Contactează-ne

Prima pagină

Neamţ: Reţeta roşiilor cu gust: gunoi, apă şi…. sapă

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Petrică Trifan împlineşte 22 de ani de cînd vine la piaţă cu roşii din soiul „inimă de bou“ ■ în grădina din satul Unghi, recolta e mai bogată decît anul trecut cînd ploile au mănat producţia ■ „Cu soţia fac muncă de ocnaş, iar dacă nu s-ar întuneca, am sta tot în grădină şi noaptea“, spune nea Petrică ■

Piaţa Dărmăneşti e animată în aceste zile de Petrică Trifan, un agricultor care vine de 22 de ani neîntrerupt să-şi vîndă recolta de roşii din grădina din satul Unghi, comuna Dragomireşti. Pe taraba amplasată strategic chiar la intrarea în hală, unde mai adie o boare în vipia zilei, sînt aliniate tomatele uriaşe, din soiul „inimă de bou“. Preţul poate părea mare, dar clienţii de oraş nu au de unde şti cîtă muncă trebuie depusă într-un an pentru a scoate o asemenea recoltă. Şi niciodată natura nu oferă garanţia că producţia va fi aşa cum trebuie. „Anul ăsta a fost destul de bun, faţă de anul trecut cînd roşiile s-au mănat. Atunci au fost multe ploi în iulie şi intervalul de stropit a fost foarte mare. A plouat aproape o lună încontinuu şi am pierdut vreo 2500 de kilograme. Imediat le-am curăţat, le-am stropi şi-au mai revenit şi am avut roşii pînă a dat îngheţul“, spune bătrînul care calcă apăsat spre 68 de ani, fără să se plîngă de efortul depus împreună cu soţia zi de zi, la grădină. „M-a întrebat cineva cîte persoane lucrăm în grădină. I-am spus că două, dar nu m-a crezut şi mi-a zis că nu e adevărat, că acolo e muncă de patru-cinci oameni. Pensia e mică şi sîntem trei în familie, eu soţia şi băiatul, dar munca ne ajută să avem de toate. Băiatul nu prea munceşte. El ia calul, căruţa şi se duce de colo-colo, mai la un client, la altul…Eu şi cu nevasta facem muncă de ocnaş. Dacă nu s-ar întuneca, am sta tot în grădină şi noaptea. Nevasta are diabet, face insulină, e şi cardiacă, ia pastile. Şi eu sînt cardiac; luăm pastile şi plecăm la treabă“, mai spune Petrică Trifan, în timp ce îşi serveşte clienţii. Îşi face timp să ne mai spună un secret al succesului pe care îl are cu roşiile mari şi zemoase, numai bune de bulion. „La noi, la Unghi, cînd începe a ploua, se împrăştie norii şi nici gheaţa nu bate. Avantajul meu este că am apă: am o fîntînă adîncă, am două bazine, am pompă. La pămînt trebuie să îi dai gunoi, apă şi sapă. Am fost întrebat de mulţi oameni «Ce ierbicid pui matale?» şi i-am răspuns: «Colţ de sapă». Şi dacă nu era lămurit omul, am luat sapa şi i-am arătat“. Bunul simţ, o glumă bună şi spiritul de negustor al săteanului de la Unghi îi înveselesc şi pe clienţi şi pe ceilalţi comercianţi din Piaţa Dărmăneşti. „Ia roşii de la Dragomireşti/şi pe loc te-nveseleşti!“ le îndeamnă nea Petrică pe gospodinele care vin la piaţă. „De vînzare nu mă plîng. Aici aduc roşii de 22 de ani şi a început să mă cunoască lumea, am clienţii mei. Nu am concurenţă în piaţă şi sînt mereu pe locul 1. Dacă nu sînt pe locul 1, următorul an nu mai vin în piaţă. În alţi ani erau mai mulţi comercianţi, dar, cu toate astea, eram mai sus ca toţi şi aveau ciudă pe mine, să mă mănînce, nu alta. Dar cei care concurau cu mine s-au cam dus“, mai spune moşul care are de înfruntat două zile tropicale. „Am venit cu marfa de dimineaţă şi am dat şi roşii de 800-900 grame. Mîine vînd ce mai rămîne de astăzi, iar vineri vin iar la piaţă cu roşii proaspăt culese din grădină“, mai spune bătrînul care respectă o strategie de marketing ce nu dă greş. E printre puţinii care mai ocupă tarabele din piaţă, dar ne lămureşte repede de ce nu urmează calea multor producători care aleg să-şi valorifice recolta en-gros, într-o singură zi: „S-a învăţat lumea să nu mai muncească, ăsta e adevărul. Au venit şi la mine cîndva să cumpere toată producţia de la poartă, dar nu le-am dat şi nu m-au mai căutat. Nu îmi convine să dau cu preţul la jumătate. Adică eu muncesc un an şi să iau doar 4 lei pe kilogram şi cei care le vînd cumpărate de la mine iau tot 4 lei. Unde-i avantajul? Cel care nu munceşte ia cît mine, iar eu care muncesc un an iau tot atît? Nu-i bună treaba. E adevărat că îmi ia toată recolta de la poartă şi scap de drumurile la piaţă, dar aşa scap şi gologanii, adică îmi bat joc de munca mea şi a soţiei. Cum ar veni că am banii în buzunar şi jumătate îi dau altuia. Decît să dau cuiva marfa en-gros, mai bine vin la piaţă şi dau la clienţii mei, mai rup din preţ şi îi am clienţi şi anul viitor. Banii se duc tot pentru producţie: trebuie arat, discuit, semănat, sînt cheltuieli. E adevărat că rămîne şi ceva profit, că dacă nu ar fi, nu ar renta“, explică Petrică Trifan.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Un brevet de invenţii şi calvarul unui medic

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ după ce s-a luptat timp de 7 ani cu birocraţia românească, medicul de familie Filip Panait a obţinut brevetul de invenţie pentru o compresă pediculară ■ a trebuit să apeleze la Avocatul Poporului pentru a i se răspunde la notificările sale ■ pentru că nu are încredere în firmele româneşti, va cesiona brevetul către o firmă din Germania sau SUA ■

Medicul de familie de la Bîra, Filip Panait, doctor în medicină, este mulţumit de faptul că după şapte ani de lupte cu birocraţia românescă a reuşit să i se recunoască de către OSIM una dintre invenţiile dragi inimii sale.

E vorba despre cea are a făcut şi subiectul unei părţi a tezei sale de doctorat şi anume o compresă chirurgicală pediculată pentru absorbţia modulată a fluidelor din plăgi. „Brevetul pentru această invenţie l-am depus la OSIM încă din anul 2013, în timpul studiilor doctorale. Teza de doctorat am susţinut-o în 2016.

Prima parte a tezei conţinea un studiu referitor la infecţiile asociate actului medical, reale, care existau în spitalele româneşti şi a constituit baza pentru viitoarea legislaţie în domeniu din România. Am demostrat că la noi în spitale aveam de 20 de ori mai multe infecţii asociate actului medical, în raport cu cele care se raportau.

După un schimb de corespondenţă cu Ministerul Sănătăţii, Guvernul şi Preşedinţia României, cu o întîrziere de aproximativ un an s-au mişcat lucrurile şi la noi şi acum avem o legislaţie modernă, pe acest subiect. Partea a doua a tezei de doctorat se referă la această compresă pediculară pentru care am primit brevet de invenţie. Ea era medaliată cu aur şi argint la mai multe saloane de inventică din ţară şi străinătate şi a fost foarte bine primită, mai ales la Geneva.

Trebuie să vă spun că această compresă chirurgicală, chiar a fost produsă de mine, într-o făbricuţă pe care o aveam la Bîra. Odată cu trecerea timpului normele de implementare pentru o asemenea compresă s-au înăsprit şi am renunţat la procesul de producţie. Am avut nevoie de fel de fel de aprobări de la Ministerul Sănătăţii, care între timp a şi desfiinţat unitatea de acreditare. În atare condiţii, aprobările nu se mai dau decît de firme specializate din străinătate, ceea ce este foarte complicat.

Nu mai intenţionez se redeschid unitatea de producţie. Brevetul de invenţie de la OSIM mi-a venit de cîteva zil şi experienţa mea din trecut m-a învăţat că autorităţile româneşti nu se ocupă decît cu pusul piedicilor, aşa că voi cesiona dreptul de producţie, cel mai sigur unei firme din Germania sau SUA“, a declarat, pentru Monitorul, doctorul Filip Panait.

Medicul nemţean crede că din cauza birocraţiei din România, OSIM a întîrziat nepermis de mult eliberarea brevetului. „Ar fi trebuit ca brevetul să-mi fie eliberat, conform legislaţiei, în 3 ani, ori eu l-am primit după 7 ani. Iniţial OSIM a refuzat să-mi răspundă la notificări, aşa că am fost nevoit să trimit peste ei Avocatul Poporului, pentru a-mi răspunde.

După acest demers au mai întîrziat eliberarea brevetului, sub pretext că n-au văzut ordinul prin care am plătit taxa de publicare. Alte demersuri, ale întîrzieri şi aşa am mai pierdut alţi doi ani“, a mai spus medicul Panait. Acesta declară că din 1996 lucrează la tot felul de invenţii, cinci-şase dintre acestea fiindu-i recunoscute de OSIM.

„Dintre aceste brevete apreciez cîteva ca fiind foarte reprezentative pentru munca mea intensă de cercetare şi inovare. Vreau să vă vorbesc despre un aparat de determinare rapidă a vitezei de sedimentare a hematiilor şi hematocitului, un aparat computerizat care rezolvă problemele menţionate mai sus în cîteva secunde, în aceeaşi cantitate de sînge şi care măreşte viteza de sedimentare a hematiilor“, a mai declarat doctorul.

O altă invenţie, dragă lui, care, după spusele sale a fost la fel de bine primită în lumea internaţională a inventatorilor, este cea legată de una ce va va revoluţiona lumea automobilismului. Este invenţia legată de un sistem de acumulare a energiei electrice în mediul lichid. „Asta va permite autoturismelor şi autocamioanelor să funcţioneze cu energie electrică produsă într-un rezervor conţinînd lichide, un rezervor asemănător celui de benzină. Consider că odată cu fabricarea pe scară industrială a acestei invenţii, viitorul automobilului electric este foarte aproape“, a mai adăugat medicul de familie.

El este şi unul dintre cei mai vocali reprezentanţi ai domeniului sanitar, susţinînd că pînă acum toate autorităţile locale au fost surde la solicitările de sprijinire a medicinii primare, una din cele mai importante verigi din sistem, cabinetele medicilor de familie fiind absolut subfinanţate.

La fel se comportă şi statul, care este la fel de „surd“. „De ani de zile mă străduiesc să obţin ajutor de la primăriile locale pentru creşterea capacităţii de reacţie şi îmbunătăţirea dotărilor cabinetelor medicale din mediul rural. Am primit un răspuns invariabil în timp: nu avem dreptul să vă finanţăm, pentru că sînteţi privaţi.

În schimb, anual, s-au plătit, din bugetul primăriilor, bani pentru panţarole (panţarolă – joc de cărţi în trei – n.r.) deşănţate, care mergeau în buzunarele unor cântăreţi mult mai privaţi decît mine, dacă se poate spune aşa. Într-un an, am obţinut, cu mare chin, un contract pentru verificarea şcolilor în vederea depistării infecţiilor respiratorii la revenirea din vacanţă.

Verificam, în aceeaşi bani, şi starea de igienă a copiilor şi păduchii din şcoală. Nu spun că a venit Curtea de conturi şi a cerut banii înapoi, cam 2.000 de lei. M-au dat în judecată, dar au pierdut procesul. De atunci, nici un primar nu a mai îndrăznit să mai facă un asemenea contract cu mine, iar şcolile sînt un focar de infecţie şi de păduchi. (…)

Fără un sistem de medicină primară puternic, România rămîne o ţară periculoasă pentru cetăţenii săi. Mortalitatea din alte cauze va fi mult mai mare decît îşi imaginează cineva, pentru că nu s-a investit nimic în medicina de familie. Pînă azi, miniştrii Sănătăţii au fost oameni ai sistemului spitalicesc, iar acum sînt în fibrilaţie, pentru că sistemul lor a picat. Au investit în spitale, pentru că acolo reuşeau să piardă urma banilor şi aveau parte de comisioane adevărate de la industria farmaceutică“, susţine doctorul.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Banii pentru spitalul mobil, înapoi

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ aceasta este solicitarea unui consilier judeţean nemţean ■ Cristian Ungurianu îşi fundamentează solicitarea făcînd apel la motive ce ţin de oportunitate, dar şi de legalitate ■

Consilierul judeţean Cristian Ungurianu solicită conducerii CJ să facă toate demersurile pentru a recupera banii daţi pentru contruirea unui spital mobil pentru bolnavii cu COVID-19, în judeţul Iaşi. Suma nu este deloc neglijabilă, vorbim de peste 3,5 milioane de euro, iar investiţia este extrem de controversată, după cum am mai relatat. Cît priveşte solicitarea lui Ungurianu, ea sună astfel:

“Către: Consiliul Judeţean Neamţ, în atenţia: Preşedintelui Consiliului Judeţean Neamţ Dl. Ionel Arsene şi a Secretarului General al Judeţului  D-na Soroceanu Daniela. Referat de aprobare la proiectul de hotărîre privind retragerea contribuţiei Judeţului Neamţ la realizarea de către ADI Euronest a obiectivului de investiţii “Spital Mobil COVID 19 Regiunea Nord-Est România”. Avînd în vedere reglementările legale cuprinse în OUG 57 / 2019 privind Codul Administrativ (art.89 alin 2 şi 3, art.90 alin 1, art.91 alin 6, art.173 alin. 1 lit.b şi e, alin.5 lit.c, alin 7 lit. a şi c, art.196 alin.1 lit a, alin 5 lit c şi h ) precum şi prevederile Statutului ADI Euronest propun retragerea contribuţiei Judeţului Neamţ aprobată prin adoptarea HCJ 77 din 03.04.2020.

În acest sens reprezentanţii Consiliului Judeţean Neamţ  în Adunarea Generală a Asociaţilor şi în Consiliul de Administraţie al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Euronest vor fi obligaţi să deruleze toate procedurile legale şi statutare de recuperare a contribuţiei Judeţului Neamţ la realizarea de către ADI Euronest a obiectivului de investiţii “Spital Mobil COVID 19 – Regiunea Nord Est România”.

Motivarea acestei iniţiative cuprinde  argumente de oportunitate şi argumente de legalitate în ceea ce priveşte derularea investiţiei în cauză, după cum urmează:

Motive de oportunitate: ADI Euronest nu este o entitate eligibilă pentru recuperarea investiţiei din fonduri europene; nu era eligibilă nici în momentul întocmirii cererii de finanţare înaintate către CJ Neamţ şi nu este nici astăzi; starea de urgenţă decretată de Preşedintele României ca urmare a pandemiei COVID 19 a încetat în data de 15 mai 2020 datorită depăşirii punctului maxim de infectare a populaţiei; sistemul sanitar din cele două judeţe, Iaşi şi Neamţ, a reuşit să acopere cu uşurinţă, prin dotările existente deja, necesarul de servicii medicale pentru bolnavii de COVID 19; capacitatea SJU Piatra Neamţ de tratare a pacienţilor infectaţi cu virusul COVID 19 a fost mărită cu încă 20 de paturi de terapie intensivă, paturi dotate cu ventilatoare şi monitoare pentru funcţii vitale (aceste investiţii au fost aprobate de plenul CJN în data de 30.03.2020); numarul persoanelor infectate cu virusul COVID 19 din judeţul Neamţ este într-o continuă scădere, astăzi existînd doar 4 persoane cu acest diagnostic în terapie intensivă;

Guvernul României a aprobat achiziţionarea din fonduri guvernamentale a unui spital similar şi amplasarea acestuia în judeţul Bacău – deci, în cazul în care pe viitor se va dovedi că numărul de locuri din spitalele COVID de faza 1 şi 2 vor fi insuficiente, va exista o  soluţie  regională de acoperire a nevoilor suplimentare de servicii medicale-; procedura de achiziţie derulată de ADI Euronest a fost un eşec iar termenul de livrare al spitalului mobil a fost deja depăşit; repetarea procedurii de achiziţie de către Euronest ar putea fi dusă la sfîrşit cel mai optimist în luna iulie şi ar fi complet inutilă în contextul epidemiologic actual.

Motive de legalitate: forma juridică de organizare şi funcţionare a ADI Euronest excede cadrul legal actual prin încălcarea prevederilor art. 91 alin 6 din OUG 57/2019 care prevede ca din Consiliul Director să faăa parte Preşedintele Asociaţiei şi minim 4 membri din Adunarea Generală a Asociaţilor – astăzi, în cadrul Euronest, Consiliul Director este format din personal angajat – neadaptarea formei de organizare a ADI Euronest la noile prevederi ale Codului Administrativ situează în afara legii această entitate juridică;  datorită faptului că doar două judeţe membre ale ADI Euronest au participat cu contribuţii financiare la derularea proiectului de achiziţie a spitalului regional mobil, se încalcă prevederile art 89 alin.3 din OUG 57/2019, articol care prevede că unităţile administrativ-teritoriale cooperează pe principii de eficienţă, eficacitate şi economicitate – aceste principii au fost încălcate atît prin faptul că suma nu poate fi recuperată din fonduri europene cît şi prin faptul că Guvernul României derulează un proiect similar în judeţul Bacău;

la întocmirea caietului de sarcini, reprezentanţii Euronest au trecut date diferite faţă de cele transmise către CJN în cererea de finanţare, după cum urmează: în cererea către CJN au trecut un minim de 60 de paturi de ATI iar în caietul de sarcini a fost înscris un minim de 50 de paturi de ATI; în cererea catre CJN au trecut un minim de 72 de ventilatoare iar în caietul de sarcini a fost înscris un minim de 62 de ventilatoare; afirmaţia conform căreia Consiliul Judeţean Bacău a aprobat o contribuţie de 4,1 milioane de euro este falsă; prin practici dolosive a fost transmisă informaţia că furnizorii potenţiali sînt exclusiv din Olanda, Germania, China sau Coreea de Sud – enunţul din cererea de finanţare excludea cu desăvîrşire furnizori din Turcia sau India;

deasemeni remarcăm discrepanţe majore între datele trecute în referatul de aprobare de către iniţiatorul proiectului de hotărîre şi datele tehnice din caietul de sarcini după cum urmează: în referat este înscris un spital ROL3 iar în caietul de sarcini este solicitat un spital ROL2 plus care poate fi modernizat – de către cine şi cu ce costuri nu ştie nimeni, dar putem prezuma că aceste eventuale modernizări sînt în sarcina beneficiarului -; se precizează ca sursă de finanţare “fondurile europene” în ciuda faptului că nici în momentul întocmirii referatului şi nici astăzi  asociaţiile de dezvoltare intercomunitare nu erau şi nu sînt eligibile pentru astfel de proiecte;

la fel ca în cererea Euronest, se enumeră aceleaşi ţări ca fiind potenţiale furnizoare pentru spitalul mobil COVID, fapt ce ulterior s-a dovedit fals; se repetă afirmaţia falsă conform căreia Consiliul Judeţean Bacău aprobase deja o contribuţie de 4,1 milioane de euro; prin încălcarea termenilor şi a datelor tehnice aprobate de finanţator, recuperarea contribuţiei financiare este nu doar justificată ci şi obligatorie din punct de vedere legal.

Pentru toate aceste motive supun dezbaterii şi aprobării Consiliului Judeţean Neamţ proiectul de hotărîre prin care întreg aparatul tehnic al Consiliului Judeţean Neamţ cît şi reprezentanţii CJN în organele de conducere ale ADI Euronest să întreprindă toate acţiunile legale de recuperare a contribuţiei Judeţului Neamţ la achiziţia “Spitalului Mobil Covid 19 Regiunea NE România”.

Dincolo de motivele invocate de consilierul judeţean, de precizat că proiectul în sine a fost extrem de controversat iar în mass-media, înclusiv Monitorul de Neamţ, au apărut numeroase semne de întrebare legate de oportunitatea dar şi legalitatea derulării lui. Rămîne de văzut dacă vor fi recuperaţi banii sau se va merge mai departe, riscînd nişte fonduri într-o investiţie care a mirosit şi miroase din ce în ce mai urît.

Citește știrea

Actualitate

Continuă “nebunia” la Spitalul Judeţean: manager nou

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ după doar cîteva zile de la numire, Marius Ghineţ a fost demis ■ anunţul a fost făcut de preşedintele CJ Neamţ ■ a fost anunţat un nou manager în persoana doctorului militar Silviu Dan Verzea ■

Continuă “nebunia” demiterilor şi numirilor de noi şefi la Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ. Preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, Ionel Arsene, a anunţat, joi, 21 mai, că l-a demis din funcţie pe Marius Ghineţ, care fusese numit pe 15 mai, şi a anunţat şi un înlocuitor în persoana doctorului militar Silviu Dan Verzea. Acesta urmează să-şi completeze echipa de conducere urmînd să facă propuneri pentru funcţiile de director îngrijiri, director medical şi director financiar.

În ultimele săptămîni la conducerea celei mai importante instituţii sanitare din judeţ a fost un adevărat du-te-vino. A fost numit mai întîi Toader Mocanu, dar după puţin timp acesta a demisionat. A fost înlocuit de Florin Apostoae. Cînd spitalul a trecut în administrarea Ministerului Sănătăţii, locul acestuia, demis, a fost luat de doctorul Daniela Marcoci. Aceasta a reuşit, prin măsurile luate, să evite pericolul ca la Neamţ să se producă un scenariu Suceava 2, însă a anunţat că odată cu încheierea stării de urgenţă va pleca de la conducerea spitalului. Ceea ce a făcut, pe 15 mai, cînd a venit Marius Ghineţ, contestat copios pentru că a fost implicat într-o afacere de pompe funebre. Spitalul a revenit zilele acestea în administrarea CJ şi… din nou schimbare de conducere.

Rămîne de văzut cît va rezista la conducere Silviu Dan Verzea şi dacă acesta va avea interesul sau capacitatea de a clarifica şi acuzele apărute în spaţiul public că la spital este un sistem de tip caracatiţă, cu angajări blătuite şi achiziţii făcute în orice alt interes decît al pacienţilor şi al unităţii sanitare. Fostul manager Ghineţ dădea asigurări că va verifica aceste aspecte şi va ieşi public într-o conferinţă de presă cu rezultatul verificărilor, însă… n-a mai apucat. Nu puţini sînt cei care consideră că acesta este motivul pentru care s-a cerut atît de insistent plecarea lui din funcţie, partea cu pompele funebre fiind pretextul invocat. E drept, unul care a prins la opinia publică.

Revenind la noul manager, acesta nu este la prima experienţă într-o funcţie de conducere la spitalul judeţean. În 2015 a fost numit în funcţia de director medical, din care a demisionat în 2017.

Revenind la recenta schimbare de conducere, aceasta a fost anunţată de Ionel Arsene, printr-un mesaj pe Facebook: “Cum nicio promisiune făcută nemţenilor nu rămîne neîndeplinită, vă anunţ că l-am demis pe domnul care se ocupa de pompe funebre şi am numit un om de o înaltă pregătire profesională şi morală, în persoana doctorului militar Silviu Dan Verzea. Mai ales în această perioadă dificilă pe care o traversăm, fără niciun sprijin de la Guvernul României, avem nevoie de profesionişti, care să aibă competenţa necesară şi pregătirea medicală pentru a conduce Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ. Aşadar, cel puţin la Neamţ, nu accept compromisuri şi bătaie de joc: fără frizeriţe, chelneri şi gropari la conducerea celui mai mare spital din judeţul nostru.

Domnul Verzea este unul dintre cei mai respectaţi medici chirurgi, cu titlul de doctor în ştiinţe medicale, a profesat la Spitalul Militar Central din Bucureşti, este tînăr şi foarte determinat să îşi folosească toată experienţa şi priceperea în a depăşi cu bine situaţia de criză generată de coronavirus. L-am asigurat de tot sprijinul meu şi al Consiliului Judeţean şi îmi pun toată încrederea în capacitatea dumnealui de a avea grijă ca toţi nemţenii care ajung la spital să fie trataţi în cele mai bune condiţii. În urma discuţiei pe care am avut-o, l-am rugat pe domnul doctor Verzea ca echipa managerială să fie propusă de dumnealui, respectiv nominalizările pentru funcţiile de director îngrijiri, director medical şi director financiar.

Am toată încrederea că va alege oameni competenţi, care să-i fie sprijin în ceea ce înseamnă management performant într-o situaţie de criză. Mulţumesc domnului doctor că a acceptat această misiune dificilă şi mulţumesc şi nemţenilor mei dragi, care mi-au fost alături, care mi-au scris şi m-au inspirat în alegerea făcută! Întotdeauna voi ţine cont de sugestiile şi propunerile voastre şi vă asigur că veţi avea în mine un partener în rezolvarea problemelor comunităţii noastre”.

Pe final, nu strică să ne reamintim declaraţia dată de un alt fost manager al spitalului, doctorul Codruţ Munteanu, în momentul în care a plecat din funcţie: a vorbit despre un sistem de feude bine coordonat de anumite grupuri de interese. Să vedem cine şi dacă va mai dori să se ia la trîntă cu aceste grupuri de interese. Că nu avem motive să credem că ele nu îşi mai exercită influenţa nefastă.

Citește știrea

Trending