Contactează-ne

Prima pagină

Neamţ: Mii de pelerini sînt aşteptaţi la hramul de la Mănăstirea Secu

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ lăcaşul monahal sărbătoreşte pe 29 august hramul principal ■ slujbele vor continua şi în ziua următoare, cînd vor fi cinstiţi Sfîntul Mitropolit Varlaam şi Sfîntul Ioan de la Rîşca şi Secu, ocrotitorii mănăstirii ■

Mănăstirea Secu este loc de pelerinaj pentru o mulţime de credincioşi din judeţ şi din alte părţi ale ţării, comunitatea monahală pregătind sărbătoarea anuală a hramului sfîntului lăcaş de pe 29 august, cînd în calendar este menţionată Tăierea capului Sfîntului Ioan Botezătorul, zi trecută cu cruce roşie şi post. Slujbele vor continua şi pe 30 august, a doua zi de hram, cînd vor fi prăznuiţi cei doi ocrotitori ai mănăstirii, Sfîntul Ierarh Varlaam, Mitropolit al Moldovei, şi Cuviosul Ioan de la Rîşca şi Secu. La ceremonialul religios este aşteptat şi IPS Teofan, mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, care în ultimii ani a fost prezent întotdeauna la sărbătoarea Mănăstirii Secu, avînd alături şi alţi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române. Potrivit scrierilor bisericeşti, creştinilor-ortodocşi li se cere să postească în ziua de 29 august, pe de o parte ca să nu semene cu Irod, care din cauza ospăţului fără măsură a cerut ca Salomeea să-i danseze şi drept răsplată i-a oferit capul Sfîntului Ioan Botezătorul, iar pe de altă parte, ca să urmeze exemplul vieţii înfrînate a lui Ioan. De altfel, la Mănăstirea Secu nu se consumă niciodată carne, aceasta fiind înlocuită cu peşte atunci cînd sînt dezlegări la bucate de frupt. Programul religios a început încă de ieri, cu o slujbă de priveghere şi continuă în dimineaţa aceasta cu sfinţirea apei, Sfîntul Maslu şi Sfînta Liturghie Arhierească. Spre seară rugăciunile se vor relua, în cadrul slubei de priveghere pentru Sfîntul Ierarh Varlaam şi pentru Sfîntului Cuvios Ioan de la Rîşca şi Secu, iar în ziua următoare se va oficia Sfînta Liturghie. Pelerinii se pot închina la mormîntul Cuviosului Ioan, ce este amplasat într-o nişă, în zidul bisericii centrale a mănăstirii. În partea opusă a lăcaşului şi-a dormit somnul de veci mitropolitul Varlaam, pînă în vara lui 2007 cînd a fost canonizat şi moaştele sale au fost depuse într-o raclă de argint suflată cu aur. A fost un eveniment de o mare amploare la care au luat parte preşedintele Traian Băsescu şi premierul Călin Popescu Tăriceanu. Acesta din urmă a fost însoţit de Varujan Vosganian, ministrul Economiei, Cristian Adomniţei, ministrul Educaţiei, Paul Păcuraru, ministrul Muncii, Adrian Iorgulescu, ministrul Culturii şi Cultelor, ministrul de Externe, Adrian Cioroianu, etc. Canonizarea cuviosului Ioan de la Rîşca şi Secu s-a făcut pe 5 iunie 2008, la Mănăstirea Neamţ, cînd au mai fost trecuţi în rîndul sfinţilor şi alţi călugări care au vieţuit în munţii Neamţului: cuvioşii Rafail şi Partenie de la Agapia Veche, cuviosul Iosif de la Văratec, cuvioşii Simeon şi Amfilohie de la Pîngăraţi, cuviosul Chiriac de la Tazlău, Sfinţii cuvioşi Iosif şi Chiariac de la Bisericani.

Raclă, obiect de patrimoniu

Osemintele mitropolitului Vaarlam (1585 – 1650) au fost scoase din mormîntul amplasat lîngă zidul bisericii centrale a aşezămîntului căruia i-a fost şi stareţ pe 5 iunie 2007. „Ne-am minunat de acest lucru, pentru că în interiorul gropii era multă umiditate, care ar fi putut să afecteze osemintele în cei 350 de ani care au trecut de la înhumarea mitropolitului Varlaam“, declara pentru Monitorul arhimandritul Vichentie Amariei, stareţul Mănăstirii Secu. Osemintele mitropolitului Varlaam au fost aşezate într-o raclă obiect de patrimoniu, lucrată manual, la atelierele Monetăriei Statului, folosindu-se 27 de kilograme de argint şi trei de aur. Pe pereţi s-au realizat, în relief, scene din viaţa mitropolitului, suflate cu aur. Prima, la cap, reprezintă biserica Mănăstirii Secu, iar pe partea laterală, în stînga, este înfăţişat mitropolitul în timpul călugăriei, apoi este reprezentat traducînd Scara (1618) şi apoi ca arhimadrit la Mănăstirea Dragomirna. La picioare este imaginea bisericii Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi, sfinţită de mitropolitul Varlaam. Pe partea dreaptă se poate vedea o scenă care arată aducerea moaştelor Sfintei Cuvioase Parascheva, la Iaşi, în 1641, timp în care Varlaam era mitropolit al Moldovei. O imagine înfăţişează Sinodul de la Iaşi (1642), iar alta tipărirea Cazaniei mitropolitului Varlaam, în 1643, la tipografia Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi. Pe capac sînt două însemnări: Pisania, care spune că racla s-a făcut cu binecuvîntarea şi sub îndrumarea IPS Daniel, mitropolitul Moldovei şi cu osîrdia stareţului Vichentie Amariei, în 2007. Tot pe capac sînt reprezentate Troparul şi Condacul Sfîntului Ioan Varlaam, mitropolitul Moldovei, iar în centru se află icoana sfîntului. Ca şi alte sfinte lăcaşuri, Mănăstirea Secu este înzestrată cu părticele din moaştele unor sfinţi, spre care se îndreaptă rugăciunile credincioşilor ce trec pragul lăcaşului de închinăciune. În pronaos se află o raclă din lemn de tei ce conţine relicve sfinte: o cruce în care se păstrează o părticică de lemn din Sfînta Cruce pe care a fost răstignit Mîntuitorul Iisus Hristos, chivotul cu un fragment din piciorul Sfîntului Ioan Botezătorul, părticele din moaştele Sfîntului Apostol Andrei, ale Sfîntului Mare Mucenic Gheorghe, Sfîntului Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon, Sfîntului Ierarh Ioan Gură de Aur, ale sfinţilor mucenici ucişi în Muntele Sinai, Rait şi Ierusalim, ale Sfîntului Apostol Filip, ale sfinţilor Haralambie, Ioan cel Nou de la Suceava, Arhidiacon Ştefan, Muceniţa Marina, Grigorie Decapolitul.

SANYO DIGITAL CAMERA

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Profesorul Gheorghe Radu, încă o treaptă pe scara vieţii

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ scriitorul pietrean, fost director al Arhivelor Statului Neamţ, a împlinit 70 de ani

Gheorghe Radu, „prolific istoric pe tărîmul scrisului“, aşa cum îl numeam acum cîţiva ani într-un articol ce consemna o nouă apariţie apariţie editorială a profesorului pietrean, a împlinit o vîrsă „rotundă“ – 70.

Ieri s-a consemnat acest lucru, prilej cu care Redacţia Monitorul îi transmite „La Mulţi Ani!“ colaboratorului altruist al cotidianului nemţean. Cotidian în care Gheorghe Radu a publicat o mică parte din vasta-i activitate de cercetare a arhivelor nemţene şi nu numai.

Încă înainte de 1989, profesorul de istorie a sudiat temeinic documente inedite, iar după 1990, fostul director al Arhivelor Statului Neamţ le-a făcut publice în numeroase cărţi, referate, studii şi articole de presă.

Ultima apariţie editorială s-a consemnat spre sfîrşitul anului trecut, „Învăţămînt, cultură şi personalităţi nemţene în documentele vremii“, fiind titlul cărţii. Era a şaptesprezecea lucrare în care aducea în prim plan istoria locală a Neamţului, prima consemnîndu-se în 2006.

„Am gîndit să adun în paginile volumului noi informatii din documente de arhivă, precum şi din memorialistica şi publicistica timpului, care nu au fost cuprinse în celelalte cărţi, sau despre care am avut scurte referiri. Judeţul nu duce lipsă de oameni care s-au remarcat în domeniul educaţiei şi culturii. De asemenea, am gîndit că toate aceste date vor folosi acum, sau peste ani, celor pasionaţi de ceea ce a însemnat trecutul nu prea îndepărtat al acestor locuri“, declara, anul trecut, profesorul Gheorghe Radu.

Activitatea sa nu a trecut neremarcată de mari istorici români, la ultimul volum Prefaţa fiind semnată de Ioan Scurtu, profesor la Universitatea Bucureşti. „Nemţean prin naştere, profesorul Radu, după absolvirea Facultăţii de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, în 1974, a „poposit“, pentru scurtă vreme la Bacău şi apoi tocmai la Giurgiu, dar a revenit în 1983 pe plaiurile natale, în calitate de director al Filialei (Direcţiei) Neamţ a Arhivelor Statului (Naţionale).

Directorul Gh. Radu nu a fost doar un funcţionar, un manager, ci şi un cercetător atent şi pasionat al documentelor de arhivă. Nu s-a mulţumit să acumuleze cunoştinţe, ci le-a făcut publice prin cărţi, studii, articole de ziar, emisiuni de Radio şi TV. Parcurgînd această carte, cititorii vor afla informaţii despre unele personalităţi a căror operă s-a realizat, integral sau în parte, în judeţul Neamţ. (…) Vom face cunoştinţă cu personalităţi născute în judeţul Neamţ, dar care au creat în alte zone geografice, fără a-şi uita obîrşia (…).

În carte sunt evocate nu numai personalităţi de marcă, la nivel naţional, ci şi acei oameni „mărunţi“ (după expresia lui Iorga), mai ales învăţători, dar care au contribuit la construirea de şcoli, înfiinţarea de biblioteci, la ridicarea nivelului de cultură a poporului, a locuitorilor (copii sau adulţi) din acest judeţ. (…) Punînd la dispoziţia publicului larg o carte frumoasă, bine scrisă, documentată, profesorul Gheorghe Radu binemerită de la nemţeni şi de la toţi cei care iubesc istoria şi cultura naţională. Cu această convingere, recomand cititorilor această nouă lucrare purtînd semnătura uneia dintre personalităţile marcante ale judeţului Neamţ şi nu numai a acestuia“, a notat profesorul univ. dr. Ioan Scurtu.

Repere pe tărîmul scrisului

Cît despre scris, profesorul spune că nicicum să se oprească, planuri are, acum lucrînd la altă carte. Gheorghe Radu s-a născut pe 23 februarie 1950 la Ruginoasa, Neamţ, fiind licenţiat al Facultăţii de Istorie din Iaşi (1974).

După absolvire, este repartizat la Şcoala Generală din Boghicea, pînă la 31 decembrie 1977. Din 1 ianuarie 1978 trece în alt domeniu de activitate, cel al Arhivelor Naţionale, începînd ca arhivist la Direcţia Bacău, pînă la 30 noiembrie 1981.

Urmează transferul ca director la nou înfiinţatul judeţ Giurgiu, revenind pe meleagurile natale din 15 august 1983, tot la Direcţia Neamţ a Arhivelor Naţionale, timp de aproape 20 de ani, încheind activitatea în această instituţie, pe care a îndrăgit-o, tot ca arhivist, la sfîrşitul anului 2002.

De la 1 ianuarie 2003 s-a transferat ca muzeograf la Complexul Muzeal Neamţ, unde îşi desfăşoară activitatea şi în prezent. Pe tărîm publicistic, cultural şi ştiinţific, profesorul Gheorghe Radu a publicat numeroase articole şi studii în presa locală, în principal în paginile cotidianului „Ceahlăul“ (a fost o perioadă şi membru în Consiliul de Administraţie), dar şi în cele care au apărut după 1989: „Acţiunea“, „Curierul de Neamţ“, „Telegraful“, „Monitorul de Neamţ“, „Realitatea“, „Mesagerul“, „Ecoul Munţilor“ etc., publicînd peste 4.000 de articole, inclusiv în presa regională şi naţională, timp de peste 40 de ani (primul studiu a fost în revista Ateneu din Bacău, în 1978).

Este autorul a 17 cărţi, dintre care menţionăm „Catolicii din judeţul Neamţ: 1552- 1900. Aspecte istorice şi demografice“, „Basarabia, Pămînt Românesc“ (mai multe volume), „Războiul sfînt pentru eliberarea Basarabiei, Bucovinei de Nord şi Ţinutului Herţa (1941), „Un veac de la Unirea Basarabiei cu România“, etc. Este coautor la „Îndrumător în Arhivele Statului judeţul Neamţ, „Micromonografia Filialei Arhivelor Statului Judeţul Neamţ“ şi colaborator la editarea cărţilor „Poporul român şi lupta pentru independenţă a popoarelor din Balcani“ (Bucureşti, 1986) şi „Minorităţile naţionale din România: 1918-1925“ (Bucureşti, 1995). A publicat circa 150 de studii în reviste de specialitate: „Ateneu“ şi „Carpica“ (Bacău); „Cronica giurgiuveană“; „Revista Arhivelor“ şi „Pentru Patrie“ (Bucureşti);

„Historia urbană“ (Sibiu); „Marina“ (Constanţa); „Arhivele Moldovei“ (Iaşi), „Acta Baconviensia“ (Bacău); „Anuarul Arhivelor Mureşene“; „Angvstia“ (Sfîntu Gheorghe); „Acta Moldaviae Meridionalis“ (Vaslui) etc., inclusiv în publicaţii nemţene. O parte din aceste studii şi articole au fost consemnate în „Bibliografia istorică a României“, prestigioasă lucrare editată sub egida Academiei Române, cea care recenzează lucrările de referinţă din istoriografia românească.

Citește știrea

Eveniment

Primarul de Bacău are proces la Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ cauza a fost strămutată de la Tribunalul Bacău, la Neamţ la cererea edilului de Bacău ■ primarul şi viceprimarul au fost acuzaţi de procurorii anticorupţie de abuz în serviciu ■ judecătorii au încheiat procedura de Cameră preliminară ■

Magistraţii din cadrul Tribunalului Neamţ au finalizat procedura de Cameră preliminară şi au dispus începerea procesului în care primarul şi viceprimarul de Bacău sînt acuzaţi de fapte de corupţie.

„În temeiul art. 345 alin. 1 Cod procedură penală respinge, ca neîntemeiate, excepţiile invocate de către inculpaţii Necula Cosmin şi Ştefan Daniel-Dragoş.

În temeiul art. 346 alin. 2 Cod procedură penală, constată legalitatea administrării probelor, a efectuării actelor de urmărire penală şi a sesizării instanţei prin rechizitoriul nr. 90/P/2017 din data de 28.06.2019 al Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Bacău, privind pe inculpaţii: – Necula Cosmin, trimis în judecată pentru săvîrşirea infracţiunii de participaţie improprie (sub forma determinării) la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 52 alin. 3 Cod penal raportat la art. 132 din Legea 78/2000, cu referire la art. 297 alin. 1 Cod penal; – Ştefan Daniel – Dragoş, trimis în judecată pentru săvîrşirea infracţiunii de participaţie improprie (sub forma determinării) la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 52 alin. 3 Cod penal raportat la art. 132 din Legea 78/2000, cu referire la art. 297 alin. 1 Cod penal. Dispune începerea judecăţii cauzei privind pe inculpaţii Necula Cosmin şi Ştefan Daniel-Dragoş“, conform instanţei.

De acum litigiul intră în linie dreaptă cu administrări de probe şi audieri de martori. Iniţial dosarul a fost la Tribunalul Bacău, însă pe parcursul procesului primarul Necula a solicitat strămutarea cauzei, iar Curtea de Apel Bacău a trimis dosarul la o instanţă de acelaşi grad, respectiv Tribunalul Neamţ. Conform comunicatului DNA, Cosmin Necula, primarul municipiului Bacău, şi Ştefan Dragoş Daniel, la data faptei viceprimar al municipiului Bacău, au fost trimişi în judecată pentru săvîrşirea infracţiunii de participaţie improprie (sub forma determinării) la infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au arătat că pe 10 iulie 2017, într-o şedinţă a Consiliului Local Bacău, inculpaţii Necula şi Ştefan, în calităţile arătate anterior, cu intenţie, i-au determinat pe consilierii locali prezenţi să adopte o hotărîre cu încălcarea dispoziţiilor Legii 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general.

„Ca urmare a demersurilor celor doi inculpaţi, Consiliul Local Bacău, în calitate de organ deliberativ şi în exercitarea atribuţiilor prevăzute de Legea 215/2001 privind administraţia publică locală, a dispus finanţarea proiectelor depuse de două asociaţii (cu sumele de 553.000 lei respectiv 15.000 de lei) deşi acestea, în urma punctajului acordat de Comisia tehnică de aplicare a Legii 350/2005, s-au clasat pe locurile 12, respectiv 20, iar proiecte avînd un punctaj superior au fost respinse“, conform comunicatului DNA din 2 iulie 2019.

Prin finanţarea acestor proiecte au fost încălcate dispoziţiile Legii 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general şi au fost vătămate interesele legale ale solicitanţilor care au întrunit un punctaj mai mare. Corelativ, cele două asociaţii, beneficiare ale fondurilor, au obţinut un folos necuvenit constînd în acordarea de finanţări nerambursabile la care nu erau îndreptăţite potrivit dispoziţiilor legii.

La data trimiterii dosarului în instanţă primarul de Bacău, Cosmin Necula, a declarat pentru G4Media: „Sînt nevinovat şi să mă ierte Dumnezeu, nu am plecat cu banii acasă”. El a fost ales primar al municipiului Bacău la alegerile din iunie 2016 cu cu 35% din voturi. Rămîne de văzut ce vor stabili judecătorii în acest caz.

Citește știrea

Eveniment

Neamţ: Gripa, nou caz mortal

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ afecţiunea a fost fatală pentru o bătrînă de 79 de ani ■ septuagenara nu era vaccinată antigripal, dar suferea şi de alte afecţiuni ■ acesta este al doilea caz după cel al unui bebeluş de 1 an şi 5 luni ■ pînă acum, de la începutul sezonului de supraveghere epidemiologică s-au înregistrat 125 cazuri de gripă în Neamţ ■

Gripa face o nouă victimă în judeţ, afecţiunea răpunînd o femeie în vîrstă de 79 de ani, care nu fusese vaccinată dar suferea şi de alte afecţiuni.

„În judeţul Neamţ s-a înregistrat, din păcate, un al doilea caz de deces datorat gripei, la o pacientă de 79 de ani din Roman, care nu a fost vaccinată antigripal, dar era cunoscută ca avînd numeroase comorbidităţi, cu hipertensiune arterială de gradul al II- lea, insuficienţă mitrală, bronhopneumonie cronică obstructivă, stadiul al treilea.

Pacienta s-a internat pe data de 2 februarie 2020 la Secţia de Boli Infecţioase a Spitalului Municipal de Urgenţă Roman, cu diagnosticul de pneumonie acută, gastroenteroită , probabil infecţioasă, din cauza faptului că prezenta o stare generală alterată, cu o tuse seacă, iritativă, ameţeli, greţuri, vărsături.

S-a instituit tratament specific de susţinere, dar starea critică, din păcate, s-a agravat, motiv pentru care pacienta a fost transferată în Secţia ATI, în ziua de 7 februarie. S-au recoltat probe pentru gripă, rezultatul dovedindu-se pozitiv, pentru virusul gripal de tip AH1“, a precizat dr.Mirela Grădinaru, purtător de cuvînt al Direcţiei de Sănătate Publică Neamţ.

Evoluţia bolii a fost nefavorabilă, pacienta decedînd pe de 18 februarie 2020. Acest deces este al doilea din cauza gripei în acest sezon, primul fiind al unui copil de 1 an şi 5 luni şi el nevaccinat şi cu numeroase alte afecţiuni. Copilul a fost internat în Secţia de Pediatrie a Spitalului Roman, în perioada 4 decembrie 2019 – 1 ianuarie 2020. Pe 30 ianuarie a făcut febră de 40 grade C, lucru care s-a supraadăugat unor probleme respiratorii: dispnee, tuse, hipoxie, pe 1 februarie a fost transferat la Spitalul Sfînta Maria din Iaşi, iar în urma unor investigaţii a apărut suspiciunea de sindrom respirator acut sever şi s-a evidenţiat virus gripal de tip A.

Decesul minorului a survenit în data de 4 februarie. Conform informaţiilor primite de la Direcţia de Sănătate Pubică Neamţ, În judeţ, situaţia pacienţilor care s-au îmbolnăvit de gripă este îngrijorătoare de vreme ce alte 40 de cazuri au apărut numai în ultima săptămînă.

Recomandări utile

„Activitatea gripală a evoluat cu o tendinţă de creştere, astfel că s- au raportat 40 cazuri de gripă pe teritoriul judeţului Neamţ, cu 14 internări. Un caz a fost înregistrat la grupa de vîrstă 0-1 an, 1 caz la grupa de vîrstă 2-4 ani, 14 cazuri la grupa de vîrstă 5-14 ani, 16 cazuri la grupa de vîrstă 15-49 ani, 3 cazuri la grupa de vîrstă 50-64 ani şi 5 cazuri la grupa de vîrstă peste 65 ani; 30 cazuri au fost raportate de către Secţia de boli infecţioase a Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ, iar 10 cazuri au fost raportate de către Secţia de boli infecţioase a Spitalului Municipal de Urgenţă Roman.

De la începutul sezonului de supraveghere epidemiologică s-au înregistrat în total 125 cazuri de gripă pe teritoriul judeţului Neamţ“, am mai aflat de la medicul Mirela Grădinaru. În actualul sezon, pînă la data de 16 februarie 2020 au fost vaccinate antigripal 42.841 persoane, 429 persoane fiind vaccinate în intervalul 10-16 februarie 2020, din grupele la risc, cu vaccin distribuit gratuit de către Ministerul Sănătăţii. Stocul de vaccin la DSP Neamţ era de 104 doze, iar la medicii de familie din judeţ sînt 799 doze.

Deşi DSP a cerut mai multe doze, din suplimentarea trimisă de Ministerul Sănătăţii, judeţului Neamţ i-au fost reprtizate doar 800. În ceea ce priveşte infecţiile respiratorii acute (IACRS), aflăm de la aceeaşi sursă că, în săptămîna de supraveghere epidemiologică 10-16 februarie 2020 şi acestea au marcat o tendinţă de creştere, fiind înregistate 3.078 cazuri, cu un număr de 31 internări, faţă de cel înregistrat în săptămîna precedentă de 2.978 cazuri, cu 37 bolnavi internaţi. Şi numărul de pneumonii este în creştere, fiind raportate 577 cazuri, cu 133 internări faţă de 478 cazuri cu 120 de internări. Şi aici analiza pe grupe de vîrstă indică faptul că ratele de incidenţă cele mai crescute pentru infecţiile respiratorii acute se înregistrează tot la grupele de vîrstă 0-1 ani, 2-4 ani şi peste 65 ani.

În vederea instituirii măsurilor de prevenire a îmbolnăvirilor prin infecţii respiratorii acute şi gripă este recomandată limitarea accesului vizitatorilor în spitale, în special în secţiile cu risc (ATI, Pediatrie, Neonatologie, etc). De asemenea, trebuie realizat triajul epidemiologic zilnic pentru personalul medico-sanitar şi auxiliar, cu scoaterea temporară din colectivitate a celor depistaţi cu simptomatologie respiratorie, purtarea echipamentului de protecţie adecvat (măşti, mănuşi, halate) de către vizitatori şi personalul medical, purtarea măştii de către pacienţi în UPU, pe traseul de la UPU la salon şi cînd părăseşte salonul de izolare/grupare.

Evitarea automedicaţiei şi consultarea medicului de familie pentru simptome care sugerează gripa (frison, febră – 39-40°C, dureri de cap, dureri ale globilor oculari, ale muşchilor şi articulaţiilor, stare de slăbiciune generală, senzaţia de înţepături în nas şi gît, strănut, secreţii nazale apoase, nas înfundat, tuse seacă, chinuitoare). Este necesară conştientizarea necesităţii de izolarea voluntară la domiciliu a persoanelor care prezintă simptomatologie asemănătoare gripei.

Se recomandă şi evitarea aglomeraţiilor, a contactului cu persoanele bolnave, păstrarea distanţei (cel puţin 1 metru) faţă de persoanele bolnave care tuşesc sau strănută. Este obligatorie spălarea frecventă, cu apă caldă şi săpun, a mîinilor după ce strănutăm, tuşim, ne suflăm nasul şi înainte de a mînca, în vederea reducerii răspîndirii virusului. E necesară creşterea rezistenţei generale a organismului prin consumul alimentelor bogate în vitamina C (fructe, legume).

Citește știrea

Trending