Contactează-ne

Actualitate

Olga Mavrocordat Sturdza, unul din generalii „Frontului de acasă“

Știe publicată cu

în data de

Concentrăm atenţia acestui studiu asupra personalităţii deosebite a doamnei Olga Mavrocordat-Sturdza, descendentă a unei mari familii boiereşti din Moldova. A fost una dintre marile colaboratoare ale reginei Maria în susţinerea „Frontului de acasă“, în Primul Război Mondial, care şi-a continuat activitatea de îngrijire a orfanilor de război şi în perioada interbelică, care a suferit pentru că a înţeles să lupte pentru neam, biserică şi ţară după instaurarea regimului comunist şi care şi-a sfîrşit zilele departe de ţară, în Franţa. S-a identificat cu moşia şi conacul de la Popeşti, judeţul Iaşi, dar a fost puternic legată şi de ţinutul Neamţului, unde familia Sturdza deţinea un întins domeniu forestier la Hangu şi un conac la Ceahlău. Un imbold pentru realizarea acestui studiu a fost şi comunicarea cercetătorului Cătălin Botoşineanu de la Arhivele Naţionale Iaşi susţinută la Biblioteca Bicaz, în care a făcut ample referiri la „Frontul din spatele frontului“ şi la acţiunile prinţesei Olga Sturdza sub patronajul reginei Maria. Şi, totodată, faptul că Muzeul de Istorie şi Etnografie din Grinţieş ridicat şi cu sprijinul prinţului Gheorghe Sturdza, va primi numele ilustrei doamne, mai puţin cunoscută în regiune şi, din păcate, ocolită de istoriografia actuală, la fel ca celelalte doamne ce-au sprijinit pe regina Maria în Primul Război Mondial. Faptele sînt prezentate folosindu-ne puţinele studii realizate de arhive, de memorialistică, cel mai important fiind din nou un articol al domnului dr. Cătălin Botoşineanu apărut în ianuarie 2019, căruia îi mulţumim. Ne gîndim să extindem această temă într- un studiu mai larg.

Primele subscripţii publice pentru „Frontul de acasă“ şi Societatea ocrotirea orfanilor de război

Prinţesa Olga Mavrocordat s-a născut la data de 27 septembrie 1884, în satul Popeşti, judeţul Iaşi, fiind fiica prinţului Alexandru Mavrocordat şi a Luciei Cantacuzino-Paşcanu. Beneficiind de posibilităţile financiare ale familiei şi-a dedicat tinereţea artei. A studiat pictura şi sculptura la Berlin, Dresda şi Paris, fiind elevă a sculptorului Debois şi apoi, a celebrului Auguste Rodin. Studiile şi acumulările au dat rod repede, o primă expoziţie de sculptură la Salonul de la Paris fiind apreciată de criticii vremii. Primul atelier l-a avut la Dieppe, în Franţa, apoi a deschis un atelier la Iaşi, în Copou, pe strada Carol, unde lucra cu dalta şi ciocanul în piatră sau marmură. O lucrare a ei, dedicată Marii Uniri, a fost dăruită oraşului Iaşi, bucurîndu-i pe privitori cu o compoziţie complexă exprimînd „maternitatea naţională“, dar şi orfanii de război ce-şi caută mame, o realitate ce a cunoscut-o bine. Statuia a fost dezafectată de comunişti, o copie putînd fi văzută astăzi la Facultatea de Medicină. Mişcarea feministă era la început în Moldova şi o aflăm implicată pe Olga M. Sturdza la 1910 printre sprijiinitoarele unui organ de presă al femeilor, un pas mărunt, dar spre înainte. La 1916, cînd România a intrat în război a sprijinit primele subscripţii publice pentru „Frontul de acasă“, iar în septembrie 1916, din iniţiativa ei şi sub patronajul reginei s-a edificat primul cămin pentru orfanii de război la Iaşi. Era o iniţiativă privată, dar mai mult decît necesară, căci erau deja 40.000 de orfani de război şi guvernul a înţeles rostul ei şi recunoştea în decembrie 1917 Societatea ocrotirea orfanilor de război condusă de Olga M. Sturdza, dîndu-i delegaţie exclusivă pentru a se îngriji de copiii năpăstuiţi. În februarie 1917, principesa a înfiinţat în vechiul palat boieresc de la Miroslava o şcoală pentru orfanii ai căror părinţii au murit în război. Instituţia a devenit model pentru Societatea de Ocrotire a Orfanilor din Război, care a adăpostit şi instruit 340.000 de orfani în toată ţara.

Orfelinate, şcoli primare, gimnazii, şcoli profesionale şi licee

La sfîrşitul războiului, societatea întreţinea 91 de orfelinate, unde copiiii erau crescuţi şi educaţi, şcoli primare, gimnazii, şcoli profesionale şi licee. A funcţionat pînă în 1935, cînd ultimul orfan de război a ajuns la majorat, cînd toate căminele şi toate averile societăţii erau cedate Ministerului Sănătăţii, darea de seamă arătînd o activitate intensă de 20 de ani. Regina Maria a înţeles că trebuie ajutat frontul şi a făcut-o cu prisosinţă, dar că mare importanţă o au şi cei năpăstuiţi din spatele frontului: refugiaţi, orfani, invalizi, bătrîni. Şi-a dat seamă că nu le poate face pe toate singură şi a cerut ajutor nu doar de la rege, miniştri şi generali, ci şi de la femeile din Moldova, de la doamnele ţării. A fondat un comitet pentru ajutorarea refugiaţilor şi preşedintă a fost Olga Sturdza, secondată de mitropolitul Pimen Georgescu. Iar efortul lor a fost unul pe măsura nevoilor. Societatea Ortodoxă Naţională a Femeilor din România era puternică în Moldova, sub conducerea Olgăi Sturdza, şi după cucerirea Bucureştiului a primit preşedinţia la nivel naţional şi va sprijini acţiunile reginei Maria împreună cu doamnele venite din Muntenia şi cu marii ierarhi pentru a ajuta pe copii, refugiaţi şi invalizi, deschizînd mai multe centre în mănăstirile Neamţului şi în oraşele Moldovei, ca după război să le extindă la nivelul întregii ţări. În anul 1919, prinţesa Olga Sturdza a cumpărat fostul Palat Sturdza, pentru Societatea Naţională Ortodoxă a Femeilor din România. Această societate se afla sub tutela Mitropoliei Moldovei şi avea ca activitate alinarea poporului, după rănile lăsate de război. Sub această tutelă se efectuau colecte pentru binefacere, acţiuni de educaţie şi cultură. Apoi, în această clădire a funcţionat Liceul Ortodox de Fete, devenind peste ani sediul actual al Şcolii Varlaam a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. În anul 1920, Olga Sturdza, în calitate de preşedinte al Societăţii Orfanilor de Război a cumpărat proprietatea domnitorului Ioniţă Sandu Sturdza din Copou. Aici a înfiinţat prima şcoală de îndreptare pentru copii din România, şcoală de corecţie pentru orfanii „vicioşi“, apoi o şcoală agricolă care, peste ani, a devenit Şcoala Tehnică Agricolă, iar apoi actualul Grup Şcolar Agricol Vasile Adamachi.

Al Doilea Război Mondial şi „recunoştinţa“ comuniştilor

A continuat să fie „Maica răniţilor“ şi a orfanilor din Moldova şi în cel De-al Doilea război Mondial. A fost chemată de generalul Antonescu să conducă din nou ocrotirea orfanilor de război, aşa cum o făcuse începînd cu 1916, dar a refuzat, considerînd că vîrsta nu o mai ajuă să fie la înălţimea misiei, dar a oferit din averea ei pentru cei năpăstuiţi care îi cereau ajutorul, fie ei de la Popeşti, Bălţăteşti sau de la Hangu. Instaurarea comunismului a reprezentat începutul durerii pentru familia Sturdza. Reforma agrară din anul 1945 le-a lăsat doar casa de la Popeşti. După trei ani, le-a fost confiscată întreaga proprietate. S-a mutat împreună cu văduva fiului său şi cu nepoţii în casa din Bucureşti. Le-a fost confiscată şi proprietatea din Capitală, fiind mutaţi din nou, într-o căsuţă cu două camere. De aici, principesa Olga a fost ridicată şi arestată în anul 1953, împreună cu nora sa, Ileana Manu-Sturdza şi nepotul Mihai Dimitrie, sub învinuirea că au vîndut material lemnos de pe fosta proprietate de la Hangu. Al doilea fiu, Gheorghe, a fugit în zona de ocupaţie americană din Austria, la Linz. Soţia acestuia, Margareta, de origine norvegiană, a reuşit să plece cu un avion al Crucii Roşii suedeze. Cele două femei rămase în ţară au fost încarcerate la penitenciarele Mislea şi Jilava. Nouă luni de cruntă detenţie în penitenciarele de femei şi apoi muncă forţată au îndurat Olga Mavrocordat-Sturdza şi Ileana Manu-Sturdza din pricina actelor de binefacere şi a originii lor nobile. În anul 1957, prin intervenţia ambasadorului grec Argyropoulos, căsătorit cu sora sa Maria, li s-a permis eliberarea şi plecarea din ţară. El a insistat, în cadrul negocierilor în probleme financiare dintre guvernul grec şi cel român, să se obţină aprobarea părţii române ca Olga Sturdza să plece în Franţa. Olga Sturdza a ajuns din nou în Franţa, acolo unde studiase în tinereţe. A locuit la proprietatea Sainte Marguerite de lîngă Dieppe, cu băiatul ei Gheorghe şi nora sa Margareta. Principesa Olga Sturdza a murit la 10 iulie 1971, la vîrsta de 87 ani, la proprietatea Sainte Marguerite, din apropierea localităţii Varengeville-sur-Mer, de lîngă Dieppe, în Franţa cu băiatul ei Gheorghe Sturdza şi nora sa Margareta Sturdza (născută Kvaal). Surprinde, lucru remarcat şi de Cătălin Botoşinianu, că marile doamne precum Ana Conta-Kernbach, Olga Sturdza, Anastasia Filipescu sau Alexandrina Cantacuzino, care au sprijinit-o pe regina Maria în marile ei fapte de binefacere din timpul războiului şi din anii de imediat după, nu şi-au primit obolul de recunoştinţă pe care-l merită. Faptele lor trebuie ştiute, ele au fost generalii de pe „Frontul de acasă…“

Nota redacţiei: Titlul şi intertitlurile articolului aparţin Redacţiei Monitorul. A contribuit la redactare Ion Asavei.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: 722 de posturi vacante

Știe publicată cu

în data de

■ pînă la final de Cireşar s-ar putea angaja sute de nemţeni ■ cea mai mare recrutare de personal ar putea avea loc la Piatra Neamţ ■

Este de muncă în Neamţ şi numai cine nu vrea nu poate găsi un job. Asta după ce Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Neamţ anunţă ca fiind vacante 722 de posturi, ceva mai multe decît săptămîna trecută. Cea mai mare recrutare de personal ar putea avea loc în Piatra Neamţ şi comunle limitrofe 451 de persoane, şomeri sau cei care doresc să-şi schimbe job-ul vechi cu unul nou. Pentru romaşcani sînt pe piaţă 209 cereri de personal şi ca de fiecare dată cele mai puţine slujbe sînt în zona Tîrgu Neamţ, respectiv 62. Defalcat, mai multe job-uri pentru personal de înaltă calificare vin de la angajatorii din Piatra Neamţ. Se caută doi ingineri construcţii civile şi industriale şi tot atîţia ingineri mecanici. Mai sînt vacante patru posturi de translatori şi cîte un loc pentru inginer chimist şi inginer producţie. În rest se caută 26 brutari, 18 confecţioneri la maşini de cusut industriale, 64 de muncitori necalificaţi, precum şi 10 operatori mase plastice sau 14 patiseri. Patronii mai nevoie de 11 dulgheri, 32 de agenţi de securitate, la care se mai adaugă 13 slujbe de ajutror de bucătar, 12 locuri sînt pentru ajutor de ospătar, plus 11 lucrători comerciali, 20 de ospătari şi 12 şoferi de camion. În multe alte ocupaţii sînt locuri de muncă disponibile, lista completă putînd fi studiată la sediul Agenţiei locale pentru ocuparea forţei de muncă Piatra Neamţ, de pe strada Mihai Eminescu. La Roman cererea de licenţiaţi este ca şi inexistentă şi este nevoie doar de un inginer constructor. Pentru ceilalţi cele mai multe angajări ar putea avea loc în industrie unde sînt libere de mai mult timp 64 de locuri de muncă pentru cei calificaţi ca şi confecţioner – asamblor articole textile plus 35 de posturi sînt pentru necalificaţi. În alte domenii mai este nevoie de alţi 15 necalificaţi, dar se caută şi 10 turnători produse ceramice. În zonă mai este de lucru, dar mai puţin, pentru agenţi de securitate, agenţi de vînzări, barmani, bucătari, casieri, femei de serviciu, precum şi preparatori marfă, şoferi autoturisme sau tinichigii industriali şi vînzători. La Tîrgu Neamţ patronii nu oferă nici un post pentru personal cu studii superioare dar se caută 5 confecţioneri textile şi tot atîţia lăcătuşi mecanici, precum şi 5 sudori, dar se mai pot angaja drujbişti, faianţari, agenţi de vînzări piese auto, precum şi tehnicieni medicali sau operatori maşini de surfilat.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Copac căzut pe două maşini

Știe publicată cu

în data de

Un arbore a căzut peste două autoturisme, luni, 24 iunie, pe strada Mihai Eminescu, din Tîrgu Neamţ, fiind nevoie de intervenţia pompierilor. “Misiune degajare arbore căzut pe două autoturisme pe strada Mihai Eminescu, oraşul Tîrgu Neamţ. La locul solicitării s-a deplasat un echipaj de pompieri militari cu o autospecială de lucru”, au comunicat reprezentanţii ISU Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

Leii de la BJJ Piatra Neamţ, noi medalii internaţionale

Știe publicată cu

în data de

Autor

Luptătorii de la Lions BJJ Piatra Neamţ şi-au confirmat din nou clasa, sîmbătă, 22 iunie. Aceştia s-au întors cu două medalii de la competiţia internaţională Abu Dhabi International Jiu Jitsu Championship, care a avut loc la Galaţi. Au participat sportivi din 14 ţări, iar concursul s-a desfăşurat sub patronatul Abu Dhabi Jiu Jitsu Pro, în colaborare cu Asociaţia Pro BJJ). „Clubul Lions BJJ Piatra Neamţ, care a reprezentat organizaţia Mill Hill Bjj România, s-a deplasat la această competiţie cu un lot de trei sportivi care la final au reuşit să obţină două medalii. Mihai Blaj a obţinut o medalie de aur, iar Alexandru Jărcuţă o medalie de bronz. Juniorul nostru, Cozma Ştefan, nu a reuşit o clasare pe podium, pierzînd la puncte în primul meci, însă e un tînăr care promite mult şi sînt convins că vom mai auzi de el”, a declarat Cătălin Coşarcă, preşedintele clubului Lions BJJ Piatra Neamţ.

Citește știrea

Trending