Contactează-ne

Actualitate

Olga Mavrocordat Sturdza, unul din generalii „Frontului de acasă“

Știre publicată în urmă cu

în data de

Concentrăm atenţia acestui studiu asupra personalităţii deosebite a doamnei Olga Mavrocordat-Sturdza, descendentă a unei mari familii boiereşti din Moldova. A fost una dintre marile colaboratoare ale reginei Maria în susţinerea „Frontului de acasă“, în Primul Război Mondial, care şi-a continuat activitatea de îngrijire a orfanilor de război şi în perioada interbelică, care a suferit pentru că a înţeles să lupte pentru neam, biserică şi ţară după instaurarea regimului comunist şi care şi-a sfîrşit zilele departe de ţară, în Franţa. S-a identificat cu moşia şi conacul de la Popeşti, judeţul Iaşi, dar a fost puternic legată şi de ţinutul Neamţului, unde familia Sturdza deţinea un întins domeniu forestier la Hangu şi un conac la Ceahlău. Un imbold pentru realizarea acestui studiu a fost şi comunicarea cercetătorului Cătălin Botoşineanu de la Arhivele Naţionale Iaşi susţinută la Biblioteca Bicaz, în care a făcut ample referiri la „Frontul din spatele frontului“ şi la acţiunile prinţesei Olga Sturdza sub patronajul reginei Maria. Şi, totodată, faptul că Muzeul de Istorie şi Etnografie din Grinţieş ridicat şi cu sprijinul prinţului Gheorghe Sturdza, va primi numele ilustrei doamne, mai puţin cunoscută în regiune şi, din păcate, ocolită de istoriografia actuală, la fel ca celelalte doamne ce-au sprijinit pe regina Maria în Primul Război Mondial. Faptele sînt prezentate folosindu-ne puţinele studii realizate de arhive, de memorialistică, cel mai important fiind din nou un articol al domnului dr. Cătălin Botoşineanu apărut în ianuarie 2019, căruia îi mulţumim. Ne gîndim să extindem această temă într- un studiu mai larg.

Primele subscripţii publice pentru „Frontul de acasă“ şi Societatea ocrotirea orfanilor de război

Prinţesa Olga Mavrocordat s-a născut la data de 27 septembrie 1884, în satul Popeşti, judeţul Iaşi, fiind fiica prinţului Alexandru Mavrocordat şi a Luciei Cantacuzino-Paşcanu. Beneficiind de posibilităţile financiare ale familiei şi-a dedicat tinereţea artei. A studiat pictura şi sculptura la Berlin, Dresda şi Paris, fiind elevă a sculptorului Debois şi apoi, a celebrului Auguste Rodin. Studiile şi acumulările au dat rod repede, o primă expoziţie de sculptură la Salonul de la Paris fiind apreciată de criticii vremii. Primul atelier l-a avut la Dieppe, în Franţa, apoi a deschis un atelier la Iaşi, în Copou, pe strada Carol, unde lucra cu dalta şi ciocanul în piatră sau marmură. O lucrare a ei, dedicată Marii Uniri, a fost dăruită oraşului Iaşi, bucurîndu-i pe privitori cu o compoziţie complexă exprimînd „maternitatea naţională“, dar şi orfanii de război ce-şi caută mame, o realitate ce a cunoscut-o bine. Statuia a fost dezafectată de comunişti, o copie putînd fi văzută astăzi la Facultatea de Medicină. Mişcarea feministă era la început în Moldova şi o aflăm implicată pe Olga M. Sturdza la 1910 printre sprijiinitoarele unui organ de presă al femeilor, un pas mărunt, dar spre înainte. La 1916, cînd România a intrat în război a sprijinit primele subscripţii publice pentru „Frontul de acasă“, iar în septembrie 1916, din iniţiativa ei şi sub patronajul reginei s-a edificat primul cămin pentru orfanii de război la Iaşi. Era o iniţiativă privată, dar mai mult decît necesară, căci erau deja 40.000 de orfani de război şi guvernul a înţeles rostul ei şi recunoştea în decembrie 1917 Societatea ocrotirea orfanilor de război condusă de Olga M. Sturdza, dîndu-i delegaţie exclusivă pentru a se îngriji de copiii năpăstuiţi. În februarie 1917, principesa a înfiinţat în vechiul palat boieresc de la Miroslava o şcoală pentru orfanii ai căror părinţii au murit în război. Instituţia a devenit model pentru Societatea de Ocrotire a Orfanilor din Război, care a adăpostit şi instruit 340.000 de orfani în toată ţara.

Orfelinate, şcoli primare, gimnazii, şcoli profesionale şi licee

La sfîrşitul războiului, societatea întreţinea 91 de orfelinate, unde copiiii erau crescuţi şi educaţi, şcoli primare, gimnazii, şcoli profesionale şi licee. A funcţionat pînă în 1935, cînd ultimul orfan de război a ajuns la majorat, cînd toate căminele şi toate averile societăţii erau cedate Ministerului Sănătăţii, darea de seamă arătînd o activitate intensă de 20 de ani. Regina Maria a înţeles că trebuie ajutat frontul şi a făcut-o cu prisosinţă, dar că mare importanţă o au şi cei năpăstuiţi din spatele frontului: refugiaţi, orfani, invalizi, bătrîni. Şi-a dat seamă că nu le poate face pe toate singură şi a cerut ajutor nu doar de la rege, miniştri şi generali, ci şi de la femeile din Moldova, de la doamnele ţării. A fondat un comitet pentru ajutorarea refugiaţilor şi preşedintă a fost Olga Sturdza, secondată de mitropolitul Pimen Georgescu. Iar efortul lor a fost unul pe măsura nevoilor. Societatea Ortodoxă Naţională a Femeilor din România era puternică în Moldova, sub conducerea Olgăi Sturdza, şi după cucerirea Bucureştiului a primit preşedinţia la nivel naţional şi va sprijini acţiunile reginei Maria împreună cu doamnele venite din Muntenia şi cu marii ierarhi pentru a ajuta pe copii, refugiaţi şi invalizi, deschizînd mai multe centre în mănăstirile Neamţului şi în oraşele Moldovei, ca după război să le extindă la nivelul întregii ţări. În anul 1919, prinţesa Olga Sturdza a cumpărat fostul Palat Sturdza, pentru Societatea Naţională Ortodoxă a Femeilor din România. Această societate se afla sub tutela Mitropoliei Moldovei şi avea ca activitate alinarea poporului, după rănile lăsate de război. Sub această tutelă se efectuau colecte pentru binefacere, acţiuni de educaţie şi cultură. Apoi, în această clădire a funcţionat Liceul Ortodox de Fete, devenind peste ani sediul actual al Şcolii Varlaam a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. În anul 1920, Olga Sturdza, în calitate de preşedinte al Societăţii Orfanilor de Război a cumpărat proprietatea domnitorului Ioniţă Sandu Sturdza din Copou. Aici a înfiinţat prima şcoală de îndreptare pentru copii din România, şcoală de corecţie pentru orfanii „vicioşi“, apoi o şcoală agricolă care, peste ani, a devenit Şcoala Tehnică Agricolă, iar apoi actualul Grup Şcolar Agricol Vasile Adamachi.

Al Doilea Război Mondial şi „recunoştinţa“ comuniştilor

A continuat să fie „Maica răniţilor“ şi a orfanilor din Moldova şi în cel De-al Doilea război Mondial. A fost chemată de generalul Antonescu să conducă din nou ocrotirea orfanilor de război, aşa cum o făcuse începînd cu 1916, dar a refuzat, considerînd că vîrsta nu o mai ajuă să fie la înălţimea misiei, dar a oferit din averea ei pentru cei năpăstuiţi care îi cereau ajutorul, fie ei de la Popeşti, Bălţăteşti sau de la Hangu. Instaurarea comunismului a reprezentat începutul durerii pentru familia Sturdza. Reforma agrară din anul 1945 le-a lăsat doar casa de la Popeşti. După trei ani, le-a fost confiscată întreaga proprietate. S-a mutat împreună cu văduva fiului său şi cu nepoţii în casa din Bucureşti. Le-a fost confiscată şi proprietatea din Capitală, fiind mutaţi din nou, într-o căsuţă cu două camere. De aici, principesa Olga a fost ridicată şi arestată în anul 1953, împreună cu nora sa, Ileana Manu-Sturdza şi nepotul Mihai Dimitrie, sub învinuirea că au vîndut material lemnos de pe fosta proprietate de la Hangu. Al doilea fiu, Gheorghe, a fugit în zona de ocupaţie americană din Austria, la Linz. Soţia acestuia, Margareta, de origine norvegiană, a reuşit să plece cu un avion al Crucii Roşii suedeze. Cele două femei rămase în ţară au fost încarcerate la penitenciarele Mislea şi Jilava. Nouă luni de cruntă detenţie în penitenciarele de femei şi apoi muncă forţată au îndurat Olga Mavrocordat-Sturdza şi Ileana Manu-Sturdza din pricina actelor de binefacere şi a originii lor nobile. În anul 1957, prin intervenţia ambasadorului grec Argyropoulos, căsătorit cu sora sa Maria, li s-a permis eliberarea şi plecarea din ţară. El a insistat, în cadrul negocierilor în probleme financiare dintre guvernul grec şi cel român, să se obţină aprobarea părţii române ca Olga Sturdza să plece în Franţa. Olga Sturdza a ajuns din nou în Franţa, acolo unde studiase în tinereţe. A locuit la proprietatea Sainte Marguerite de lîngă Dieppe, cu băiatul ei Gheorghe şi nora sa Margareta. Principesa Olga Sturdza a murit la 10 iulie 1971, la vîrsta de 87 ani, la proprietatea Sainte Marguerite, din apropierea localităţii Varengeville-sur-Mer, de lîngă Dieppe, în Franţa cu băiatul ei Gheorghe Sturdza şi nora sa Margareta Sturdza (născută Kvaal). Surprinde, lucru remarcat şi de Cătălin Botoşinianu, că marile doamne precum Ana Conta-Kernbach, Olga Sturdza, Anastasia Filipescu sau Alexandrina Cantacuzino, care au sprijinit-o pe regina Maria în marile ei fapte de binefacere din timpul războiului şi din anii de imediat după, nu şi-au primit obolul de recunoştinţă pe care-l merită. Faptele lor trebuie ştiute, ele au fost generalii de pe „Frontul de acasă…“

Nota redacţiei: Titlul şi intertitlurile articolului aparţin Redacţiei Monitorul. A contribuit la redactare Ion Asavei.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Toamna îşi intră în drepturi

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ în prima parte a săptămînii va fi cald dar în zilele de după temperaturile scad ■ în zona noastră nu vor fi mai mult de 16 grade ziua, iar noaptea vor fi pînă la 7 grade ■ precipitaţiile vor fi rare şi neînsemnate cantitativ ■

Vremea este încă blîndă şi ţine cu noi, dar meteorologii anunţă că de la începutul ultimei decade a lunii septembrie condiţiile meteo se schimbă. Valorile termice intră la apă şi se răceşte binişor, astfel că pe finalul săptămînii abia putem spera la maxime diurne de 16 grade Celsius. Nopţile vor deveni destul de reci iar minimele coboară pînă la vreo 7 grade grade. Seceta persistă şi cel puţin în această sătămînă precipitaţiile vor fi rare şi neînsemnate din punct de vedere cantitav conform informaţiilor publicate pe site-ul Administraţiei Naţionale de Meteorologie. Cea mai caldă zi din întreg intervalul de prognoză pare fi cea de 16 septembrie, cînd cerul nu va fi brăzdat de nici un nor, iar la amiază mercurul din termometre saltă voniceşte pînă la valoarea de 26 de grade. Noaptea va fi liniştită, cu cer degajat iar în zori minima ajunge la 12 grade Celsius. De marţi, 17 septembrie, începe declinul termic. Cerul va fi senin în prima parte a zilei, la prînz se vor înregistra cam 23 de grade, însă după-amiază ar putea veni ceva stropi de ploaie. După lăsarea întunericului va fi mai bine decît în intervalul precedent iar minima saltă la 15 grade. Cer senin este anunţat şi pentru miercuri, 18 septembrie, însă la prînz nu vor fi mai mult de 20 de grade. Noaptea va fi cea mai rece de pînă acum şi nu vor fi mai mult de 10 grade. Ziua de joi, 19 septembrie, aduce din nou soare, nu şi căldură pentru că brusc maxima coboară la 16 grade. Se depreciază şi minima nocturnă care ajunge la 9 grade. Cam la fel va fi şi vineri, 20 septembrie, cînd nu vor fi mai mult de 16 grade, iar după amiază ar putea ploua izolat şi slab. Noaptea va fi deosebit de rece pentru acest moment cu o minmă de doar la 7 grade. Se pare că nu trebuie să ne speriem încă pentru că de sîmbătă, 21 septembrie, începe să se încălzească treptat, maxima diurnă ajunge la 18 grde, iar minima nocturnă va fi de 10 grade. Duminică, 22 septembrie, vor fi cam 20 de grade ziua şi cel mut 12 grade noaptea. Rămîne de văzut cum va evolua vremea în ultima săptămînă a lunii.

Citește știrea

Actualitate

Roman: Primăria strînge rablele din oraş

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

În condiţiile în care tot mai pregnant numărul locurilor de parcare se dovedeşte insuficient, conducerea Primăriei Roman a luat decizia de a debarasa domeniul public de maşinile vechi, abandonate de ani de zile de proprietarii lor. Autovehiculele ridicate urmează a fi duse la platforma primăriei, pe strada Ogoarelor. „În cazul în care nu vor fi revendicate de proprietari, în 30 de zile, aceste autovehicule vechi vor deveni, conform legii, proprietatea municipalităţii şi vor fi, cel mai probabil, valorificate la fier vechi. Deja din prima zi de verificări am găsit patru maşini abandonate, purtînd discuţii cu proprietarii lor de a căuta modalităţi de valorificare. Există şi situaţii în care proprietarii nu pot fi identificaţi. În aceste circumstanţe, autoturismele abadonate pe domeniul public vor fi ridicate de către primărie şi duse pe plaforma de pe strada Ogoarelor. În situaţia în care în termen de o lună nu vor fi revendicate, ele devin proprietatea administraţiei publice locale, care le valorifică, conform normelor legale. Este responsabilitatea noastră, a tuturor, de a încerca să păstrăm curăţenia în oraş şi de a încuraja pe romaşcani să se implice. Faptul că cei care vizitează Romanul apreciază curăţenia şi estetica este un motiv de mîndrie şi satisfacţie pentru fiecare dintre noi“ a declarat primarul Lucian Micu.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Accident rutier cu patru victime. Copil de 9 ani transportat la spital

Știre publicată în urmă cu

în data de

O coliziune între un autoturism şi o căruţă s-a produs în noaptea de sîmbătă spre duminică, 14 spre 15 septembrie, pe DN 15 B, în comuna Timişeşti. În urma impactului doi bărbaţi, de 28, respectiv 32 de ani, şi un copil de nouă ani au fost transportaţi la spital. “Accident rutier între un autoturism şi o cărutţă cu mai multe persoane în comuna Timişeşti, sat Dumbrava, pe DN 15 B. Au fost transportaţi la la CPU Tîrgu Neamţ: doi adulţi (bărbaţi) de 28 si 32 ani (policontuzionaţi) şi un minor în vîrstă de 9 ani (TCC cu PC)”, au comunicat reprezentanţii ISU Neamţ.

UPDATE – La data de 15 septembrie, polițiștii Serviciului Rutier Neamț au intervenit la un accident rutier, produs în localitatea Timișești, soldat cu rănirea a patru persoane. Din primele cercetări efectuate a reiesit faptul că, în timp ce un bărbat, de 49 de ani, din Tîrgu Neamț, conducea un autoturism pe DN 15B, direcția de mers Tîrgu-Neamț – Cristești, în localitatea Timișești, pe fondul neatenției, ar fi acroșat un atelaj hipo care nu era semnalizat corespunzător și care se deplasa pe același sens de mers. Din evenimentul rutier a rezultat rănirea conducătorului auto de 49 de ani, a conducătorului atelajului hipo, un bărbat de 32 de ani, din Tomești, și a două persoane pasagere în atelaj, un minor, de 9 ani și un tânăr, de 26 de ani, din Tîrgu-Neamț. Atât conducătorul auto cât și conducătorul atelajului hipo au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative. Polițiștii continuă cercetările sub aspectul comiterii infracțiunii de vătămare corporală din culpă –sursa IPJ Neamţ

Citește știrea

Trending