Neamţ: Zimbrii liberi, cum îşi apără puiul de intruşi

■ un filmuleţ cu o turmă de legendare mamifere a fost realizată de angajaţii Parcului Natural Vânărori Neamţ ■ femelele, când au simţit prezenţa omului, au reacţionat în câteva secunde ■ s-au postat în faţa viţelului, făcând „zid“ cu corpurile lor ■ zimbrii liberi din pădurile Neamţului sînt în număr de cel puţin 48 ■

Reprezentanţii Parcului Natural Vânători Neamţ, instituţie care derulează un proiect unic de eliberare a zimbrilor în mediul natural, au parte de experienţe inedite şi spectaculoase, fiindu-le dat să surprindă, în diverse ipostaze, legendarele mamifere.

Fie că e vorba de turme păscând, hălăduind molcom prin păduri, alergând, zburdând sau odihnindu-se, toate aceste „cadre“ sunt de un pitoresc aparte.

Ultimele astfel de episoade au în centrul atenţiei viţei de zimbru veniţi pe lume în această primăvară, fiind filmaţi în cadrul natural al codrilor Neamţului. Unul dintre „scurtmetrajele“ pomenite surprind un puiuţ dintr-un grup şi reacţia femelelor când şi-au dat seama că în apropiere este un intrus, în speţă omul. Zimbroaicele au reacţionat prompt, făcând din trupurile maiestoase un scut pentru cel mic.

Cel care a realizat instataneul nu a precizat zona în care l-a făcut, dar zimbrii au la dispoziţie un areal întins pe câteva zeci de mii de hectare, în zona împădurită a judeţului străjuit de Ceahlău.

„Reacţie tipică de apărare a puiului! În câteva secunde femelele au creat un «zid» care s-a interpus între potenţialul pericol şi viţel, asigurându-i acestuia camuflarea şi protecţia necesară“, se arată într-o postare din data de 29 iunie de pe contul de Facebook al Administraţiei Parcului Vânători, structură a Direcţiei Silvice Neamţ. Pe site-ul parcului mai sunt două filme, care surprind tot puii.

„În primele imagini şi apoi mai pe final veţi distinge doi zimbrişori, aflaţi într-o turmă din libertate. Filmuleţul e scurt pentru că una dintre zimbroaice nu ne-a lăsat să ne apropriem mai mult… Rugămintea noastră pentru turişti este să nu se aproprie mai mult de 30 de metri faţă de exemplarele în libertate şi să manifeste atenţie sporită atunci cînd au de-a face cu zimbroaice cu pui! (filmare reuşită de colegul Ştefan Nemţanu)“, mai este postat pe Facebook, pe 3 iulie 2020.

Alta, de pe 27 iunie, este intitulată „Măria sa, puiul pădurii!“, relatându-se întâlnirea cu un zimbrişor: „Împărtăşim cu voi bucuria scurtei întâlnirii cu un pui de zimbru, fătat în această primăvară. Zimbrii au mirosul şi auzul bine dezvoltate, aşa că nu te poţi apropia prea mult de o turmă, mai ales atunci când aceasta se află într-un desiş. Când în turmă se află şi un pui, vigilenţa animalelor este mult sporită, aşa că trebuie să te mulţumeşti cu doar câteva secunde de filmare…“.

Din explicaţiile ce însoţesc filmările rezultă cu numărul zimbrilor liberi s-a mărit, în aceastâ primăvară cu cel puţin trei exemplare. Pe 22 martie 2012, se consemna un eveniment în premieră pentru România. După ani de trudă, începea cea mai importantă etapă a proiectului de punere în libertate a zimbrului. La acea dată, un grup de cinci exemplare, trei masculi şi două femele, pleca în sălbăticie, dându-i-se drumul în codrii Neamţului.

Iniţiativa refacerii acestei specii în Munţii Neamţului în libertate data de circa 15 ani, fiind făcute studii de către Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Bucureşti şi Societatea Zoologică Regală din Londra. Anii au trecut, iar eforturile au fost răsplătite.

Dacă la început se vorbea de un nucleu liber de 20-22 de animale, în 2020 numărul zimbrilor liberi era de 45, dar lor li se adaugă cei trei viţei născuţi în această primăvară. Succesiv, în cei opt ani de la demararea proiectului, au fost noi puneri în libertate şi îmbucurător a fost faptul că viaţa în sălbăticie merge după regulile naturii. Pentru a se evita cosangvinizarea şi efectele ce decurg din aceasta, repopularea în păduri s-a făcut cu animale aduse din Anglia, Irlanda, Scoţia, Elveţia şi din alte zone ale României.

Ultima eliberare, în mai 2019, a fost una mai specială, dându-se drumul la doi masculi, tot atâtea femele, dar şi unui viţel de doar zece zile. Aşadar, se ridică, treptat, o nouă generaţie de zimbri, un nucleu substanţial, care nu a avut niciodată de-a face cu captivitatea, fiind astfel mult mai bine pregătit pentru traiul pe cont propriu.

Cum traiul în sălbăticie are propriile reguli, acestea au început să se aplice, în mod natural şi zimbrilor. În iarna lui 2015, un mascul a căzut pradă urşilor şi lupilor. Se bănuieşte că exemplarul a fost răpus de un urs, care s-a ospătat primul, după care au venit şi lupii, sau invers. „E de aşteptat să mai şi moară, de bătrâneţe sau din cauza altor animale. E primul caz în care un exemplar a căzut victimă fiarelor şi ne dovedeşte că zimbrul a intrat în circuitul biologic. Este rău că s-a întâmplat, dar abia acum putem spune că şi-a găsit locul în piramida trofică“, explica inginerul Sebastian Cătănoiu, directorul Parcului Natural Vânători.