Contactează-ne

Actualitate

Neamţ: Spre 1.000 de slujbe sînt vacante în judeţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

n la început de septembrie angajatorii scot pe piaţa muncii un număr de 959 de slujbe n este de lucru în mai toate domeniile de activitate n cele mai multe recrutări de personal se fac în Roman şi Piatra Neamţ n

Angajatorii nemţeni au în continuare o acut lipsă de personal iar la
început de septembrie sînt vacante un număr total de 959 de job-uri
libere în cele mai diverse domenii de activitate. Conform Agenţiei
Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Neamţ, cele mai multe
recrutări de personal ar putea avea loc în Roman unde este nevoie
de 484 de salariaţi, în reşedinţa de judeţ se caută 419 noi lucrători,
iar la Tîrgu Neamţ şansele de angajare sînt reduse pentru că sînt
libere numai 59 de slujbe. Cele mai marţi şanse de angajare a celor
cu studii superioare rămîn în zona Piatra Neamţ unde ar fi nevoie
de un director comercial, un şef birou financiar – contabilitate, se
mai caută un inginer specializat în tehnologia sudurii şi un inginer
construcţii hidrotehnice. Mai sînt libere trei locuri pentru ingineri în
industria lemnului, dar se caută şi un inginer automatist şi un
economist. Pentru cei cu studii medii sînt libere 10 posturi de
manipulant mărfuri, 35 de slujbe sînt pentru muncitori necalificaţi, la
care se mai adaugă 10 locuri de dulgher, 16 sînt pentru cei care pot
presta ca fierar betonist, se mai recrutează 10 lăcătuşi construcţii
metalice şi 12 lăcătuşi mecanic. Alte 28 de posturi sînt pentru
sudori, angajatorii mai caută 19 zidari, dar este nevoie şi de 30 de
agenţi de securitate, 13 lucrători comerciali şi tot atîţia ospătari. Mai
este de muncă pentru operatori introducere, validare şi prelucrare
date, paznici, pizzari, şoferi, vînzători sau vulcanizatori. La Roman
licenţiaţii nu prea au căutare şi este liber un post de inginer mecanic
şi unul pentru inginer şef industria prelucrătoare, dar se mai
recrutează un psiholog şi un inspector itp, plus un inginer cadastru.
La nivel de zonă, cel mai mult este de lucru în industrie, în special
industria uşoară, unde se recrutează 94 de confecţioneri – asamblori
articole textile, 87 de necalificaţi şi 35 de operatori – confecţioneri
industria îmbrăcămintei. În alte domenii se caută 10 îngrijitori
animale, alţi 25 de muncitori necalificaţi, la care se mai adaugă 10
posturi de pavator, 10 brutari, 10 cofetari, 14 casieri, 21 de lucrători
comerciali sau cîte 10 muncitori necalificaţi în construcţii şi
instalatori apă – canal. Angajatorii din zona Tîrgu Neamţ nu au nici o
cerere pentru personal de înaltă calificare dar recrutează spălători
auto, cosmeticiene, gaterişti, infirmiere, agenţi de vînzări, asistenţi
medicali generalişti, precum şi frezori, lăcătuş mecanic, rectificator,
strungar, sudor sau vălţar. Mai multe informaţii pot fi obţinute la
sediul Agenţiei locale pentru ocuparea forţei de muncă.

Actualitate

O artistă şi pasiunea ei: dă „viaţă“ craniilor

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

n Alisa Staneci s-a dedicat unui domeniu „exploatat“ foarte puţin în România n este un „pionier în sculptura diverselor cranii de animale n „Partea mea preferată este libertatea de exprimare şi desenul fiecărei piese, care e unic, în funcţie de starea de spirit pe care o am şi care naşte conceptul vizual final“, declară artista n

„Eu văd acest artwork ca o cale prin care dau viaţă unui craniu
stins, transformându-l în ceea ce vreau să vadă ochiul uman în plan
vizual, exact cum a spus Pablo Picasso: «Arta nu este ceea ce vezi
,este ceea ce îi faci pe ceilalţi să vad㻓.

Aşa începe dialogul cu
Alisa Staneci, o artistă din Piatra Şoimului, judeţul Neamţ, explicând
oarecum pasiunea pentru un domeniu artistic care-i la începuturi
prin România, cei ce se ocupă cu aşa ceva putând fi număraţi pe
degete.

Concret, ea a combinat o străveche formă de exprimare artistică,
sculptura în os, cu taxidermia – arta împăierii, specializându-se în
„lucrul“ pe cranii de animale din fondul cinegetic sau domestic. Iar
ce a rezultat chiar este spectaculos, fără a exagera, fiind vorba de
veritabile lucrări de artă.

Este la început de drum în domeniu, iar
pentru a se specializa a studiat diverse culturi ale lumii, detaliile
unor astfel de sculpturi, nu neapărat în os, „oprindu-se“ la cea din
insula Bali, din arhipelagul indonezian.

„M-am oprit asupra culturii
balineze, care se deosebeşte de arta celorlalte insule din Indonezia
datorită influenţelor culturii hinduse, în special sculptura craniilor,
adusă de indieni. Cultura hindusă mă poartă într-o lume nouă, de
origine veche, şamanică pe alocuri, unde pot valorifica liber trofeele
şi craniile. Îmi vine foarte uşor fiind o iubitoare de desen, deci mâna
merge singură“, spune Alisa.

Cum spuneam, face primii paşi în această artă, după documentarea
riguroasă şi odată „creienonând ce vrea“, sculptatul şi gravatul în
cranii de animale începând efectiv de prin martie anul acesta. „Eu
consider că promovez această artă, care există deja, eu doar o
practic. Partea mea preferată este libertatea de exprimare şi
desenul fiecărei piese, care e unic, în funcţie de starea de spirit pe
care o am şi care naşte conceptul vizual final, concept ce evoluează
în mod natural pe măsură ce înaintez în lucru“, detaliază nemţeanca
despre pasiunea ei.

A absolvit dreptul, dar s-a întors la prima dragoste

Alisa Staneci avea „chemare“ spre activităţile ce presupun talent
nativ, apoi percepţie, imaginaţie, intuiţie şi estetică, adică spre artă,
care-i considerată ca fiind cea mai profundă expresie a creativităţii
umane.

Aşa că a urmat cursurile Liceului de Artă „Victor Brauner“
din Piatra Neamţ, dar studiile universitare avea să le facă la
Bucureşti, într-un alt domeniu, absolvind cursurile cu media 9.10,
iar lucrarea de licenţă cu 10, cu o disertaţie pe tema Instituţii de
Drept Penal. Nu s-a „îndreptat“ spre avocatură sau magistratură,
reîntorcându-se la pictură, după care a descoperit arta balineză:

„Am absolvit Liceul de Artă «Victor Brauner» din Piatra Neamţ“,
apoi universitatea, în Bucureşti, dar, m-am intors la prima dragoste,
în principal pictând tablouri in ulei“. Despre ce a determinat-o să se
dedice sculpturii şi gravurii (este este vorba şi despre această
tehnică în ceea ce face), în cranii de animale, artista susţine că totul
a plecat de la o observaţie a unei stări de lucruri pe care a
considerat-o nefirească şi credea că se putea face mult mai mult în
privinţa trofeelor vânătoreşti sau a unor banale tigve.

„M-am
îndreptat spre acest domeniu, deoarece mi s-a părut ca nu sunt
destul de valorificate trofeele, de multe ori chiar aruncate pe un par,
pe o panoplie banală. Atunci am realizat că se poate ceva mult mai
artistic, mai revoluţionar, însă descoperind totodată o cultură veche
şi spectaculară“, mai aflăm de la artista întoarsă la prima dragoste.
Materia primă o procură din fondul cinegetic (surse naturale –
mortalitate), dar şi din fondul domestic (animale crescute în
gospodăriile rurale, Alisa Staneci spunând că mai întreabă şi la
stâni deoarece „iubeşte craniile de berbec din rasa Ţurcană
românească“.

Cât despre căpăţânile de sălbăticiuni ele nu sunt o raritate prin zona
localiatăţii natale, ţinutul Pietrei Şoimului fiind înconjurat de mari
întinderi împădurite, la fel cum e prin mai tot judeţul Neamţ. Alisa nu
are o preferinţă anume pentru un anumit craniu pe care-şi
exersează talentul, toate fiindu-i „dragi“: „Pentru mine toate sunt la
fel de originale, sunt unice. Sunt fie trofee din fondul cinegetic, cât
şi domestic, oricum de pe meleagurile noastre“.

Prima lucrare – un cap de ţap cu o malformaţie

Totuşi, spune că spectaculos este un craniu de de cal, nu a lucrat
niciodată pe urs, iar prima „experienţă“ a fost un banal cap de ţap
domestic, dar ceea ce îl făcea unic era faptul că avea trei coarne.
Aveam să mai aflăm că artista nu sculptează decât la comandă, cu
materialul clientului, normal, cu propria idee asupra modelului şi
desenului, cele două detalii (model şi desen) fiind „dictate“ de
starea ei de spirit de la acel moment.

Lucrul efectiv la un craniu
este dat de dimensiunea lui, de ceea ce doreşte să realizeze,
durează între 14 zile şi aproximativ o lună, în funcţie şi de
complexitatea modelului. Cât despre preţuri, aceste variază ţinând
cont de mărimea exponatului, starea şi vechimea exemplarului,
Alisa Stăneci avansând sume cuprinse de la un minim de circa 100
de euro şi până la câteva sute.

Începuturile în acest domeniu n-au
fost deloc uşoare, pentru că nu prea avea cu cine să schimbe opinii
în ţară, astfel că a intrat în legătură cu grupuri de pasionaţi din
Statele Unite ale Americii, peste Ocean această tehnică fiind
exersată de mulţi ani cu rezultate excepţionale. La fel a fost şi cu
cele necesare pregătirii craniilor, cu ceea ce presupunea albirea lor,
pentru că timpul scurs de moartea animalului, uneori ani şi ani, îşi
punea amprenta asupre lui, negăsind în România cele necesare.

Artista a afirmat că soluţiile profesionale necesare le comandă pe
Google, sau i le trimite o cunoştinţă din Anglia, de acolo fiind mai
facilă achiziţia pe Amazon. A mai trebuit şi o investiţie în diverse
unelte, printre care micromotoare şi freze dentistice specifice
ucrului in os. Alisa şi-a improvizat acasă un atelier, tot acolo
realizând alte minunăţii cuiere în stil Hunt-Decor (din puşti, lemn şi
coarne de ciută, căprioară, ţap, etc), panoplii şi alte obiecte panoplii,
în colaborare cu un meşter lemnar. Pînă acum, datorită perioadei
relativ scurte de când s-a „aplecat“ asupra sculpturii craniilor, nu i-a
fost în plan să verniseze vreo expoziţie, deşi, cel mai probabil, ar fi
extrem de interesantă.

Totuşi, are de gând să o facă, posibil cu
prilejul Nopţii muzeelor din acest an, dar nu se ştie încă data
manifestării, cauza fiind criza sanitară generată de noul
coronavirus.

Ce îi va rezerva viitorul urmează a se vedea, Alisa Staneci
concluzionând: „Deocamdată mă bucur de ceea ce realizez, de
satisfacţia şi surprinderea clientului la vederea piesei finale.
Această artă a cioplirii în os este pentru mulţi ceva inovativ, ca o
revoluţie a clasicei taxidermii, un supliment la taxidermie“.

Citește știrea

Actualitate

Coronavirus: A doua zi cu peste 2.000 de cazuri de infectări

Știre publicată în urmă cu

în data de

n au fost înregistrate, la nivel naţional, 2.086 de cazuri n la Neamţ au fost înregistrate 41 de cazuri noi, iar numărul total a ajuns la 3.259 n

Numărul total al cazurilor de COVID-19 a ajuns la 129.658 joi, după ce Grupul de Comunicare Strategică a anunţat că 2,086 de persoane au fost diagnosticate în ultimele 24 de ore. În Bucureşti sunt 301 cazuri noi, Iaşi – 133, Constanţa – 122, Bacău – 104, Cluj – 104. 37 de persoane au decedat, numărul total fiind 4.862. La ATI sunt internaţi 557 de pacienţi.

”Până astăzi, 1 octombrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 129.658 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 103.994 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi. În urma testelor efectuate la nivel naţional, faţă de ultima raportare, au fost înregistrate 2.086 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv”, indică datele anunţate joi. Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 509 persoane au fost reconfirmate pozitiv. Până astăzi, 4.862 de persoane diagnosticate cu infecţie cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 30.09.2020 (10:00) – 01.10.2020 (10:00) au fost înregistrate 37 de decese (28 bărbaţi şi 9 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Braşov, Caraş-Severin, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Gorj, Hunedoara, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Timiş şi Municipiul Bucureşti. Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 40-49 de ani, 5 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 13 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 11 decese la categoria de vârstă 70-79 ani şi 7 decese la categoria de peste 80 de ani.

Toate decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi. În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.617. Dintre acestea, 557 sunt internate la ATI.  Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 2.445.488 de teste. Dintre acestea 25.797 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 16.991 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 8.806 la cerere. Pe teritoriul României, 8.169 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 6.497 de  persoane se află în izolare instituţionalizată.

De asemenea, 22.844 persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 2 persoane. Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55 din 15.05.2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, poliţiştii şi jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore 294 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 62.000 de lei. De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliţiei, au fost constatate miercuri 2 infracţiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 Cod Penal. În ceea ce priveşte situaţia cetăţenilor români aflaţi în alte state, 6.701 cetăţeni români au fost confirmaţi ca fiind infectaţi cu COVID-19 (coronavirus): 1.917 în Italia, 1.253 în Spania, 124 în Franţa, 2.935 în Germania, 159 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA,  119 în Austria, 20 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveţia, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 93 în Grecia, 7 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina, 7 în Emiratele Arabe Unite şi câte unul  în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Malta, Brazilia, Bulgaria, Kazakhstan, Suedia, Republica Congo, Ungaria şi Qatar.

De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) şi până la acest moment, 126 de cetăţeni români aflaţi în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franţa, 43 în Marea Britanie, 11 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveţia, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo şi unul în Grecia, au decedat. Dintre cetăţenii români confirmaţi cu noul coronavirus, 733 au fost declaraţi vindecaţi: 613 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franţa, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg şi unul în Tunisia. Notă: aceste date sunt obţinute de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate, fie de la autorităţile competente din statele de reşedinţă, în măsura în care aceste date fac obiectul comunicării publice, fie în mod direct de la cetăţenii români din străinătate.

Le reamintim cetăţenilor să ia în considerare doar informaţiile verificate prin sursele oficiale şi să apeleze pentru recomandări şi alte informaţii la linia TELVERDE – 0800.800.358. Numărul TELVERDE nu este un număr de urgenţă, este o linie telefonică alocată strict pentru informarea cetăţenilor şi este valabilă pentru apelurile naţionale, de luni până vineri, în intervalul orar 08.00 – 20.00. De asemenea, românii aflaţi în străinătate pot solicita informaţii despre prevenirea şi combaterea virusului la linia special dedicată lor, +4021.320.20.20.

Citește știrea

Actualitate

Zimbrii liberi îşi măresc arealul

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

n eliberarea legendarelor animale în mediul natural a început acum opt ani n de atunci zimbrii şi-au mărit teritoriul la cîteva zeci de mii de hectare n recent, doi masculi au fost observaţi la Bodeşti şi în zona Topoliţa - Boiştea n

Să te întâlneşti cu un zimbru prin păduri era ceva de domeniul
irealului în urmă cu câţiva ani, ei putând fi văzuţi doar la Rezervaţia
„Dragoş Vodă“ de la Parcul Natural Vânători Neamţ, dar acest lucru
a devenit certitudine acum.

Asta graţie unui proiect unic în ţară pus
la cale de administraţia parcului menţionat, o structură a Romsilva,
care viza reintroducerea zimbrului în mediul natural, prima eliberare
în pădurile din Neamţ având loc în anul 2012. De atunci, în fiecare
an au avut loc puneri în libertate succesive, proiectul este o reuşită
de necontestat, exemplarele s-au adaptat veţii în sălbăticie, se
înmulţesc, iar acum „stăpânesc“ un areal de circa 50.000 de
hectare.

Şi după ultimele „întâlniri“ ale omului cu maiestoasele
sălbăticiuni, care au fost imortalizate foto, zona pe unde hălăduie se
măreşte de la an la an, depăşind demult graniţele Parcului Natural
Vânători Neamţ. Şi ce poate fi mai neaşteptat când lângă tine
sesizezi prezenţa legendarului animal de pe stema Moldovei, sau
când îl observi prin grădina unde vreun gospodar şi-a dus vaca la
păscut. Iar două astfel de întâmplări s-au petrecut zilele trecute.

Un
mascul a fost văzut, se pare că pe 21 septembrie, în comuna
Bodeşti, în punctul numit „Capul dealului“, la doar 15 kilometri de
municipiul Piatra Neamţ, cei care l-au fotografiat spunând că este
prima dată când ajunge în zona localităţii. După cum spuneam,
zimbrii, de când a început eliberarea lor, în 2012, şi-au extins
arealul, ajungând şi în alte colţuri ale judeţului Neamţ, până pe la
Hangu, la poalele Ceahlăului, dar niciodată aşa de aproape de o
aglomerare urbană. Iar zilele trecute, tot un mascul a fost „depistat“
într-o zonă dintre satele Topoliţa, comuna Grumăzeşti şi Boiştea,
comuna Petricani, exemplarul fiind fotografiat în grădina unui
sătean, aproape de un lan de porumb, trecând domol pe lângă
bovina pe care omul o scosese la păşunat.

Este foarte posibil ca
zimbrul în cauză să fie unul şi acelaşi cu cel întâlnit la Bodeşti,
deoarece, luând-o peste dealuri, se ajunge în cele două sate
menţionate, Topoliţa şi Boiştea. Astfel de episoade nu sunt o
raritate, anii trecuţi fiind consemnate şi altele, oamenii dând nas în
nas cu exemplare solitare sau turme în diverse localităţi, pe
drumurile forestiere sau chiar pe unele mai circulate, fiind şi unele
incidente.

Zimbru alungat cu jandarmii

„Masculii sunt solitari, în timp ce femelele de zimbru în libertate
trăiesc în turme, alături de pui, până când aceştia ating maturitatea“,
explică Sebastian Cătănoiu, directorul
Parcului Natural Vânători Neamţ, „comportamentul“ masculilor, pe
care-i găseşti unde nu te aştepţi. Acum doi ani, iarna, localnicii din
Văratec, comuna Agapia, au fost vizitaţi de un zimbru, care-şi
făcuseră un obicei în a se înfrupta din căpiţele de fân aflate în
livezile de la marginea pădurii. Deranjaţi, sătenii au sunat la 112 şi
împreună cu jandarmi şi lucrători de la Ocolul Silvic Târgu Neamţ, l-
au alungat făcând gălăgie pe masculul rebel.

„Masculii trăiesc izolaţi
de turmă, e un comportament normal să-şi caute hrană mai ales în
această perioadă de ger. A venit ca la masa pusă, cum se spune şi,
odată ce s-a dedulcit, a tot revenit, putem spune că acum e
recidivist“, afirma inginerul Sebastian Cătănoiu. O întâmplare
similară a avut loc şi la Hangu, comună aflată pe malul lacului de
acumulare de la Bicaz, departe de locul unde zimbrii sunt eliberaţi.
În astfel de situaţii, cei „prejudiciaţi“ sunt despăgubiţi, fiind
constituite comisii care stabilesc cuantumul.

Pentru a preîntâmpina
astfel de incidente, ocoalele silvice pun furaje în păduri, altă soluţie
fiind ademenirea zimbrilor cu fructe şi legume în zone izolate din
pădure, pentru a nu mai pofti la fânul oamenilor. Asta pentru că,
toamna, animalele au nevoie de un supliment nutritiv şi atunci, din
instinct, coboară spre livezi, îndeosebi masculii. „Ocolul Silvic a pus
la dispoziţie destule furaje în pădure, dar probabil că zimbrul are
reflexul că găseşte hrana mai uşor în sat.

E supărător pentru
oameni, nu e deloc confortabil să-l întâlneşti pe uliţă, sau să-ţi intre
prin curţi“, mai comenta pe marginea subiectului directorul
Cătănoiu.

Pe 22 martie 2012, se consemna un eveniment în
premieră pentru România. După ani de muncă, începea cea mai
importantă etapă a proiectului de punere în libertate a zimbrului. La
acea dată, un grup de cinci exemplare, trei masculi şi două femele,
pleca în sălbăticie, dându-i-se drumul în codrii Neamţului. Acum,
turma a ajuns la aproximativ 50 de exemplare.

Citește știrea

Trending