Contactează-ne

Actualitate

„Nu va mai fi niciodată la fel…“

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fără îndoială că printre lecturile cele mai agreabile ale adolescenţei a fost capodopera lui Victor Hugo, „Cocoşatul de la Notre Dame“, în vreme ce ecranizarea romanului (1956, cu Anthony Quinn şi Gina Lollobrigida) s-a bucurat de un succes pe potrivă. Cine n-a trăit cu emoţii povestea lui Quasimodo, clopotarul cocoşat şi hidos al catedralei, îndrăgostit de frumoasa Esmeralda? Iată că evenimentele dramatice din ultima perioadă de timp readuc în prim plan nu numai celebrul monument al Parisului, de pe Île de la Cité, unul dintre simbolurile cele mai valoroase ale lumii creştine, ci şi asaltul tot mai agresiv şi mai insistent asupra acestora, fapte care nu pot lăsa indiferent pe oamenii de bună credinţă, credincioşi sau nu, şi justifică întrebările fireşti care se impun: până unde va ajunge escaladarea urii acesteia dense şi neostoite şi ce ar trebui făcut pentru redresarea unei situaţii lipsite de orice firesc şi umanitate? Recentul incendiu, căreia i-a căzut ţintă catedrala Notre Dame din Paris, a cărei construcţie a durat aproape 200 de ani, între secolele XII şi XIV, unul dintre obiectivele cele mai cunoscute şi mai vizitate ale lumii (30.000 de vizitatori zilnic), cu o arhitectură unicat din multe puncte de vedere, martor al unei istorii a Franţei şi a Europei de peste opt secole şi păstrător al unor valoroase simboluri creştine, ale culturii şi civilizaţiei europene, a determinat unele pagube iremediabile şi ireparabile, indiferent de măsurile recuperatorii care vor fi, negreşit, luate. Oricât am ocoli marile semne de întrebare legate de originea incendiului, nu putem ignora ignifugarea structurii de lemn, mulţimea sistemelor de alarmare şi izbucnirea focului în plină zi. Urmează ca răspunsurile ferme să fie stabilite în timp. Pentru cititorii ziarului nostru, încercăm să desluşim câteva dintre semnificaţiile acestei sumbre realităţi, să apreciem dimensiunile colosale ale acestei catastrofe şi să prezumăm viitorul. Cel mai afectat element constructiv al catedralei este şarpanta (invizibilă pentru public) care susţine acoperişul, o lucrare unicat de arhitectură medievală, denumită, nu fără dreptate, „pădurea“. Ridicată în anul 1220, este o structură din lemn de dimensiuni impresionante (100 metri lungime şi 10 înălţime) şi greutate considerabilă, alcătuită din numeroase grinzi de stejar bine ancorate între ele, fiecare grindă fiind modelată dintr-un singur arbore. A fost necesar sacrificiul a 21 de hectare de pădure veche de câteva sute de ani. Pierderea este irecuperabilă, întrucât refacerea ei, cu caractisticile iniţiale nu mai poate intra în discuţie, stejari de această vechime nemaigăsindu-se nicăieri în lume. Cel de al doilea element arhitectonic de valoare, a cărei distrugere şi prăbuşire au putut fi urmărite în direct pe posturile de televiziune, este „săgeata“ catedralei, un turn conic, plasat chiar în mijlocul mijlocul monumentului şi care se ridica până la 93 de metri deasupra solului. Acesta a fost conceput de arhitectul Viollet-le-Duc şi adăugat catedralei în anul 1859. La baza acestui turn se aflau statuile monumentale din cupru ale celor doisprezece apostoli şi patru evanghelişti. Din fericire, statuile fuseseră ridicate în urmă cu puţin timp, în cadrul operaţiilor de restaurare iniţiate în anul 2018, încât au scăpat de urgia focului. Dimpotrivă, crucea şi cocoşul galic, simbolul Franţei, din vârful turnului, au cunoscut arşiţa incendiului. Cu puţină şansă, cocoşul, care are în interior mai multe relicve (un spin din coroana sfântă a lui Hristos, şi fragmente de moaşte ale Sf. Denis şi Sf. Geneviève), chiar dacă a fost deteriorat de flăcări, a fost recuperat dintre dărâmături de către un specialist în restaurarea patrimoniului şi consilier al companiei care asigura refacerea edificiului şi expediat la atelierele de specialitate pentru recondiţionare. Spusele pline de amar ale acestuia nu pot fi ignorate: „indiferent de calitatea reconstrucţiei şi a renovării catedralei Notre-Dame, ea nu va mai fi niciodată la fel. Notre-Dame este un elefant despre care se credea că nimic nu-l va putea doborî vreodată“. Au rămas neatinse de flăcări faţada şi cele două turnuri frontale care adăpostesc clopotele (unul dintre ele, de 13 tone, sună doar la marile evenimente şi festivaluri catolice). A fost salvată Coroana sfântă, cea mai preţioasă relicvă, care cu care a fost încoronat Iisus înainte de răstignire (compusă din şaptezeci de spini, care au fost împrăştiaţi în decursul vremii în toată lumea), este alcătuită acum dintr-un fascicul de fire de trestie, legate cu fire de aur, cu un diametru de 21 de cm, păstrată din 1896 într-un tub de cristal şi aur. Menţionăm multitudinea de ferestre ale catedralei, precum şi cele trei rozete celebre din secolul al XIII-lea, cu diametrul de treisprezece metri, reprezentând figurile Fecioarei, Copilului Isus şi a lui Cristos, înconjurate de medalioane care prezintă profeţi, sfinţi, îngeri şi regi. Acestea au fost puţin afectate şi, oricum, cu posibilităţi de recondiţionare actuale, numeroasele vitralii de mare valoare artistică (Notre Dame este socotită cea mai întunecată biserică catolică, din punctul de vedere al iluminatului natural), chiar dacă plumbul dintre fragmentele de sticlă s-a putut topi. Notre Dame adăpostea un număr impresionant de picturi, printre care amintim treisprezece picturi monumentale (din cele şaptezecişişase oferite catedralei în fiecare an, de 1 mai, de către breasla aurarilor parizieni, între 1630 şi 1707) şi printre care cele mai valoroase sunt „Sf . Petru vindecându-i pe cei bolnavi cu umbra lui“ (1635) şi „Convertirea Sfântului Paul“ (1635), două lucrări de Laurent de la Hyre şi „Vizita“ (1716), de Jean Jouvenet. De asemenea sunt menţionate treizecişişapte de alte picturi reprezentând Fecioara Maria. Au mai fost salvate Altarul principal, care se află în chor (o despărţitură deosebită între altar şi transept), realizat în timpul restaurărilor din 1856, de către aurarul Louis Bachelet şi sculptorii Armand Toussaint şi Louis Vuilleminot, din foi de cupru bătute în cuie şi aurire obţinută prin electroliză. Aici se află o cruce monumentală şi Pietà, un grup statuar al sculptorului Nicolas Coustou, reprezentând Fecioara înlăcrimată cu trupul lui Iisus în braţe, lucrare comandată de Ludovic al XIV-lea şi construită între 1712 şi 1728. Catedrala Notre Dame este dotată cu trei orgi, una dintre ele este cea mai mare din Franţa şi are cinci claviaturi, 109 tonuri şi aproape 8.000 de tuburi. Chiar dacă nu au fost atinse de foc, instrumentele au avut de suferit datorită apei folosite pentru stingerea incendiului, dar vor putea fi recondiţionate. Fără îndoială că, graţie pompierilor şi a mulţimii de salvatori, multe bunuri, opere de artă şi de cult, au putut fi apărate de foc sau puse la adăpost. Şi dacă este greu de evaluat pierderile materiale imense ale unui edificiu vechi de opt secole, depozitar al unor valori culturale şi artistice inestimabile, mult mai greu de apreciat sunt pierderile de ordin spiritual. Nu am nici o îndoială că poporul francez va şti, ca întotdeauna, să treacă peste această nenorocire, să-şi îngrijească şi să-şi vindece propriile răni, oricât ar fi de dureroase, cu atât mai mult cu cât comunitatea internaţională dovedeşte că îi este alături.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Vreme plăcută va fi pînă spre finele lunii

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ temperaturile maxime nu trec de pragul de 28 de grade ■ precipitaţiile lipsesc cu desăvîrşire în această săptămînă ■

Meteorologii anunţă vreme plăcută pînă spre sfîrşitul lunii august, iar specialiştii spun că în zona noastră nu vor fi valori maxime mai mari de 28 de grade Celsius. Ploile ne ocolesc şi va fi vreme frumoasă pînă spre începutul lunii viitoare. Luni, 19 august, la ora 12, în Piatra Neamţ termometrele indicau la umbră şi în condiţii ferite de vînt numai 22 de grade, la Roman erau 23 de grade, iar la Tîrgu Neamţ se înregistrau 25 de grade. Cum este şi firesc, cel mai răcoare era în vîrf de munte, pe Toaca: 13 grade. În plin soare, temperatura resimţită era cu mult mai mare, respectiv 27 de grade la Roman, 28 de grade la Piatra Neamţ şi 30 de grade la Tîrgu Neamţ, iar pe Toaca se resimţeau la acelaşi moment 17 grade. Marţi, 20 august, la Piatra Neamţ termometrele vor indica 28 de grade. Noaptea va fi mai caldă decît precedenta, iar minima ajunge la 16 grade. La fel vor fi condiţiile meteo şi pentru ziua de miercuri, cînd cerul va fi absolut senin, iar în cel mai cald moment vor fi 28 de grade. Ceva nori, lipsiţi însă de importanţă, ar putea apărea pe parcursul zilei de joi, 22 august. Nu vor fi precipitaţii, iar la amiază temometrele vor indica cel mult 27 de grade. Vineri, 23 august, se mai răcoreşte niţel şi pe fondul unui cer variabil cu soare se vor înregistra cel mult 26 de grade. Cu toate aceastea, noaptea va fi cea mai plăcută din ultima perioadă şi se va înregistra o minimă îndrăzneaţă, de pînă la 19 grade Celsius. Cea mai rece zi din întreg intervalul de prognoză pare a fi cea de sîmbătă, 24 august. Se anunţă cer variabil cu soare însă la amiază nu vor fi decît vreo 25 de grade. Minima nopţii rămîne cantonată la pragul de 19 grade. Ceva mai bine va fi pe parcursul zilei de duminică, 25 august, cînd se mai încălzeşte puţin şi se ajunge la o maximă de 27 de grade. Va fi şi cea mai caldă noapte cu o minimă de 20 de grade. Cam la fel va fi vremea şi pe parcursul săptămînii viitoare, cu valori termice de vreo 27 de grade.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Biciclist accidentat în giratoriu

Știre publicată în urmă cu

în data de

Un bărbat în vîrstă de 36 de ani, din Horia, a ajuns la spital, luni, 19 august după ce a fost lovit de un autoturism. Bărbatul se deplasa pe o bicicletă pe o stradă din Roman şi a fost acroşat de un autoturism condus de o soferiţă în vîrstă de 39 de ani, din Trifeşti. “La data de 19 august, polițiștii Serviciului Rutier Neamț au intervenit la un eveniment rutier produs în Roman, soldat cu rănirea unui biciclist. Din primele cercetări efectuate a reieșit că, în timp ce o femeie, de 39 de ani, din Trifești, conducea un autoturism pe raza orașului Roman, în sensul giratoriu de la intersecția străzilor Sucedava cu bulevardul Roman Mușat, ar fi schimbat direcția de mers efectuînd manevra de viraj la dreapta, moment în care a intrat în coliziune cu o bicicletă condusă de un bărbat, de 36 de ani, din Horia. Din impact a rezultat vătămarea corporală a bărbatului, care a fost preluat și transportat la spital în vederea acordării de îngrijiri medicale. Atît conducătorul auto cît și biciclistul au fost testați alcoolscopic, rezultatele fiind negative. Polițiștii continuă cercetările sub aspectul comiterii infracțiunii de vătămare corporală din culpă”, au comunicat reprezentanţii IPJ Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: La volan, şi băut şi fără permis

Știre publicată în urmă cu

în data de

Un tînăr de 28 de ani, din Cîndeşti, s-a ales cu dosar penal după ce a fost prins de poliţişti conducînd un autoturism deşi nu are permis de conducere şi mai şi consumase băuturi alcoolice înainte de a urca la volan. “La data de 18 august, polițiștii Secției de Poliție Rurală Borlești au depistat în trafic un tînăr, de 28 de ani, din Cîndești, care conducea un autoturism pe raza localității Tazlău, în timp ce se afla sub influența băuturilor alcoolice. Tâînărul a fost testat alcoolscopic, rezultatul indicând o valoare de 0,90 mg/l alcool pur în aerul expirat, fapt pentru care a fost condus la spital, unde i s-au recoltat probe biologice în vederea stabilirii, cu exactitate, a alcoolemiei. Totodată, polițiștii au constatat faptul că acesta nu deține permis de conducere, fapt pentru care cercetările vor fi continuate sub aspectul comiterii infracțiunilor de conducere a unui vehicul fără a deține permis de conducere și conducere a unui vehicul fiind sub influența alcoolului”, se precizează în comunicatul de presă emis de IPJ Neamţ.

Citește știrea

Trending