Contactează-ne

Actualitate

Olga Mavrocordat Sturdza, unul din generalii „Frontului de acasă“

Știre publicată în urmă cu

în data de

Concentrăm atenţia acestui studiu asupra personalităţii deosebite a doamnei Olga Mavrocordat-Sturdza, descendentă a unei mari familii boiereşti din Moldova. A fost una dintre marile colaboratoare ale reginei Maria în susţinerea „Frontului de acasă“, în Primul Război Mondial, care şi-a continuat activitatea de îngrijire a orfanilor de război şi în perioada interbelică, care a suferit pentru că a înţeles să lupte pentru neam, biserică şi ţară după instaurarea regimului comunist şi care şi-a sfîrşit zilele departe de ţară, în Franţa. S-a identificat cu moşia şi conacul de la Popeşti, judeţul Iaşi, dar a fost puternic legată şi de ţinutul Neamţului, unde familia Sturdza deţinea un întins domeniu forestier la Hangu şi un conac la Ceahlău. Un imbold pentru realizarea acestui studiu a fost şi comunicarea cercetătorului Cătălin Botoşineanu de la Arhivele Naţionale Iaşi susţinută la Biblioteca Bicaz, în care a făcut ample referiri la „Frontul din spatele frontului“ şi la acţiunile prinţesei Olga Sturdza sub patronajul reginei Maria. Şi, totodată, faptul că Muzeul de Istorie şi Etnografie din Grinţieş ridicat şi cu sprijinul prinţului Gheorghe Sturdza, va primi numele ilustrei doamne, mai puţin cunoscută în regiune şi, din păcate, ocolită de istoriografia actuală, la fel ca celelalte doamne ce-au sprijinit pe regina Maria în Primul Război Mondial. Faptele sînt prezentate folosindu-ne puţinele studii realizate de arhive, de memorialistică, cel mai important fiind din nou un articol al domnului dr. Cătălin Botoşineanu apărut în ianuarie 2019, căruia îi mulţumim. Ne gîndim să extindem această temă într- un studiu mai larg.

Primele subscripţii publice pentru „Frontul de acasă“ şi Societatea ocrotirea orfanilor de război

Prinţesa Olga Mavrocordat s-a născut la data de 27 septembrie 1884, în satul Popeşti, judeţul Iaşi, fiind fiica prinţului Alexandru Mavrocordat şi a Luciei Cantacuzino-Paşcanu. Beneficiind de posibilităţile financiare ale familiei şi-a dedicat tinereţea artei. A studiat pictura şi sculptura la Berlin, Dresda şi Paris, fiind elevă a sculptorului Debois şi apoi, a celebrului Auguste Rodin. Studiile şi acumulările au dat rod repede, o primă expoziţie de sculptură la Salonul de la Paris fiind apreciată de criticii vremii. Primul atelier l-a avut la Dieppe, în Franţa, apoi a deschis un atelier la Iaşi, în Copou, pe strada Carol, unde lucra cu dalta şi ciocanul în piatră sau marmură. O lucrare a ei, dedicată Marii Uniri, a fost dăruită oraşului Iaşi, bucurîndu-i pe privitori cu o compoziţie complexă exprimînd „maternitatea naţională“, dar şi orfanii de război ce-şi caută mame, o realitate ce a cunoscut-o bine. Statuia a fost dezafectată de comunişti, o copie putînd fi văzută astăzi la Facultatea de Medicină. Mişcarea feministă era la început în Moldova şi o aflăm implicată pe Olga M. Sturdza la 1910 printre sprijiinitoarele unui organ de presă al femeilor, un pas mărunt, dar spre înainte. La 1916, cînd România a intrat în război a sprijinit primele subscripţii publice pentru „Frontul de acasă“, iar în septembrie 1916, din iniţiativa ei şi sub patronajul reginei s-a edificat primul cămin pentru orfanii de război la Iaşi. Era o iniţiativă privată, dar mai mult decît necesară, căci erau deja 40.000 de orfani de război şi guvernul a înţeles rostul ei şi recunoştea în decembrie 1917 Societatea ocrotirea orfanilor de război condusă de Olga M. Sturdza, dîndu-i delegaţie exclusivă pentru a se îngriji de copiii năpăstuiţi. În februarie 1917, principesa a înfiinţat în vechiul palat boieresc de la Miroslava o şcoală pentru orfanii ai căror părinţii au murit în război. Instituţia a devenit model pentru Societatea de Ocrotire a Orfanilor din Război, care a adăpostit şi instruit 340.000 de orfani în toată ţara.

Orfelinate, şcoli primare, gimnazii, şcoli profesionale şi licee

La sfîrşitul războiului, societatea întreţinea 91 de orfelinate, unde copiiii erau crescuţi şi educaţi, şcoli primare, gimnazii, şcoli profesionale şi licee. A funcţionat pînă în 1935, cînd ultimul orfan de război a ajuns la majorat, cînd toate căminele şi toate averile societăţii erau cedate Ministerului Sănătăţii, darea de seamă arătînd o activitate intensă de 20 de ani. Regina Maria a înţeles că trebuie ajutat frontul şi a făcut-o cu prisosinţă, dar că mare importanţă o au şi cei năpăstuiţi din spatele frontului: refugiaţi, orfani, invalizi, bătrîni. Şi-a dat seamă că nu le poate face pe toate singură şi a cerut ajutor nu doar de la rege, miniştri şi generali, ci şi de la femeile din Moldova, de la doamnele ţării. A fondat un comitet pentru ajutorarea refugiaţilor şi preşedintă a fost Olga Sturdza, secondată de mitropolitul Pimen Georgescu. Iar efortul lor a fost unul pe măsura nevoilor. Societatea Ortodoxă Naţională a Femeilor din România era puternică în Moldova, sub conducerea Olgăi Sturdza, şi după cucerirea Bucureştiului a primit preşedinţia la nivel naţional şi va sprijini acţiunile reginei Maria împreună cu doamnele venite din Muntenia şi cu marii ierarhi pentru a ajuta pe copii, refugiaţi şi invalizi, deschizînd mai multe centre în mănăstirile Neamţului şi în oraşele Moldovei, ca după război să le extindă la nivelul întregii ţări. În anul 1919, prinţesa Olga Sturdza a cumpărat fostul Palat Sturdza, pentru Societatea Naţională Ortodoxă a Femeilor din România. Această societate se afla sub tutela Mitropoliei Moldovei şi avea ca activitate alinarea poporului, după rănile lăsate de război. Sub această tutelă se efectuau colecte pentru binefacere, acţiuni de educaţie şi cultură. Apoi, în această clădire a funcţionat Liceul Ortodox de Fete, devenind peste ani sediul actual al Şcolii Varlaam a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. În anul 1920, Olga Sturdza, în calitate de preşedinte al Societăţii Orfanilor de Război a cumpărat proprietatea domnitorului Ioniţă Sandu Sturdza din Copou. Aici a înfiinţat prima şcoală de îndreptare pentru copii din România, şcoală de corecţie pentru orfanii „vicioşi“, apoi o şcoală agricolă care, peste ani, a devenit Şcoala Tehnică Agricolă, iar apoi actualul Grup Şcolar Agricol Vasile Adamachi.

Al Doilea Război Mondial şi „recunoştinţa“ comuniştilor

A continuat să fie „Maica răniţilor“ şi a orfanilor din Moldova şi în cel De-al Doilea război Mondial. A fost chemată de generalul Antonescu să conducă din nou ocrotirea orfanilor de război, aşa cum o făcuse începînd cu 1916, dar a refuzat, considerînd că vîrsta nu o mai ajuă să fie la înălţimea misiei, dar a oferit din averea ei pentru cei năpăstuiţi care îi cereau ajutorul, fie ei de la Popeşti, Bălţăteşti sau de la Hangu. Instaurarea comunismului a reprezentat începutul durerii pentru familia Sturdza. Reforma agrară din anul 1945 le-a lăsat doar casa de la Popeşti. După trei ani, le-a fost confiscată întreaga proprietate. S-a mutat împreună cu văduva fiului său şi cu nepoţii în casa din Bucureşti. Le-a fost confiscată şi proprietatea din Capitală, fiind mutaţi din nou, într-o căsuţă cu două camere. De aici, principesa Olga a fost ridicată şi arestată în anul 1953, împreună cu nora sa, Ileana Manu-Sturdza şi nepotul Mihai Dimitrie, sub învinuirea că au vîndut material lemnos de pe fosta proprietate de la Hangu. Al doilea fiu, Gheorghe, a fugit în zona de ocupaţie americană din Austria, la Linz. Soţia acestuia, Margareta, de origine norvegiană, a reuşit să plece cu un avion al Crucii Roşii suedeze. Cele două femei rămase în ţară au fost încarcerate la penitenciarele Mislea şi Jilava. Nouă luni de cruntă detenţie în penitenciarele de femei şi apoi muncă forţată au îndurat Olga Mavrocordat-Sturdza şi Ileana Manu-Sturdza din pricina actelor de binefacere şi a originii lor nobile. În anul 1957, prin intervenţia ambasadorului grec Argyropoulos, căsătorit cu sora sa Maria, li s-a permis eliberarea şi plecarea din ţară. El a insistat, în cadrul negocierilor în probleme financiare dintre guvernul grec şi cel român, să se obţină aprobarea părţii române ca Olga Sturdza să plece în Franţa. Olga Sturdza a ajuns din nou în Franţa, acolo unde studiase în tinereţe. A locuit la proprietatea Sainte Marguerite de lîngă Dieppe, cu băiatul ei Gheorghe şi nora sa Margareta. Principesa Olga Sturdza a murit la 10 iulie 1971, la vîrsta de 87 ani, la proprietatea Sainte Marguerite, din apropierea localităţii Varengeville-sur-Mer, de lîngă Dieppe, în Franţa cu băiatul ei Gheorghe Sturdza şi nora sa Margareta Sturdza (născută Kvaal). Surprinde, lucru remarcat şi de Cătălin Botoşinianu, că marile doamne precum Ana Conta-Kernbach, Olga Sturdza, Anastasia Filipescu sau Alexandrina Cantacuzino, care au sprijinit-o pe regina Maria în marile ei fapte de binefacere din timpul războiului şi din anii de imediat după, nu şi-au primit obolul de recunoştinţă pe care-l merită. Faptele lor trebuie ştiute, ele au fost generalii de pe „Frontul de acasă…“

Nota redacţiei: Titlul şi intertitlurile articolului aparţin Redacţiei Monitorul. A contribuit la redactare Ion Asavei.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Piatra Neamţ: O fetiţă de un an şi-a încuiat mama pe balcon. Au intervenit pompierii

Știre publicată în urmă cu

în data de

Intervenţie mai puţin obişnuită pentru pompierii pietreni, sîmbătă, 16 noiembrie. Ei au intrat, cu ajutorul scării culisabile, în balconul unui apartament din Piatra Neamţ, după ce o fetiţă de doar un an şi jumătate şi-a încuiat mama pe respectivul balcon. “Un echipaj de pompieri cu o autospecială complexă de intervenție de la Detașamentul Piatra Neamț a avut o misiune de deblocare a unei uși de la balcon în municipiul Piatra Neamț, pe strada Constantin Mătase. O femeie în vârstă de 23 de ani a rămas blocată în balcon după ce fetița sa in vârstă de un an și jumătate a incuiat ușa pe interior. Pompierii au îintrat, cu ajutorul scării culisabile, în balconul locuinței situat la etajul 1 și au deblocat ușa. Nici o persoană nu a avut nevoie de îngrijiri medicale”, au transmis reprezentanţii ISU Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Statul, şi la concediile medicale ale salariaţilor este un rău-platnic

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Casa de Sănătate nu a rambursat sumele achitate de firme pentru concediile medicale ale angajaţilor din luna ianuarie ■ un singur grup de firme are de încasat 337 mii de lei ■

La Conferinţa de presă a PNL Neamţ, de joi, 14 noiembrie, senatorul Eugen Ţapu, a amintit că printre multele disfuncţii „moştenite“ de la vechea guvernare se află şi una extrem de gravă, aceea a faptului că, din luna ianuarie 2019, Casa Naţională de Sănătate n-a mai decontat firmelor private contravaloarea concediilor medicale pe care aceste societăţi le-au plătit angajaţilor şi trebuie să le recupereze de la stat. „Ce a găsit Guvernul Orban în urma guvernului PSD este un semicataclism. Pe prognoza bugetară la venituri a găsit minus 21 de miliarde, între prognoză şi realitate. Deficitul la 9 luni este mare, neluînd în calcul şi faptul că de 3 luni şi jumătate nu s-a plătit nici un ban la rambursările de TVA. Pe de altă parte de cel puţin şapte luni nu s-au achitat banii pe care firmele le-au achitat angajaţilor pentru concediile medicale“, a declarat senatorul Eugen Ţapu. Administratorii societăţilor comerciale spun că au sume uriaşe de încasat de la stat şi blocarea acestorale împinge, încet, dar sigur, către faliment, în condiţiile în care lipsa de lichidităţi le blochează activitatea. „Solicitarea de decontare de la Casa de Asigurări de Sănătate a indemnizaţiilor plătite salariaţilor aflaţi în concedii medicale se face în baza unei cereri şi a unui dosar la care se depun toate actele doveditoare. După verificare şi aprobare, banii ne-ar fi trebuit rambursaţi. E o procedură care se face lunar. Din păcate, n-au mai avut bani şi sumele nu ne-au mai fost decontate. Noi nu am mai primit nici un ban din luna ianuarie. Avem de încasat pentru SC Caremil 230 mii şi pentru Smirodava 102 mii, în total 337 mii, adică peste 3,3 miliarde lei vechi. De-a lungul timpului au tot fost miniştri de Finanţe care vorbeau frumos despre conformarea voluntară. Nouă, atunci cînd nu reuşim să plătim la termen impozitele către stat ne sînt blocate conturile. Situaţia este de-a dreptul îngrijorătoare. Nu înţelegem de ce nu este agreată compensarea între banii pe care trebuie să-i încasăm de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate şi cei pe crae-i datorăm aceleeaşi instituţii. Funcţionarea noastră este periclitată în acest moment. Ştiu că există agenţi economici care nu au mai primit de cîteva luni banii ce le trebuiau rambursaţi la TVA. Noi, ca agenţi economici, nu putem să facem o proiecţie a afacerilor, în condiţiile în care nu ştim cînd vom primi banii pe care ni-i datorează statul“, a declarat Sorin Chiriac, administratorul firmelor Caremil şi Smirodava Roman. O altă firmă tot din domeniul confecţiilor, care are 150 de salariate, are de încasat 60 mii lei, pentru aceeaşi perioadă. Solicitarea noastră, ca în baza Legii 544, a liberului acces la informaţii, făcută, în scris, la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Neamţ, de a afla care este datoria pe care Casa de Asigurări de Sănătate Neamţ o are faţă de agenţii economici din judeţ, a primit un răspunsul că se „se află pe circuit“.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Vremea primăvăratică mai ţine şi zilele viitoare

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ pînă spre jumătatea săptămînii viitoare vor fi valori termice diurne de pînă la 14 grade ■ apoi se mai răceşte niţel, dar nu foarte mult ■ în cea mai rece noapte nu vor fi mai puţin de 5 grade ■ ziua de sîmbătă şi cea de duminică aduce vreme nesperat de frumoasă ■

Luna noiembrie ne-a rezervat o surpriză de proporţii, iar vremea a fost deosebit de caldă şi frumoasă, cu zile spectaculoase şi un regim termic mult peste media perioadei. Spre finele celei de-a doua decade, valorile termice au mai scăzut, au fost şi zile cu ceaţă, însă tot mai blînde decît ar fi normal. Meteorologii dau asigurări că şi de acum înainte va fi bine, cel puţin pînă în prima jumătate a săptămînii viitoare cînd sînt aşteptate valori termice de pînă la 14 grade Celsius. Apoi regimul termic trece, dar treptat, spre normalul perioadei, temperaturile diurne coboară spre 8 grade, iar în cea mai rece noapte nu vor fi mai puţin de 5 grade Celsius. Conform informaţiilor de pe site-ul Administraţiei Naţionale de Meteorologie pe 16 noiembrie vom avea timp excelent şi după ziua morocănoasă de ieri reapare soarele. Valorile termice diurne cresc spectaculos faţă de intervalul precedent, iar la amiază ne vom bucura de 14 grade Celsius. Noaptea aduce cer variabil cu nori şi o minimă în jurul valorii de 8 grade. Pe acelaşi model vor fi condiţiile meteo şi duminică, 17 noiembrie. Va fi soare, aproximativ 14 grade în termometre la miezul zilei, iar noaptea va fi sensibil mai caldă cu o minimă de 9 grade Celsius. Săptămîna viitoare debutează cu cer acoperit, dar meteorologii nu au anunţat precipitaţii. Nu mai vedem soarele motiv pentru care se mai răcoreşte niţel, iar la amiază mercurul din termometre abia ajunge la 12 grade Celsius. Cerul va fi acoperit şi după lăsarea întunericului însă nu sînt modificări termice, iar minima rămîne cantonată la 9 grade. Singura zi frumoasă, cu soare, de săptămîna viitoare, va fi cea de marţi, 19 noiembrie. Atunci va fi deosebit de cald pentru finele celei de-a doua decade a lui Brumar, iar la amiază se vor înregistra 14 grade Celsius. Peste noapte minima rămîne staţionară la 9 grade. Cu începere de miercuri, 20 noiembrie, se strică vremea, norii se adună în zona noastră şi nu mai pleacă pînă la final de săptămînă. Chiar dacă nu sînt prognozate precipitaţii, maxima coboară la 12 grade, iar minima nocturnă încă se menţine la 9 grade. Joi, 21 noiembrie, ar putea veni ceva ploi dar slabe şi neînsemnate din punct de vedere cantitativ. Schimbarea constă în aceea că valorile termice continuă să intre la apă. Aşa se face că în cel mai cald moment al zilei în zona noastră nu vor fi decît vreo 10 grade, în timp ce valorile termice nocturne coboară cu o treime faţă de intervalul precedent şi minima nu mai trece de 6 grade. Se mai răcoreşte niţel şi vineri, 22 noiembrie, cînd pe fondul unui cer acoperit, dar în lipsa precipitaţiilor în Piatra Neamţ vor fi cel mult 9 grade Celsius peste zi, iar minima nocturnă ajunge la 5 grade Celsius. Cea mai rece, dar şi mohorîtă zi, este cea de sîmbătă 23 noiembrie, cînd nu plouă dar cerul rămîne acoperit, maxima nu mai trece de 8 grade Celsius, iar minima nocturnă rămîne staţionară la 5 grade.

Citește știrea

Trending