o făcuse începînd cu 1916, dar a refuzat, considerînd că vîrsta
nu o mai ajuă să fie la înălţimea misiei, dar a oferit din averea ei
pentru cei năpăstuiţi care îi cereau ajutorul, fie ei de la Popeşti,
Bălţăteşti sau de la Hangu. Instaurarea comunismului a reprezentat
începutul durerii pentru familia Sturdza. Reforma agrară din anul
1945 le-a lăsat doar casa de la Popeşti. După trei ani, le-a fost
confiscată întreaga proprietate. S-a mutat împreună cu văduva fiului
său şi cu nepoţii în casa din Bucureşti. Le-a fost confiscată şi
proprietatea din Capitală, fiind mutaţi din nou, într-o căsuţă cu două
camere. De aici, principesa Olga a fost ridicată şi arestată în anul
1953, împreună cu nora sa, Ileana Manu-Sturdza şi nepotul Mihai
Dimitrie, sub învinuirea că au vîndut material lemnos de pe fosta
proprietate de la Hangu. Al doilea fiu, Gheorghe, a fugit în zona de
ocupaţie americană din Austria, la Linz. Soţia acestuia, Margareta,
de origine norvegiană, a reuşit să plece cu un avion al Crucii Roşii
suedeze. Cele două femei rămase în ţară au fost încarcerate la
penitenciarele Mislea şi Jilava. Nouă luni de cruntă detenţie în
penitenciarele de femei şi apoi muncă forţată au îndurat Olga
Mavrocordat-Sturdza şi Ileana Manu-Sturdza din pricina actelor de
binefacere şi a originii lor nobile. În anul 1957, prin intervenţia
ambasadorului grec Argyropoulos, căsătorit cu sora sa Maria, li s-a
permis eliberarea şi plecarea din ţară. El a insistat, în cadrul
negocierilor în probleme financiare dintre guvernul grec şi cel
român, să se obţină aprobarea părţii române ca Olga Sturdza să
plece în Franţa. Olga Sturdza a ajuns din nou în Franţa, acolo unde
studiase în tinereţe. A locuit la proprietatea Sainte Marguerite de
lîngă Dieppe, cu băiatul ei Gheorghe şi nora sa Margareta.
Principesa Olga Sturdza a murit la 10 iulie 1971, la vîrsta de 87 ani,
la proprietatea Sainte Marguerite, din apropierea localităţii
Varengeville-sur-Mer, de lîngă Dieppe, în Franţa cu băiatul ei
Gheorghe Sturdza şi nora sa Margareta Sturdza (născută Kvaal).
Surprinde, lucru remarcat şi de Cătălin Botoşinianu, că marile
doamne precum Ana Conta-Kernbach, Olga Sturdza, Anastasia
Filipescu sau Alexandrina Cantacuzino, care au sprijinit-o pe regina
Maria în marile ei fapte de binefacere din timpul războiului şi din anii
de imediat după, nu şi-au primit obolul de recunoştinţă pe care-l
merită. Faptele lor trebuie ştiute, ele au fost generalii de pe „Frontul
de acasă…“

Nota redacţiei: Titlul şi intertitlurile articolului aparţin Redacţiei
Monitorul. A contribuit la redactare Ion Asavei.

Actualitate

În doar cinci ore, 20 de şoferi au devenit pietoni

Știre publicată în urmă cu

în data de

n toţi au căzut în aceeaşi abatere, nu au acordat prioritate de trecere pietonilor n în ultima perioadă, au avut loc mai multe accidente pe „zebră“ n

Numărul mare de accidente de circulaţie care au avut loc în ultima
perioadă de timp în zona trecerilor pentru pietoni, i-a făcut pe
oamenii legii să organizeze acţiuni pentru a preveni astfel de
evenimente nedorite.

Nu a fost de bine pentru că, în numai cîteva
ore, 20 de şoferi au rămas fără permise. Totul s-a întîmplat pe 23
septembrie 2020, în intervalul orar 07:00 – 12:00, poliţiştii Biroului
Rutier din cadrul Poliţiei municipiului Piatra Neamţ, în colaborare cu
cei ai Serviciului Rutier, au acţionat pentru prevenirea
evenimentelor rutiere în care sînt implicaţi pietonii, precum şi pentru
combaterea nerespectării normelor privind circulaţia pe drumurile
publice.

Acţiunea i-a avut în vedere atît pe şoferii care nu accordă
prioritate de trecere pietonilor angajaţi în traversare regulamentară,
cît şi pe pietonii care traversează prin loc nepermis. O atenţie
deosebită a fost acordată zonelor cu potenţial de risc rutier, precum
şi celor în care au fost înregistrate evenimente rutiere produse pe
fondul acestor două cauze.

„Pentru nerespectarea normelor care
reglementează circulaţia pe drumurile publice, poliţiştii au aplicat 20
de sancţiuni contravenţionale şoferilor care nu au acordat prioritate
de trecere pietonilor angajaţi în traversarea regulamentară a
drumului public. Poliţiştii rutieri continuă acţiunile în vederea
creşterii gradului de siguranţă pe drumurile publice şi reducerii
victimizării populaţiei prin accidente rutiere“, anunţă Poliţia Neamţ.

Oamenii legii vin şi cu recomandări utile pentru pietoni cărora le
reamintesc să traverseze numai pe trecerile semnalizate sau pe la
colţ de stradă, fiind interzisă traversarea prin faţa sau prin spatele
autovehiculelor oprite. „La traversare, opriţi-vă în afara părţii
carosabile, asiguraţi-vă din stînga, din dreapta, şi apoi din stînga,
din nou. Apreciaţi corect timpul necesar pentru a traversa în
siguranţă şi luaţi în calcul ca atunci cînd traversaţi străzi cu mai
multe benzi pe sens, sau cînd vă aflaţi într-o zonă cu regim de
viteză ridicat, trebuie să fiţi mai prudenţi. Traversaţi perpendicular
pe axul drumului, în pas vioi, acesta fiind drumul cel mai scurt ce
reduce timpul de expunere la pericol. Daţi şoferilor timp suficient
pentru a opri înainte de a vă angaja în traversare. Copiii nu trebuie
lăsaţi să traverseze singuri, ei sînt imprevizibili şi nu pot aprecia
corect distanţele şi vitezele. Nu uitaţi, copiii imită comportamentul
rutier al adulţilor. Evitaţi să circulaţi pe partea carosabilă sau pe
pistele pentru biciclişti. Folosiţi trotuarele, acostamentele, iar acolo
unde acestea lipsesc, mergeţi cît mai aproape de marginea
drumului, astfel încît să aveţi traficul în faţă. Respectaţi întocmai
semnificaţia semnalizării rutiere – indicatoare sau semafor – şi nu
circulaţi pe drumurile publice dacă aţi consumat alcool, caz în care
posibilitate de a fi accidentat creşte semnificativ. Fiţi prudenţi pe
vreme rea sau întuneric. Pentru a fi vizibili, purtaţi haine de culori
deschise şi elemente reflectorizante”.

Citește știrea

Actualitate

Arestare în dosarul tîlharilor de la Borca

Știre publicată în urmă cu

în data de

n cei patru infractori au jefuit un adolescent de 16 ani, bătîndu-l cumplit n o pietreancă a fost reţinută pentru tăinuire n

Cei patru tineri din Borca, care au tîlhărit un minor de 16 ani şi prin
violenţă i-au luat telefonul mobil, au fost arestaţi preventiv.

Măsura
a fost luată de magistraţii din cadrul Judecătoriei Bicaz, care au
decis că indivizii sînt pericol public, drept pentru care i-au băgat
după gratii pentru 30 de zile. Fapta a avut loc pe 20 septembrie
2020, în jurul orei 21:00, cînd Secţia de Poliţie Bicaz a fost sesizată
despre faptul că un minor de 16 ani, din Borca, a fost jefuit.

Imediat,
cei patru tineri cu vîrste între 17 şi 23 de ani, au fost identificaţi.
Cercetările au stabilit că infractorii au acostat victima, în timp ce
aceasta se afla în apropierea unei societăţi. Au lovit minorul cu
pumnii în zona feţei, apoi i-au luat telefonul mobil care îi căzuse în
timpul altercaţiei.

Într-un alt caz, o pietreancă de 23 de ani, a fost
încătuşată, acuzată fiind de săvîrşirea infracţiunii de tăinuire. Cazul
este legat e o tîlhărie care a avut loc în urmă cu cîteva zile, cînd o
fată de 20 de ani, din Piatra Neamţ, a atacat, de două ori, un bărbat
în încercarea de a-l deposeda de portofel.

Nu a obţinut decît tefonul
mobil, pe care ulterior l-ar fi predat tinerei amice, de 23 de ani.
Aceasta din urmă a primit bunul la scurt timp de la tîlhărie, imediat
prezentîndu-se cu telefonul la o casă de amanet unde l-a înstrăinat.
A fost identificat bunul, dar şi suspecta care a fost dusă la sediu,
pentru audieri.

„În urma probării activităţii infracţionale, tînăra a fost
reţinută pentru 24 de ore, urmînd a fi prezentată Parchetului de pe
lîngă Judecătoria Piatra Neamţ cu propunere de luare a unei măsuri
preventive“, conform Poliţiei Neamţ. Rămîne de văzut dacă tînăra
va fi dusă la instanţă cu propunere de arestare preventivă, însă
trebuie spus că amica sa, cea care a făcut rost de telefon prin jaf,
Ana Maria Tănasa, a fost deja privată de libertate, pentru o lună.

Citește știrea

Actualitate

A încercat să dea 100 de euro unui poliţist…

Știre publicată în urmă cu

în data de

n inculpatul a fost prins cu nereguli în trafic n pentru a scăpa de probleme a vrut să cumpere un poliţist şi a fost condamnat la 1,4 ani de închisoare n

Un sucevean prins cu nereguli în trafic, la Roman, a vrut să
cumpere indulgenţa oamenilor legii cu valută. A oferit agenţilor care
l-au tras pe dreapta suma de 100 de euro, însă gestul nu a avut
efectul scontat.

Banii au fost refuzaţi, şoferul a fost reclamat şi s-a
ales cu un dosar penal pentru săvîrşirii infracţiunii de dare de mită.
Recent, magistraţii din cadrul Tribunalului Neamţ s-au pronunţat în
cauză şi au aplicat o sancţiune fără executare. Gheorghe Buliga, în
vîrstă de 53 de ani, din localitatea Arbore, judeţul Suceava, a fost
găsit vinovat de comiterea infracţiunii menţionate şi a fost
condamnat la o pedeapsă de 1 an şi 4 luni de închisoare, pentru
care s-a dispus suspendarea sub supraveghere pe o perioadă de 2
ani.

În acest timp inculpatul are de respectat o serie de obligaţii,
altfel suspendarea sub supravegere poate fi revocată şi pedeapsa
poate fi transformată în una cu executare. De menţionat este faptul
că bărbatul a mai fost obligat de judecători să presteze un număr de
60 de zile de muncă în folosul comunităţii, fie în localitatea de
domiciliu, fie la Primăria oraşului Solca.

De asemenea, el a pierdut
prin confiscare suma ofertă cu titlu de mită, 100 de euro. Decizia
instanţei de fond nu este definitivă şi poate fi atacată, de oricare
dintre părţile interesate, la Curtea de Apel Bacău. Fapta pentru care
suceveanul a ajuns în postura de inculpat a avut loc la finele anului
trecut, mai exact la data de 21 decembrie 2019.

El a fost tras pe
dreapta de poliţiştii nemţeni de la Serviciul Rutier în timp ce se se
deplasa la volanul uni ansamblu de vehicule, pe strada Ştefan cel
Mare, din Roman. I-au fost cerute documentele la control, între
acestea fiind şi raportul tahograf. De aici au început problemele,
pentru că şoferul s-a tot codit, iar la final a susţinut că nu-l poate
imprima. Aşa stînd lucrurile, poliţistul care efectua controlul a
imprimat raportul de pe cardul tahograf, însă nu erau indicaţi
parametrii de deplasare.

Pentru aceste nereguli, vrînd să scape de
evetualitatea unui doar penal, a oferit poliţistului suma de 100 de
euro. Banii nu au avut efectul scontat, şi în loc să scape de
probleme, suceveanul şi-a făcut şi mai multe. Rămîne de văzut dacă
inculpatul va contestat decizia instanţei de fond la Curtea de Apel
Bacău, sau nu. Practic, nu ar avea de ce, pentru că sancţiunea este
cu suspendare, dar poate încerca să obţină micşorarea ei.

Citește știrea

Trending