Neamţ: Sentinţe în frauda de la Postliceala Sanitară

■ după patru ani de procese, instanţa s-a pronunţat definitiv ■ a fost un proces cu 96 de inculpaţi ■ cadre didactice, printre care şi medici, au primit amenzi penale ■ elevii inculpaţi au primit pedepse cu suspendare, unii au fost amendaţi, alţii au fost achitaţi ■ pentru 8 inculpaţi procesul se reia la fond ■ unele lucrări de licenţă au fost anulate ■ anchetatorii au arătat că parte din elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ la corectare, profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Curtea de Apel Bacău a pus punct final în procesul fraudelor de la Şcoala Postliceală Sanitară Piatra Neamţ, la patru ani după ce dosarul a ajuns la judecată. A fost un litigiu stufos, cu 96 de inculpaţi, profesori printre care şi medici care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. 11 inculpaţi, între care şi medici au primit amenzi penale între 3.000 şi 5.000 de lei şi li s-a atras atenţia că în cazul în care nu plătesc, pot ajunge la închisoare. Alte două persoane au fost condamnate cu suspendare pentru cumpărare de influenţă. Parte din elevi au primit amenzi penale de 1.000 de lei, iar unii au fost achitaţi pentru cumpărare de influenţă. Totuşi, au fost admise apelurile pentru un număr de 8 elevi inculpaţi, iar Curtea a decis rejudecarea cauzei la instanţa de fond, Tribunalul Neamţ. Mai trebuie spus că în cauză judecătorii au audiat peste 200 de persoane. O parte din lucrările ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Postliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Avînd în vedere numărul mare de inculpaţi, nu le vom publica numele, însă mulţi sînt cei care vor recunoaşte „personajele“ principale din acest mare dosar penal. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Ancheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24. Se pare că acum judecătorii i-au lăsat pe toţi fără certificarea calificării.

În loc de elevi, tezele erau uneori completate de profesori

Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor, secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Aceştia au fost cei care au cerut banii de la „casieri“ şi i-au şi obţinut. Cei din comisie care şi-au mînjit reputaţia pentru nişte bănuţi nu au avut altceva de făcut decît să lucreze în locul candidaţilor. Mai exact, să scoată un pix şi să completeze testele grilă care nu erau corecte. În mod normal, cei din comisie nu aveau voie să facă nici o însemnare pe foia de concurs, ci pe una alăturată. Ca orice examen, şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi-au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, medicii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. Din actele de urmărire penală a reieşit că unii medici au fost stupefiaţi de „candoarea“ viitorilor asistenţi. Un medic a discutat cu un altul şi i-a relatat că la proba orală a vrut să scoată tot de la un candidat, dar orice l-a întrebat, acesta nu a ştiut. „La sfîrşit l-am întrebat ce înseamnă constipaţie şi nu a putut să-mi răspundă“, s-a destăinuit doctorul unui coleg, cel mai probabil gîndindu-se că la un moment dat ar putea lucra cu un asemenea neştiutor.

Profesorii pîndeau unghiul mort al camerele de luat vederi

După ce au vizionat şi ascultat înregistrările audio-video din sălile de corectare, oamenii legii au stabilit că secretarul a mers prin sălile în care se corectau lucrările şi le-a solicitat membrilor comisiilor să- şi încalce atribuţiile de serviciu şi să adauge răspunsurile corecte în teze. Implicarea sa a fost „devotată“ şi le-a dat membrilor comisiilor chiar mai multe instrumente de scris, pentru ca ei să găsească nuanţa cea mai apropiată de cea folosită în teze. Unii din examinatori s-au pus pe treabă în cel mai serios mod, cel puţin în sălile unde toţi erau „cumpăraţi“. S-a mers pînă acolo încît lucrările au fost puse în lumină pentru a se putea identifica numele candidatului. Acolo unde această măsură nu a dat roade, tezele au fost pur şi simplu desfăcute, iar după ce s-a aflat numele candidatului, au fost relipite. Mai greu a fost în sălile unde nu toţi examinatorii erau corupţi. De exemplu, în una din săli erau doi medici intransigenţi şi nedispuşi să se vîndă, iar cel de-al treilea a avut mult de furcă cu ei. A trebuit să scoată din geantă un pix şi să completeze lucrările slabe numai atunci cînd ceilalţi nu erau atenţi, ori erau ieşiţi din sală. La întoarcerea acestora, medicul care „muncea“ la tezele asistenţilor incompetenţi, era nevoit să ascundă pixul sub masă. În alte cazuri, o examinatoare dispusă să-i ajute pe viitorii asistenţi, dar care se temea de cei neatinşi de corupţie, folosea, atunci cînd vigilenţa colegilor scădea, un instrument de scris pe care-l scotea din …decolteu. Cînd nu era văzută, încerca să distingă titularul lucrării uitîndu-se „contre jour“, poate-poate vede ceva. În alte săli, examinatorii au fost mai „atenţi“, iar unghiul camerei de filmat a fost în aşa fel poziţionat, încît să nu permită focalizarea pe activitatea de corectare a lucrărilor. În acest fel nu s- a putut surprinde în mod indubitabil schimbarea instrumentelor de scris, sau dialogul purtat în mediul ambiental de membrii comisiei.

Din 212 teze, 113 erau măsluite

Ca o măsură de precauţie, cele mai multe din discuţiile purtate de examinatori se făcea în şoaptă, iar secretarul comisiei discuta cu cei „mînjiţi“, şoptindu-le la ureche ce au de făcut. În alte cazuri, membrii comisiei se plimbau în voie dintr-o sală în alta, deşi acest lucru era interzis. În esenţă, anchetatorii au stabilit că membrii comisiilor de certificare care au devenit acum inculpaţi au avut o preocupare constantă de a mări notele prin adăugarea de răspunsuri corecte pe teze de toată jena. Cu toate intervenţiile de la primul palier pînă la ultimul, nu toţi cei care au făcut postliceala sanitară au şi absolvit-o. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.