Nu te poţi declara ,,Preşedinte al tuturor românilor” dacă nu eşti conştient că între corupţia PSD şi corupţia PNL nu este nici o diferenţă

Îmi asum aroganţa de a mă considera un om normal. A fi normal înseamnă a lua lucrurile aşa cum sunt în realitate, nu cum ar vrea unii să fie. Acest articol nu se vrea o pledoarie pentru PSD, ci doar o ripostă, la opera de prostire programată a românilor, din partea unora, că toată mizeria din România este opera exclusivă a acestui partid. În plină pandemie, în care ni se impune, ca primă măsură, distanţarea socială, unul din puţinii companioni rămaşi în preajma românului este televizorul.

Televizorul ne oferă informaţiile atât de necesare, cu privire la întinderea pandemiei, la efectele zilnice ale acesteia, la măsurile luate de autorităţi, pentru a le respecta. Pe scurt, televizorul are menirea să ne asigure informaţiile exclusive, legate de traiul nostru, trecut şi viitor, în prezenţa coronavirusului. În aceste condiţii, prezenţa masivă a românilor în faţa televizoarelor a făcut să explodeze ratingul. Creşterea audienţei emisiunilor televizate a fost benefică pentru instruirea populaţiei, fapt ce a crescut eficienţa comunicării cu autorităţile. Dar constatăm cu stupoare că, de creşterea acestei audienţe, au început să profite din plin şi politicienii, care ţin gaia–maţu să ne transmită pe această cale şi informaţii care nu au nicio legătură cu pandemia, ci doar cu interesele lor electorale.

Preşedintele României, apare din ce în ce mai des, ca prim politician al ţării, dispus să ne împărtăşească  din poziţia sa, de cel mai informat om. Setea de informaţie, ne obligă să-l aşteptăm răbdători în faţa televizoarelor şi să-i urmărim apariţiile.

Nu ne-a vorbit Klaus Iohannis în primul său mandat, cât ne-a vorbit în ultimele două luni de pandemie. Discursuri şi conferinţe de presă, care suscită firesc interesul şi care ne ţin fixaţi în faţa televizorului, ca să-i sorbim înţelepciunea, de părinte al naţiunii.

În plină pandemie, constatăm cu stupefacţie ,că orice discurs prezidenţial este dedicat mai mult combaterii PSD–ului, decât a coronavirusului.

Dacă, pe plan mondial, mediile ştiinţifice sunt preocupate de găsirea unui tratament eficient, pentru combaterea acestei maladii, Klaus Iohannis ne anunţă că, până atunci, să încercăm pilula lui preventivă, lansată încă din 2017, numită pilula ,,Anti–PSD”, pe a cărui ,,efect de placebo” contează.

Prezentarea repetitivă a pilulei Anti–PSD, în orice discurs prezidenţial, este strategia de marketing a Cotroceniului, desprinsă din teoria lui Nietzsche, că viaţa nu este altceva decât o monotonă  repetiţie. Am început să ne temem a mai deschide televizorul, când este anunţat Klaus Iohannis că vrea să ne vorbească, pentru că discursul lui a devenit monoton repetitiv.

Terapia prezidenţială nu este menită să combată coronavirusul, ci doar PSD–ul, însă el consideră că ratingul crescut al televiziunilor nu trebuie ratat. Scopul scuză mijloacele. Astfel de discursuri prezidenţiale nu pot decât să scoată din ţâţâni nişte oameni normali. Un om normal ştie că o ţară normală nu poate  fi condusă prin discursuri anti PSD, redate repetitiv de la gramofonul Cotroceniului.

Un om normal ştie şi faptul că politicienii PSD–ului nu au condus ţara doar cu măsuri deştepte sau corecte, că aceştia au avut contribuţia lor la corupţia instalată, la plasarea pe funcţii a unor tâmpiţi sau neaveniţi, la practicarea imposturii, inclusiv la promovarea unor nulităţi sau curve politice cu mapa plină de carnete de membru de partid.

Dar, un om normal mai ştie un lucru, pe care Klaus Iohannis încearcă cu obstinenţă să ni-l ascundă şi anume că politicienii din PNL-ul lui nu se deosebesc cu nimic de politicienii din PSD, şi fac exact aceleaşi lucruri când guvernează.

Cu ce a fost mai breaz, de exemplu Liviu Dragnea. din PSD, decât conjudeţeanul nostru Gheorghe Ştefan din PNL–ul de aici, de la botul calului lui ,,Ştefan cel Mare”.

Şi atunci, omul normal ajunge să se întrebe, de ce Klaus Iohannis împarte politicienii în două cete, când aceştia au apucături de aceeaşi gaşcă transpartinică?

Este evident că-i împarte, pentru ca românilor să le intre bine în cap că, în România, corupţia nu vine decât din stânga. În perioada interbelică venea numai din dreapta şi Preşedintele vrea să echilibreze istoria.

Klaus Iohannis nu este pus ca ,,Preşedinte al tuturor românilor”, pentru a-i tămâia zilnic pe liberali, ca pe ,,salvatori ai naţiunii”, mai ales atunci când aceştia sar de pe şine, iar şinele sunt pe marginea prăpastiei.

Dacă tot tună şi fulgeră, acest Zeus din Olimpul Cotroceniului, împotriva corupţiei, imposturii, nepotismului, prostiei şi altele asemenea, de ce nu-i trăsneşte deopotrivă şi pe cei de la PSD şi pe cei de la PNL?

Dacă tot vrea să reseteze România, de ce nu preamăreşte Klaus Iohannis pe alţii, care încă nu s-au dedulcit la guvernare?

Abia atunci, un om normal, ar putea să-l considere pe Klaus Iohannis ca părinte al naţiunii, echilibrat şi ,,curat constituţional”.

Fabricarea pilulei ,,Anti–PSD”

 De o bună bucată de vreme, de prin 2017, indiferent prin ce încercări trece România, Preşedintele Iohannis propune o aceeaşi terapie falsă, prin a cărei ,,efect placebo” urmăreşte să declanşeze greaţa de PSD. Nu contează motivarea terapiei.

Donald Trump, preşedintele SUA, se războieşte cu China, pentru a abate atenţia americanilor de rând de la dezastrul dovedit din sistemul lor sanitar. Se apropie alegerile.

În România, preşedintele, pentru aceleaşi motive, acuză PSD–ul. Şi în România se apropie alegerile. Intenţiile preşedintelui sunt evidente. Guvernul Orban nu trebuie acuzat pentru proasta administrare a pandemiei prin reglementări aiuritoare sau prin lipsa acestora.

Implicit, Klaus Iohannis recunoaşte că Guvernul Orban a avut momente de proastă administrare, dar pentru asta acuză Opoziţia, în frunte cu PSD. Acum se ştie că pandemia a prins majoritatea guvernelor lumii, începând cu SUA şi terminând cu Burkina Faso, cu pantalonii în vine.

Şi în România, în martie, autorităţile centrale şi locale nici nu ştiau pe unde le sunt pantalonii. Klaus Iohannis ne-a desluşit, după ,,ample şi atente analize”, că pantalonii erau ascunşi de PSD, pentru ca Guvernul Orban să se facă de tot rahatul.

Dacă România are un bilanţ satisfăcător, privind afectaţi şi decese, în comparaţie cu cele mai dezvoltate ţări (SUA, Spania, Italia, Marea Britanie, Germania ş.a.m.d), este indicat ca Preşedintele Iohannis s-o lase mai moale cu laudele privind meritele lui Orban sau utilitatea nivelului şi numărului amenzilor aplicate.

Un om normal ştie, acum, că meritul este exclusiv al mult-hulitului corp medical, care, cu abnegaţie, dar şi cu sacrificii, a stat în prima linie, pentru a ţine pandemia în frâu.

Un om normal, ştie acum că ,,gestionarea atât de bine a pandemiei de către Guvernul Orban” proclamată la TV de Klaus Iohannis este paravanul după care preşedintele îşi escamotează încălcările constituţionale, de care este acuzat în deciziile CCR.

Un om normal ştie, acum, că medicii bolnavi de coronavirus, la fel de asimptomatici ca şi Ludovic Orban, dar cu mult mai utili decât acesta, au rămas la datorie prin spitale, în timp ce, Ludovic Orban s-a autocarantinat la Vila Lac.

Aberaţiile lui Ludovic Orban, la adresa Curţii Constituţionale  a României

 Încă de la declanşarea stării de urgenţă pe 16 martie, s-a văzut lipsa de profesionalism a Guvernului Orban, în ce priveşte reglementarea procedurilor de combatere a pandemiei.

La sesizarea Avocatului Poporului, CCR a stabilit că reglementările respective au fost concepute de nişte ageamii în materie.

Specialişti, forţe politice sau organisme au sesizat guvernul în legătură cu  bâlbele acestuia, dar a fost ca lătratul la lună. Guvernul s-a menţinut consecvent în suficienţa lui.

După ce multe dintre reglementări erau bâlbe, aveau şi izvor pe lângă Constituţie. Inclusiv în cazul decretelor prezidenţiale, care au trecut ca gâsca prin apă, de un Parlament aflat în carantină, la propriu şi la figurat. De la Cotroceni la vale, s-a considerat că pandemia trebuie să bată Constituţia.

În materie de amenzi aplicate, s-a stabilit cu certitudine că România a bătut toate recordurile în UE. Au fost cele mai multe şi cele mai mari, dar şi reglementate neconstituţional.

Pentru Ludovic Orban, decizia CCR a venit ca mănuşă. Dacă cineva va îndrăzni vreodată să-l acuze, pentru pierderile de vieţi omeneşti, din cauză de COVID–19 , prost gestionat, Orban ne dezvăluie, cu premeditare, că vinovaţi sunt PSD–ul şi CCR–ul. De ce CCR? Pentru că CCR este pesedizat. Pentru Orban nu are relevanţă faptul că trei judecători, din nouă, sunt numiţi de Preşedinte. Nu are relevanţă că ,,Toţi oamenii Preşedintelui” au votat Decizia CCR, privind neconstituţionalitatea reglementării amenzilor şi a conţinutului Decretelor prezidenţiale. Prin Decretele sale, Preşedintele şi-a văzut visul cu ochii, acela de a fi şi legiuitor.

Ludovic Orban, cutia de rezonanţă prezidenţială, debitează altă enormitate, pe care vrea s-o percepem ca genială.

După Decizia CCR, privind neconstituţionalitatea reglementării amenzilor, Orban emite o idioţenie. Că CCR a greşit uitându-se în Constituţie, în loc să vadă utilitatea amenzilor, acestea fiind date în interesul general al societăţii, în faţa cărora ar trebui să nu primeze principiile constituţionale. De parcă  prevederile Constituţiei apără interesele marţienilor rătăciţi pe Pământ. Din Constituţia de pe biroul lui Orban, lăsată de Viorica Dăncilă la plecare, lipsesc nişte pagini. Tocmai paginile care prevăd că astfel de amenzi ar putea fi date, dar numai dacă Guvernul lansează o lege specială pentru asta. Dacă politicienii, puşi de noi în Parlament, critică inexistenţa unei astfel de legi, bine fac, pentru că pentru aceasta au fost puşi acolo.

,,Efectul de placebo” al pilulei Anti–PSD.

 Pilula Anti–PSD a intrat în proiect din ianuarie 2017, înainte de coronavirus, încă de pe vremea Ordonanţei 13, cu care Dragnea dorea să-şi netezească calea spre alegerile prezidenţiale din 2019. Alegeri la care Klaus Iohannis nu ar fi avut şanse.

Ca Dragnea să fie scos din competiţie, Klaus Iohannis a ieşit în stradă, îmbrăcat în geacă roşie. Liviu Dragnea, pentru care nu am făcut nicio dată pasiune, am mai spus-o, a fost scos atunci din cursă pentru nişte dosare, cu rahaturi drept pretexte.

Pretexte, ca şi în dosarele lui Klaus Iohannis sau ale lui Ludovic Orban. Dar în bătălia pretextelor, ale lui Dragnea au fost mai convingătoare în faţa Justiţiei.

Recent la CEDO i s-a dat câştig de cauză Laurei Codruţa Kovesi, că a fost înlăturată nedrept din funcţie, prin Decret prezidenţial. Ca să se scoată, Klaus Iohannis dă vina pe PSD şi pe Tudorel Toader, şi o laudă acum pe Kovesi că ,,a făcut treabă bună”.

Oamenii normali ştiu astăzi cât de bine şi de ,,curat” a lucrat L.C.K, care a subordonat Justiţia, SRI–ului, prin celebrele protocoale. Dar după Klaus Iohannis, Justiţia a fost îngenuncheată numai de PSD.

Acum, Klaus Iohannis pregăteşte vesta anti–PSD  pentru Guvernul Orban, pentru că urmează o nouă moţiune de cenzură, în care Ludovic Orban va obţine şi mai puţine voturi de susţinere. Semn că tabăra ,,acoliţilor PSD” este în creştere.

Pentru alegerile parlamentare şi locale care urmează, Guvernul Orban şi PNL trebuie să treacă, atât proba de foc a gestionării crizei medicale, cât şi cea a crizei economice.

Klaus Iohannis consideră că românilor trebuie să li se fixeze bine în minte că, dacă pentru efectele coronavirusului în lume, este vinovată China, de amploarea efectelor în România, vinovat este PSD şi acoliţii.

Pentru că nu prea a avut ce citi pe prompter referitor la ce a muncit concret Guvernul Orban în perioada pandemiei, Klaus Iohannis ne-a citit că ,,PSD lucrează în Parlament mult, prost şi toxic”.

Într-adevăr, PSD a lansat două proiecte de legi, pe care Guvernul Orban le-a denunţat la CCR. La rândul său, CCR le-a declarat neconstituţionale. Asta l-a justificat pe Preşedinte să spună ,,mult, prost şi toxic” despre munca PSD.

Dar ,,prost şi toxic”, în raport cu deciziile CCR , a lucrat şi Preşedintele şi Guvernul Orban, cărora CCR le-a respins destule sesizări sau legi, ca neconstituţionale sau făcute aiurea.

,,Efectul de placebo” al pilulei Anti–PSD, lansată de Klaus Iohannis, vizează resetarea minţii românilor, care trebuie să se prezinte la urne, cu terapia încheiată, pentru victoria definitivă a liberalismului, sub flamura iohannistă.

În noua eră, a României resetate, nu vor intra cei atinşi de coronavirus, Dumnezeu să-i odihnească, şi cei atinşi de convingerile social–democrate, istoria să-i uite. Acum, când Klaus Iohannis spune PSD, nu se mai referă la Liviu Dragnea, care este un subiect fumat, devenind istorie, ci la milioanele de români, care nu se dau în vânt după liberalismul regăsit de Preşedinte.

În toată această prigoană iohannistă, Viorica Dăncilă sau Marcel Ciolacu, sunt doar victime colaterale, ca mulţi alţii.

Un om normal ar aştepta din partea lui Marcel Ciolacu, liderul actual al PSD, să iasă şi să demonteze punct cu punct, toate sofismele lui Klaus Iohannis. Dar Marcel Ciolacu nu iese la contraatac, ci doar îşi flutură capitulard din tranşee izmenele, motivând astfel că nu poate ieşi la atac în curul gol.