Neamţ: Mii de pelerini sînt aşteptaţi la hramul de la Mănăstirea Secu

■ lăcaşul monahal sărbătoreşte pe 29 august hramul principal ■ slujbele vor continua şi în ziua următoare, cînd vor fi cinstiţi Sfîntul Mitropolit Varlaam şi Sfîntul Ioan de la Rîşca şi Secu, ocrotitorii mănăstirii ■

Mănăstirea Secu este loc de pelerinaj pentru o mulţime de credincioşi din judeţ şi din alte părţi ale ţării, comunitatea monahală pregătind sărbătoarea anuală a hramului sfîntului lăcaş de pe 29 august, cînd în calendar este menţionată Tăierea capului Sfîntului Ioan Botezătorul, zi trecută cu cruce roşie şi post. Slujbele vor continua şi pe 30 august, a doua zi de hram, cînd vor fi prăznuiţi cei doi ocrotitori ai mănăstirii, Sfîntul Ierarh Varlaam, Mitropolit al Moldovei, şi Cuviosul Ioan de la Rîşca şi Secu. La ceremonialul religios este aşteptat şi IPS Teofan, mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, care în ultimii ani a fost prezent întotdeauna la sărbătoarea Mănăstirii Secu, avînd alături şi alţi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române. Potrivit scrierilor bisericeşti, creştinilor-ortodocşi li se cere să postească în ziua de 29 august, pe de o parte ca să nu semene cu Irod, care din cauza ospăţului fără măsură a cerut ca Salomeea să-i danseze şi drept răsplată i-a oferit capul Sfîntului Ioan Botezătorul, iar pe de altă parte, ca să urmeze exemplul vieţii înfrînate a lui Ioan. De altfel, la Mănăstirea Secu nu se consumă niciodată carne, aceasta fiind înlocuită cu peşte atunci cînd sînt dezlegări la bucate de frupt. Programul religios a început încă de ieri, cu o slujbă de priveghere şi continuă în dimineaţa aceasta cu sfinţirea apei, Sfîntul Maslu şi Sfînta Liturghie Arhierească. Spre seară rugăciunile se vor relua, în cadrul slubei de priveghere pentru Sfîntul Ierarh Varlaam şi pentru Sfîntului Cuvios Ioan de la Rîşca şi Secu, iar în ziua următoare se va oficia Sfînta Liturghie. Pelerinii se pot închina la mormîntul Cuviosului Ioan, ce este amplasat într-o nişă, în zidul bisericii centrale a mănăstirii. În partea opusă a lăcaşului şi-a dormit somnul de veci mitropolitul Varlaam, pînă în vara lui 2007 cînd a fost canonizat şi moaştele sale au fost depuse într-o raclă de argint suflată cu aur. A fost un eveniment de o mare amploare la care au luat parte preşedintele Traian Băsescu şi premierul Călin Popescu Tăriceanu. Acesta din urmă a fost însoţit de Varujan Vosganian, ministrul Economiei, Cristian Adomniţei, ministrul Educaţiei, Paul Păcuraru, ministrul Muncii, Adrian Iorgulescu, ministrul Culturii şi Cultelor, ministrul de Externe, Adrian Cioroianu, etc. Canonizarea cuviosului Ioan de la Rîşca şi Secu s-a făcut pe 5 iunie 2008, la Mănăstirea Neamţ, cînd au mai fost trecuţi în rîndul sfinţilor şi alţi călugări care au vieţuit în munţii Neamţului: cuvioşii Rafail şi Partenie de la Agapia Veche, cuviosul Iosif de la Văratec, cuvioşii Simeon şi Amfilohie de la Pîngăraţi, cuviosul Chiriac de la Tazlău, Sfinţii cuvioşi Iosif şi Chiariac de la Bisericani.

Raclă, obiect de patrimoniu

Osemintele mitropolitului Vaarlam (1585 – 1650) au fost scoase din mormîntul amplasat lîngă zidul bisericii centrale a aşezămîntului căruia i-a fost şi stareţ pe 5 iunie 2007. „Ne-am minunat de acest lucru, pentru că în interiorul gropii era multă umiditate, care ar fi putut să afecteze osemintele în cei 350 de ani care au trecut de la înhumarea mitropolitului Varlaam“, declara pentru Monitorul arhimandritul Vichentie Amariei, stareţul Mănăstirii Secu. Osemintele mitropolitului Varlaam au fost aşezate într-o raclă obiect de patrimoniu, lucrată manual, la atelierele Monetăriei Statului, folosindu-se 27 de kilograme de argint şi trei de aur. Pe pereţi s-au realizat, în relief, scene din viaţa mitropolitului, suflate cu aur. Prima, la cap, reprezintă biserica Mănăstirii Secu, iar pe partea laterală, în stînga, este înfăţişat mitropolitul în timpul călugăriei, apoi este reprezentat traducînd Scara (1618) şi apoi ca arhimadrit la Mănăstirea Dragomirna. La picioare este imaginea bisericii Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi, sfinţită de mitropolitul Varlaam. Pe partea dreaptă se poate vedea o scenă care arată aducerea moaştelor Sfintei Cuvioase Parascheva, la Iaşi, în 1641, timp în care Varlaam era mitropolit al Moldovei. O imagine înfăţişează Sinodul de la Iaşi (1642), iar alta tipărirea Cazaniei mitropolitului Varlaam, în 1643, la tipografia Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi. Pe capac sînt două însemnări: Pisania, care spune că racla s-a făcut cu binecuvîntarea şi sub îndrumarea IPS Daniel, mitropolitul Moldovei şi cu osîrdia stareţului Vichentie Amariei, în 2007. Tot pe capac sînt reprezentate Troparul şi Condacul Sfîntului Ioan Varlaam, mitropolitul Moldovei, iar în centru se află icoana sfîntului. Ca şi alte sfinte lăcaşuri, Mănăstirea Secu este înzestrată cu părticele din moaştele unor sfinţi, spre care se îndreaptă rugăciunile credincioşilor ce trec pragul lăcaşului de închinăciune. În pronaos se află o raclă din lemn de tei ce conţine relicve sfinte: o cruce în care se păstrează o părticică de lemn din Sfînta Cruce pe care a fost răstignit Mîntuitorul Iisus Hristos, chivotul cu un fragment din piciorul Sfîntului Ioan Botezătorul, părticele din moaştele Sfîntului Apostol Andrei, ale Sfîntului Mare Mucenic Gheorghe, Sfîntului Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon, Sfîntului Ierarh Ioan Gură de Aur, ale sfinţilor mucenici ucişi în Muntele Sinai, Rait şi Ierusalim, ale Sfîntului Apostol Filip, ale sfinţilor Haralambie, Ioan cel Nou de la Suceava, Arhidiacon Ştefan, Muceniţa Marina, Grigorie Decapolitul.

SANYO DIGITAL CAMERA