Neamţ: Un brevet de invenţii şi calvarul unui medic

■ după ce s-a luptat timp de 7 ani cu birocraţia românească, medicul de familie Filip Panait a obţinut brevetul de invenţie pentru o compresă pediculară ■ a trebuit să apeleze la Avocatul Poporului pentru a i se răspunde la notificările sale ■ pentru că nu are încredere în firmele româneşti, va cesiona brevetul către o firmă din Germania sau SUA ■

Medicul de familie de la Bîra, Filip Panait, doctor în medicină, este mulţumit de faptul că după şapte ani de lupte cu birocraţia românescă a reuşit să i se recunoască de către OSIM una dintre invenţiile dragi inimii sale.

E vorba despre cea are a făcut şi subiectul unei părţi a tezei sale de doctorat şi anume o compresă chirurgicală pediculată pentru absorbţia modulată a fluidelor din plăgi. „Brevetul pentru această invenţie l-am depus la OSIM încă din anul 2013, în timpul studiilor doctorale. Teza de doctorat am susţinut-o în 2016.

Prima parte a tezei conţinea un studiu referitor la infecţiile asociate actului medical, reale, care existau în spitalele româneşti şi a constituit baza pentru viitoarea legislaţie în domeniu din România. Am demostrat că la noi în spitale aveam de 20 de ori mai multe infecţii asociate actului medical, în raport cu cele care se raportau.

După un schimb de corespondenţă cu Ministerul Sănătăţii, Guvernul şi Preşedinţia României, cu o întîrziere de aproximativ un an s-au mişcat lucrurile şi la noi şi acum avem o legislaţie modernă, pe acest subiect. Partea a doua a tezei de doctorat se referă la această compresă pediculară pentru care am primit brevet de invenţie. Ea era medaliată cu aur şi argint la mai multe saloane de inventică din ţară şi străinătate şi a fost foarte bine primită, mai ales la Geneva.

Trebuie să vă spun că această compresă chirurgicală, chiar a fost produsă de mine, într-o făbricuţă pe care o aveam la Bîra. Odată cu trecerea timpului normele de implementare pentru o asemenea compresă s-au înăsprit şi am renunţat la procesul de producţie. Am avut nevoie de fel de fel de aprobări de la Ministerul Sănătăţii, care între timp a şi desfiinţat unitatea de acreditare. În atare condiţii, aprobările nu se mai dau decît de firme specializate din străinătate, ceea ce este foarte complicat.

Nu mai intenţionez se redeschid unitatea de producţie. Brevetul de invenţie de la OSIM mi-a venit de cîteva zil şi experienţa mea din trecut m-a învăţat că autorităţile româneşti nu se ocupă decît cu pusul piedicilor, aşa că voi cesiona dreptul de producţie, cel mai sigur unei firme din Germania sau SUA“, a declarat, pentru Monitorul, doctorul Filip Panait.

Medicul nemţean crede că din cauza birocraţiei din România, OSIM a întîrziat nepermis de mult eliberarea brevetului. „Ar fi trebuit ca brevetul să-mi fie eliberat, conform legislaţiei, în 3 ani, ori eu l-am primit după 7 ani. Iniţial OSIM a refuzat să-mi răspundă la notificări, aşa că am fost nevoit să trimit peste ei Avocatul Poporului, pentru a-mi răspunde.

După acest demers au mai întîrziat eliberarea brevetului, sub pretext că n-au văzut ordinul prin care am plătit taxa de publicare. Alte demersuri, ale întîrzieri şi aşa am mai pierdut alţi doi ani“, a mai spus medicul Panait. Acesta declară că din 1996 lucrează la tot felul de invenţii, cinci-şase dintre acestea fiindu-i recunoscute de OSIM.

„Dintre aceste brevete apreciez cîteva ca fiind foarte reprezentative pentru munca mea intensă de cercetare şi inovare. Vreau să vă vorbesc despre un aparat de determinare rapidă a vitezei de sedimentare a hematiilor şi hematocitului, un aparat computerizat care rezolvă problemele menţionate mai sus în cîteva secunde, în aceeaşi cantitate de sînge şi care măreşte viteza de sedimentare a hematiilor“, a mai declarat doctorul.

O altă invenţie, dragă lui, care, după spusele sale a fost la fel de bine primită în lumea internaţională a inventatorilor, este cea legată de una ce va va revoluţiona lumea automobilismului. Este invenţia legată de un sistem de acumulare a energiei electrice în mediul lichid. „Asta va permite autoturismelor şi autocamioanelor să funcţioneze cu energie electrică produsă într-un rezervor conţinînd lichide, un rezervor asemănător celui de benzină. Consider că odată cu fabricarea pe scară industrială a acestei invenţii, viitorul automobilului electric este foarte aproape“, a mai adăugat medicul de familie.

El este şi unul dintre cei mai vocali reprezentanţi ai domeniului sanitar, susţinînd că pînă acum toate autorităţile locale au fost surde la solicitările de sprijinire a medicinii primare, una din cele mai importante verigi din sistem, cabinetele medicilor de familie fiind absolut subfinanţate.

La fel se comportă şi statul, care este la fel de „surd“. „De ani de zile mă străduiesc să obţin ajutor de la primăriile locale pentru creşterea capacităţii de reacţie şi îmbunătăţirea dotărilor cabinetelor medicale din mediul rural. Am primit un răspuns invariabil în timp: nu avem dreptul să vă finanţăm, pentru că sînteţi privaţi.

În schimb, anual, s-au plătit, din bugetul primăriilor, bani pentru panţarole (panţarolă – joc de cărţi în trei – n.r.) deşănţate, care mergeau în buzunarele unor cântăreţi mult mai privaţi decît mine, dacă se poate spune aşa. Într-un an, am obţinut, cu mare chin, un contract pentru verificarea şcolilor în vederea depistării infecţiilor respiratorii la revenirea din vacanţă.

Verificam, în aceeaşi bani, şi starea de igienă a copiilor şi păduchii din şcoală. Nu spun că a venit Curtea de conturi şi a cerut banii înapoi, cam 2.000 de lei. M-au dat în judecată, dar au pierdut procesul. De atunci, nici un primar nu a mai îndrăznit să mai facă un asemenea contract cu mine, iar şcolile sînt un focar de infecţie şi de păduchi. (…)

Fără un sistem de medicină primară puternic, România rămîne o ţară periculoasă pentru cetăţenii săi. Mortalitatea din alte cauze va fi mult mai mare decît îşi imaginează cineva, pentru că nu s-a investit nimic în medicina de familie. Pînă azi, miniştrii Sănătăţii au fost oameni ai sistemului spitalicesc, iar acum sînt în fibrilaţie, pentru că sistemul lor a picat. Au investit în spitale, pentru că acolo reuşeau să piardă urma banilor şi aveau parte de comisioane adevărate de la industria farmaceutică“, susţine doctorul.