Contactează-ne

Actualitate

„Nu va mai fi niciodată la fel…“

Știe publicată cu

în data de

Fără îndoială că printre lecturile cele mai agreabile ale adolescenţei a fost capodopera lui Victor Hugo, „Cocoşatul de la Notre Dame“, în vreme ce ecranizarea romanului (1956, cu Anthony Quinn şi Gina Lollobrigida) s-a bucurat de un succes pe potrivă. Cine n-a trăit cu emoţii povestea lui Quasimodo, clopotarul cocoşat şi hidos al catedralei, îndrăgostit de frumoasa Esmeralda? Iată că evenimentele dramatice din ultima perioadă de timp readuc în prim plan nu numai celebrul monument al Parisului, de pe Île de la Cité, unul dintre simbolurile cele mai valoroase ale lumii creştine, ci şi asaltul tot mai agresiv şi mai insistent asupra acestora, fapte care nu pot lăsa indiferent pe oamenii de bună credinţă, credincioşi sau nu, şi justifică întrebările fireşti care se impun: până unde va ajunge escaladarea urii acesteia dense şi neostoite şi ce ar trebui făcut pentru redresarea unei situaţii lipsite de orice firesc şi umanitate? Recentul incendiu, căreia i-a căzut ţintă catedrala Notre Dame din Paris, a cărei construcţie a durat aproape 200 de ani, între secolele XII şi XIV, unul dintre obiectivele cele mai cunoscute şi mai vizitate ale lumii (30.000 de vizitatori zilnic), cu o arhitectură unicat din multe puncte de vedere, martor al unei istorii a Franţei şi a Europei de peste opt secole şi păstrător al unor valoroase simboluri creştine, ale culturii şi civilizaţiei europene, a determinat unele pagube iremediabile şi ireparabile, indiferent de măsurile recuperatorii care vor fi, negreşit, luate. Oricât am ocoli marile semne de întrebare legate de originea incendiului, nu putem ignora ignifugarea structurii de lemn, mulţimea sistemelor de alarmare şi izbucnirea focului în plină zi. Urmează ca răspunsurile ferme să fie stabilite în timp. Pentru cititorii ziarului nostru, încercăm să desluşim câteva dintre semnificaţiile acestei sumbre realităţi, să apreciem dimensiunile colosale ale acestei catastrofe şi să prezumăm viitorul. Cel mai afectat element constructiv al catedralei este şarpanta (invizibilă pentru public) care susţine acoperişul, o lucrare unicat de arhitectură medievală, denumită, nu fără dreptate, „pădurea“. Ridicată în anul 1220, este o structură din lemn de dimensiuni impresionante (100 metri lungime şi 10 înălţime) şi greutate considerabilă, alcătuită din numeroase grinzi de stejar bine ancorate între ele, fiecare grindă fiind modelată dintr-un singur arbore. A fost necesar sacrificiul a 21 de hectare de pădure veche de câteva sute de ani. Pierderea este irecuperabilă, întrucât refacerea ei, cu caractisticile iniţiale nu mai poate intra în discuţie, stejari de această vechime nemaigăsindu-se nicăieri în lume. Cel de al doilea element arhitectonic de valoare, a cărei distrugere şi prăbuşire au putut fi urmărite în direct pe posturile de televiziune, este „săgeata“ catedralei, un turn conic, plasat chiar în mijlocul mijlocul monumentului şi care se ridica până la 93 de metri deasupra solului. Acesta a fost conceput de arhitectul Viollet-le-Duc şi adăugat catedralei în anul 1859. La baza acestui turn se aflau statuile monumentale din cupru ale celor doisprezece apostoli şi patru evanghelişti. Din fericire, statuile fuseseră ridicate în urmă cu puţin timp, în cadrul operaţiilor de restaurare iniţiate în anul 2018, încât au scăpat de urgia focului. Dimpotrivă, crucea şi cocoşul galic, simbolul Franţei, din vârful turnului, au cunoscut arşiţa incendiului. Cu puţină şansă, cocoşul, care are în interior mai multe relicve (un spin din coroana sfântă a lui Hristos, şi fragmente de moaşte ale Sf. Denis şi Sf. Geneviève), chiar dacă a fost deteriorat de flăcări, a fost recuperat dintre dărâmături de către un specialist în restaurarea patrimoniului şi consilier al companiei care asigura refacerea edificiului şi expediat la atelierele de specialitate pentru recondiţionare. Spusele pline de amar ale acestuia nu pot fi ignorate: „indiferent de calitatea reconstrucţiei şi a renovării catedralei Notre-Dame, ea nu va mai fi niciodată la fel. Notre-Dame este un elefant despre care se credea că nimic nu-l va putea doborî vreodată“. Au rămas neatinse de flăcări faţada şi cele două turnuri frontale care adăpostesc clopotele (unul dintre ele, de 13 tone, sună doar la marile evenimente şi festivaluri catolice). A fost salvată Coroana sfântă, cea mai preţioasă relicvă, care cu care a fost încoronat Iisus înainte de răstignire (compusă din şaptezeci de spini, care au fost împrăştiaţi în decursul vremii în toată lumea), este alcătuită acum dintr-un fascicul de fire de trestie, legate cu fire de aur, cu un diametru de 21 de cm, păstrată din 1896 într-un tub de cristal şi aur. Menţionăm multitudinea de ferestre ale catedralei, precum şi cele trei rozete celebre din secolul al XIII-lea, cu diametrul de treisprezece metri, reprezentând figurile Fecioarei, Copilului Isus şi a lui Cristos, înconjurate de medalioane care prezintă profeţi, sfinţi, îngeri şi regi. Acestea au fost puţin afectate şi, oricum, cu posibilităţi de recondiţionare actuale, numeroasele vitralii de mare valoare artistică (Notre Dame este socotită cea mai întunecată biserică catolică, din punctul de vedere al iluminatului natural), chiar dacă plumbul dintre fragmentele de sticlă s-a putut topi. Notre Dame adăpostea un număr impresionant de picturi, printre care amintim treisprezece picturi monumentale (din cele şaptezecişişase oferite catedralei în fiecare an, de 1 mai, de către breasla aurarilor parizieni, între 1630 şi 1707) şi printre care cele mai valoroase sunt „Sf . Petru vindecându-i pe cei bolnavi cu umbra lui“ (1635) şi „Convertirea Sfântului Paul“ (1635), două lucrări de Laurent de la Hyre şi „Vizita“ (1716), de Jean Jouvenet. De asemenea sunt menţionate treizecişişapte de alte picturi reprezentând Fecioara Maria. Au mai fost salvate Altarul principal, care se află în chor (o despărţitură deosebită între altar şi transept), realizat în timpul restaurărilor din 1856, de către aurarul Louis Bachelet şi sculptorii Armand Toussaint şi Louis Vuilleminot, din foi de cupru bătute în cuie şi aurire obţinută prin electroliză. Aici se află o cruce monumentală şi Pietà, un grup statuar al sculptorului Nicolas Coustou, reprezentând Fecioara înlăcrimată cu trupul lui Iisus în braţe, lucrare comandată de Ludovic al XIV-lea şi construită între 1712 şi 1728. Catedrala Notre Dame este dotată cu trei orgi, una dintre ele este cea mai mare din Franţa şi are cinci claviaturi, 109 tonuri şi aproape 8.000 de tuburi. Chiar dacă nu au fost atinse de foc, instrumentele au avut de suferit datorită apei folosite pentru stingerea incendiului, dar vor putea fi recondiţionate. Fără îndoială că, graţie pompierilor şi a mulţimii de salvatori, multe bunuri, opere de artă şi de cult, au putut fi apărate de foc sau puse la adăpost. Şi dacă este greu de evaluat pierderile materiale imense ale unui edificiu vechi de opt secole, depozitar al unor valori culturale şi artistice inestimabile, mult mai greu de apreciat sunt pierderile de ordin spiritual. Nu am nici o îndoială că poporul francez va şti, ca întotdeauna, să treacă peste această nenorocire, să-şi îngrijească şi să-şi vindece propriile răni, oricât ar fi de dureroase, cu atât mai mult cu cât comunitatea internaţională dovedeşte că îi este alături.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Medii de 10 la Evaluare

Știe publicată cu

în data de

■ cinci elevi au obţinut media 10, la fel ca în sesiunea din iunie anul trecut ■ sînt şanse ca după recorectare, cifra să crească, alţi 6 elevi fiind foarte aproape de calificativul maxim ■ procentul de promovare pe judeţ a fost de 68,5%, ceva mai bun decît în 2018 ■ au fost şi 93 de elevi cu medii între 1 şi 1,99 ■

Emoţiile Evaluării Naţionale au ţinut în tensiune peste 4000 de elevi din Neamţ, iar marţi dimineaţă, emoţiile au fost la cote maxime, în aşteptarea primelor rezultate. Conform calendarului de desfăşurare a examenului, în cursul zilei de 25 iunie, la centrele de testare s-au afişat notele obţinute de absolvenţii claselor a VIII-a care au susţinut Capacitatea în sesiunea iunie 2019. Fruntaşii din Neamţ la acest examen au fost cinci elevi care au obţinut medii de 10. Performerii care au luat nota maximă atît la proba de limba şi literatura română, cît şi la matematică sînt: Dorian Mihai Antoniu şi Georgiana Fărcăşel (ambii de la Colegiul Naţional Roman-Vodă), Elena Cojocaru (Colegiul Naţional Petru Rareş Piatra Neamţ), Denisa Gaman (Liceul Vasile Conta, Tîrgu Neamţ) şi Elena Rebeca Lateş (Şcoala Gimnazială Nr. 2, Piatra Neamţ). Şi anul trecut, înaintea contestaţiilor, tot cinci elevi obţinuseră media maximă. Ca o coincidenţă, şi atunci doi elevi proveneau de la Colegiul Naţional Roman-Vodă (Diana Elena Manolache şi Iarin Cristian Bârgăoanu), iar unul era de la CN Petru Rareş (Ioana Alexandra Brănuţ), în timp ce alţi doi erau de la unităţi din oraşul Tîrgu-Neamţ (Elena Casiana Bobric, de la Liceul Vasile Conta şi Ivona Casiana Vartic, de la Şcoala Domnească Grigore Ghica Vodă). Revenind la sesiunea din acest an a Evaluării Naţionale, trebuie precizat că s-au prezentat la examen 4093 elevi, iar procentul de promovabilitate a fost de 68,50%, ceva mai mare decît cel înregistrat anul trecut înainte de contestaţii (67,9%). Pe tranşe de medii, pe lîngă cele cinci medii de 10, alţi 328 de elevi au avut rezultate foarte bune (medii între 9,00 şi 9,99). De asemenea, calificative bune au obţinut 516 elevi cu medii între 8 şi 8,99, iar alţi 597 de absolvenţi au avut lucrări notate cu medii între 7 şi 7,99. Un număr de 683 de elevi au luat medii între 6 şi 6,99, iar 621 de candidaţi au obţinut medii între 5 şi 5,99. Sub linie sînt 557 de elevi care au medii între 4 şi 4,99, respectiv 405 elevi cu lucrări notate între 3 şi 3,99. Cei mai slabi sînt 234 de elevi cu medii între 2 şi 2,99, iar în zona ruşinoasă sînt 93 de elevi care au reuşit contraperformanţa de a lua medii între 1 şi 1,99. De menţionat că la nivel naţional, un număr de 106.838 candidaţi au reuşit să ia medii mai mari sau egale cu 5, iar 429 de elevi au luat media 10. Imediat după afişarea rezultatelor, începînd cu ora 14, au putut fi depuse şi contestaţiile celor nemulţumiţi de notare. Media la Evaluarea Naţională are o pondere de 80% din media de admitere computerizată. Rezulatele finale după corectarea contestaţiilor se vor afişa vineri, 29 iunie, după care, în perioada 3-7 iulie se va trece la completarea fişelor pentru admiterea computerizată. Repartizarea computerizatã în învăţămîntul liceal de stat a absolvenţilor clasei a VIII-a se va face pe data de 12 iulie, iar între 15 şi 18 iulie se vor depune dosarele de înscriere la şcolile la care candidaţii au fost repartizaţi.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Peste 1.000 de amenzi în trafic

Știe publicată cu

în data de

■ au fost folosite atît radarele inscripţionate cît şi cele neinscripţionate

Oamenii legii din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Neamţ au organizat o acţiune în trafic ce a avut drept scop combaterea cauzelor generatoare de accidente rutiere. Demersul s-a soldat cu peste 1.000 de amenzi. Totul a avut loc în perioada 17 – 23 iunie, cînd poliţiştii de la Serviciului Rutier Neamţ au urmarit, în primul rînd, combaterea excesului de viteză, prin folosirea aparatelor radar inscripţionate şi neinscripţionate. S-a acţionat, în principal, pe DN 15 C, DN 15 D şi DN 15, unde s-au înregistrat cele mai multe accidente rutiere, produse pe fondul vitezei excesive sau a neadaptării acesteia la condiţiile de drum. „În cele şapte zile de controale, poliţiştii rutieri au aplicat peste 1.000 de sancţiuni contravenţionale conform O.U.G. 195/2002 R. Astfel, în cadrul acţiunii, au fost reţinute peste 100 de permise de conducere, dintre care 60 pentru depăşirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise, peste 20 pentru alcool, 7 pentru depăşire neregulamentară şi 16 pentru alte abateri. Totodată, peste 40 de certificate de înmatriculare au fost retrase de poliţişti“, conform unui comunicat al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Neamţ. Pe parcursul activităţii, au fost constatate 17 infracţiuni la regimul rutier, dintre care 9 pentru conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului, 5 pentru conducerea unui vehicul fără permis de conducere, 2 pentru conducerea unui vehicul neînmatriculat şi una pentru părăsirea locului accidentului fără încuviinţarea poliţiei. Poliţiştii dau asigurări că astfel de actiuni vor continua şi în perioada următoare, în vederea combaterii cauzelor generatoare de accidente, respectiv excesul de viteză şi consumul de alcool în rîndul conducatorilor auto.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: S-au înjunghiat de la un… cal

Știe publicată cu

în data de

■ trei bărbaţi din Harghita s-au luat la ceartă de la un cal rănit într- un accident ■ ulterior conflictul a degenerat şi combatanţii s-au înjunghiat reciproc ■ căruţaşul s-a ales cu două dosare penale ■

Un accident de circulaţie în care cel mai grav rănit a fost un cal s-a lăsat cu acuze penale şi trei bărbaţi au ajuns la spital cu leziuni înjunghiate. Unul dintre ei a reuşit performanţa de a se alege cu două acuze penale în decurs de numai cîteva ore. Totul s-a petrecut pe parcursul zilei de 24 iunie, cînd evenimentul rutier s-a consumat în localitatea Dobreni. Incidentul a fost anunţat prin numărul unic de urgenţă 112 şi la faţa locului au venit oamenii legii care au demarat cercetările. Ancheta a scos la iveală faptul că un tînăr în vîrstă de 27 de ani, de loc din Harghita, ar fi ieşit cu căruţa de pe un drum lateral şi nu a acordat prioritate de trecere unui autoturism condus de un şofer de 26 de ani, din Bodeşti. În urma acestui accident de circulaţie o minoră în vîrstă de 4 ani a suferit leziuni minore. Atît atelajul cît şi maşina au fost avariate, astfel că oamenii legii au întocmit un dosar penal cu acuze de vătămare corporală din culpă. După cîteva ore bune oamenii legii de la Gîrcina au fost anunţaţi că în localitate are loc un conflict între mai multe persoane, iar pentru că cei implicaţi se băteau ca chiorii şi se ameninţau cu cuţite, au intervenit atît poliţiştii cît şi luptătorii din cadrul Serviciului de Acţiuni Speciale. La faţa locului s-a constatat că era vorba de căruţaşul implicat în accidentul de la Dobreni, tînărul de 27 de ani, din Harghita şi alţi doi amici, tot din Harghita. Cei trei s-au luat la ceartă din cauza calului care fusese rănit în evenimentul rutier, şi căruia căruţaşul voia să-i facă felul, iar ceilalţi s-au opus. Pînă să decidă dacă îi taie gîtul la cal, cei trei s-au înjunghiat reciproc şi au auns la spital cu leziuni produse în încăierare. Căruţaşul a fost diagnosticat de medicii de la ambulanţă cu plagă înjunghiată în umărul stîng, un alt bărbat de 29 de ani a fost policontuzionat prin agresiune avînd o plagă înjunghiată toraco- abdominală, fiind preluat de echipajul TIM şi predat la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ. Cel de-al treilea rănit a fost un bărbat de 68 de ani, din Harghita, care s- a ales cu o plagă înjunghiată hemitorace posterior stîng prin agresiune. Şi acesta a ajuns la spital pentru îngrijiri medicale de specialitate. Aşa se face că în cîteva ore căruţaşul s-a ales cu două dosare penale, în ultima cauză atît el cît şi amicii lui fiind cercetaţi pentru săvîrşirea infracţiunii de loviri şi alte violenţe.

Citește știrea

Trending