Contactează-ne

Economie

Neamţ: Jale! Amenzi de peste 13 miliarde în construcţii

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ pentru munca la negru, inspectorii ITM au aplicat amenzi de 660.000 lei ■ pentru alte nereguli s-au dat sancţiuni de 662.700 lei ■

Inspectorii de muncă i-au ars la buzunar pe angajatorii verificaţi în cadrul unei campanii care s-a desfăşurat luna trecută, aplicînd sancţiuni ce depăşesc 13 miliarde de lei vechi. Controalele au vizat domeniul relaţiilor de muncă şi cel al sănătăţii şi securităţii în muncă, la firme care îşi desfăşoară activitatea în domeniul construcţiilor. „În domeniul relaţiilor de muncă au fost verificaţi un număr de 88 de angajatori. Cu ocazia controalelor au fost constatate 46 de deficienţe şi au fost dispuse 46 de măsuri, fiind aplicate de 55 sancţiuni contravenţionale în cuantum de 662.700. La 15 angajatori au fost depistate 33 de persoane care desfăşurau muncă nedeclarată. Cuantumul amenzilor aplicate pentru munca nedeclarată a fost de 660.000 lei“, conform Inspectoratului Teritorial de Muncă Neamţ. Au fost constatate mai multe deficienţe între care neîncheierea contractelor individuale de muncă în formă scrisă; netransmiterea elementelor prevăzute în H.G nr. 905/2017 privind registrul general de evidenţă al salariaţilor în format electronic, cel tîrziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activităţii de către salariat; completarea registrului general de evidenţă al salariaţilor în format electronic cu date eronate; lipsa dovezii privind comunicarea atribuţiilor prevăzute în fişa postului către salariaţii îndreptăţiţi şi a dovezii referitoare la informarea salariaţilor cu privire la criteriile de evaluare a activităţii profesionale a salariaţilor; necompletarea dosarului de personal al salariaţilor cu documentele prevăzute de din H.G nr. 905/2017modificată şi completată; nerespectarea obligaţiei de a ţine evidenţa orelor de muncă prestate de către salariaţi; nerespectarea prevederilor privind repausul săptămînal; neplata sau plata cu întîrziere a drepturilor salariale. „În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă au fost controlaţi 88 de angajatori. S- au constatat 128 de deficienţe pentru care s-au dispus 128 măsuri de remediere. Au fost sancţionaţi 92 de angajatori, carora li s-au aplicat 128 sancţiuni contravenţionale în valoare de 19.500 lei“, conform ITM Neamţ. A fost verificat în special modul în care angajatorii iau măsuri pentru prevenirea căderilor de la înălţime. Au fost depistate abateri cum ar fi neacordarea de către angajatori a echipamentului individual de protecţie; neasigurararea măsurilor de prim ajutor în caz de accident; lipsa efectuării examenelor medicale la angajare şi periodic; utilizarea necorespunzătoare a scărilor pe şantiere în ceea ce priveşte stabilitatea şi prinderea sigură a lucrătorilor în timpul accesului pe scară; utilizarea de echipamente de muncă necorespunzătoare, care nu sînt prevăzute cu sisteme de protecţie colectivă, cum sînt balustradele solide, platforme sau plase de prindere, suficient de solide pentru a impiedica/opri căderile de la înălţime şi care să nu fie întrerupte decît în punctele de acces ale unei schele sau ale unei scări.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Un comentariu

Un comentariu

  1. janel iosub

    9 iulie 2019 at 6:34 PM

    inspectorii itm ar trebui sa mearga si prin apartamente acolo unde niste dementi darama strucura blocurilor, lucrand la negru! Numai la mine pe scara de 6 luni de zile isi fac reparatii dupa ureche in vreo 5 apartamente1 Dar cine sa-i vada, cine sa-i auda?!!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Declin accentuat al afacerilor nemţene

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ pînă la 1 iunie, au tras oblonul peste 2.000 de agenţi economici din cele mai diverse domenii de activitate ■ la aceeaşi dată a anului trecut, fuseseră îngropate 1.200 de firme ■ la insolvenţe se stă ceva mai bine ■

Mediul de afaceri din judeţul Neamţ a intrat în declin accentuat, iar datele oficiale de la Registrul Comerţului arată că în nici jumătate de an au fost închise mii de firme. Radiografia mediului de afaceri din judeţul Neamţ, la data de 1 iunie 2019 relevă faptul că în primele cinci luni din acesdt an au tras oblonul peste 2.000 de agenţi economici din cele mai diverse domenii de activitate, în timp ce în aceeaşi perioadă a anului trecut numărul „morţilor“ a fost cu mult mai mic, puţin peste 1.200. Acum aproape toţi indicatorii urmăriţi de oficiali au scăzut. Numai unul a crescut, însă destul de mult, cu peste 150%. Cea mai spectaculoasă scădere este la faliment, indicatorul fiind mai mai mic cu 43,6 de procente raportat la perioada de comparaţie. Mai exact, de la începutul lui 2019 şi pînă la 1 iunie, din peisajul economic nemţean au dispărut 2.050 de agenţi economici, iar în perioada de comparaţie, în 2018, au dispărut 1.229 de societăţi comerciale. Unii au tras oblonul prin radiere sau dizolvare, alţii au ales să-şi suspende activitatea. Cauzele acestei situaţii sînt diverse, de la instabilitatea economico- financiară, majorarea preţurilor, lipsa comenzilor, pînă la neînţelegeri de natură financiară cu furnizorii, ori trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat. Din totalul celor care s-au închis pînă la 1 iuni 2019, cei mai mulţi agenţi economici, 1.641, au ales radierea voluntară, iar în perioada de comparaţie au procedat la fel 652 firme, cu o creştere dramatică de cirac 152 de procente. În ce priveşte suspendările de activitate, în primele cinci luni din acest an au apelat la această măsură 250 de firme, faţă de 297 în perioada de comparaţie, aici înregistrîndu-se o scădere de 15,82%. Suspendarea de activitate este o măsură mai blîndă ce se poate lua pentru o perioadă de cel mult trei luni, în care firma încetează activitatea, iar patronatul are răgaz să caute soluţii de redresare. În cazul dizolvărilor voluntare, s-a înregistrat o scădere, stabilită la peste 43,2 procente. Asta deoarece pînă la 1 iunie 2019 au apelat la această măsură 159 de firme, iar anul trecut au fost 280 de firme în aceeaşi situaţie. La insolvenţă, pasul anterior deschiderii procedurii de faliment, în 2019 au fost 31 cazuri, iar în 2018 au fost 55, indicatorul fiind în scădere cu peste 43 de procente. Numai în mai 2019 au intrat în insolvenţă 9 firme din tot judeţul. Au fost şi temerari care s-au încumetat să pornească o afacere: au fost înmatriculate 1.251 de noi firme, comparabil cu 2018 cînd s-au înmatriculat 855 agenţi economici noi, deci anul acesta avem deja mai mulţi noi întreprinzători faţă de anul trecut. Aşa se face că la 1 iunie 2019, în Neamţ erau 21.705 profesionişti activi, cei mai mulţi persoane juridice, iar în perioada de comparaţie erau 21.308, mai mulţi cu 1,9%.

Citește știrea

Administrație

Piatra Neamţ: 800.000 de lei lunar, miza unui scandal Primărie – CJ

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ guvernul a decis ca banii, care ajung la societatea de transport public local, să fie plătiţi de primării şi nu de CJ-uri ■ “este o nouă măsură aberantă”, a declarat Dragoş Chitic ■

Primarul municipiului Piatra Neamţ, Dragoş Chitic, sare la gîtul guvernanţilor după ce aceştia au decis, prin ordonanţă de urgenţă, ca suma reprezentînd compensaţia acordată lunar societăţii de transport Troleibuzul să fie suportată de primării. Pînă acum, această sumă, care la nivelul judeţului Neamţ este de 800.000 lunar, era plătită de Consiliul Judeţean. Conform noii reglementări, ea va fi suportată de şase primării membre ADI Urbtrans, iar cea mai mare cotă va reveni municipalităţii pietrene. “O nouă măsură aberantă reglementată de Guvernul României prin Ordonanţă de Urgenţă săptămîna trecută afectează grav bugetul municipiului Piatra Neamţ. Guvernul a stabilit prin OUG 51/2019 ca suma reprezentînd compensaţia acordată lunar societăţii de transport public local de persoane să fie plătită de către primării şi nu de Consiliul Judeţean, aşa cum era pînă acum. Este vorba despre o sumă uriaşă, 800.000 de lei pe lună, care, conform recentei reglementări, trebuie plătită societăţii Troleibuzul SA de către cele şase primării membre ale ADI Urbtrans, proporţional cu numărul de kilometri parcurşi de mijloacele de transport ale societăţii Troleibuzul în fiecare localitate. Culmea este că societatea Troleibuzul SA este a Consiliului Judeţean Neamţ, iar această măsură face ca lipsa de implicare a acţionarului majoritar, Consiliul Judeţean, în rentabilizarea societăţii de transport să devină o povară financiară care afecteaza bugetele celor şase primării pe teritoriul cărora opereaza societatea Troleibuzul. Solicit Consiliului Judeţean Neamţ implicarea în rezolvarea acestei probleme care va genera noi probleme financiare majore Primăriei Piatra Neamţ (cea mai afectată) şi primăriilor Gîrcina, Alexandru Cel Bun, Dumbrava Roşie, Săvineşti şi Roznov. Este de neînţeles această decizie, care nu exclud să fi fost solicitată chiar de la nivelul judeţului Neamţ, mai ales că vine la mijlocul unui an în care primăriile au mari probleme financiare generate de politica fiscală dezastruoasă a celor care guvernează astăzi România. Am discutat şi cu o parte dintre colegii primari ai comunităţilor mentţionate care şi-au exprimat indignarea faţă de această decizie ce adînceşte subfinanţarea comunităţilor pe care le conduc, majoritatea neavînd suficienţi bani chiar pentru funcţionare pînă la finele acestui an”, a declarat Dragoş Chitic. La Neamţ, întreaga situaţie poate fi citită şi într-o cheie politică: primăria pietreană are “culoare” liberală, CJ-ul e condus de şeful PSD Neamţ, de aceeaşi “culoare” cu guvernanţii. Însă la nivel naţional, este credem evidentă politica dusă de cei care conduc România: aceea de a pune pe umerii admnistraţiilor locale cît mai mult din cheltuieli, în paralel cu luarea la centru a unor surse de venit. Adică, cel puţin în plan financiar, din atît de clamata odinioară descentralizare, s-a ales praful. Sau chiar mai mult: asistăm în prezent la o centralizare a banilor, de la centru se cheltuie probabil mai cu folos pentru clientela politică, şi la o descentralizare a cheltuielilor. Fenomen care nu poate decît să sărăcească sau chiar să îngroape comunităţile locale. Şi ar mai fi de făcut două comentarii: la nivelul municipiului Piatra Neamţ este de notorietate faptul că bugetul este grav afectat de plata creditelor sau cheltuielilor făcute în trecut. Pentru o serie de investiţii care mai mult produc pagube decît foloasea: pîrtia de schi şi telegondola sînt doar două exemple. Dacă se mai pun şi alte poveri pe umerii bugetului, pietrenii pot să-şi ia adio de la investiţii pentru multă vreme de aici încolo. În al doilea rînd, suma în discuţie, cei 800.000 de lei lunar, a constituit subiect de aprige controverse şi în perioada în care era plătită de CJ. În special legate de modul în care sînt cheltuiţi aceşti bani de Troleibuzul, o societate pe care mulţi o consideră doar “o vacă bună de muls” pentru aceeaşi clientelă politică. Numeroasele articole scrise în Monitorul pe această temă sînt doar cîteva exemple. http://monitorulneamt.ro/dezvaluiri-dupa-articolele-monitorul-troleibuzul-si-consilierul-incompatibil/ si http://monitorulneamt.ro/la-troleibuzul-iata-ce-ar-putea-gasi-procurorii/ si http://monitorulneamt.ro/la-troleibuzul-administratorul-revocat-acuza-principii-mafiote/

Citește știrea

Actualitate

Sînt 887 posturi vacante în Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ a mai crescut cererea de personal la firmele din judeţ ■ cele mai multe recrutări ar putea avea loc tot în Piatra Neamţ ■

Mediul de afaceri din judeţul Neamţ are în continuare o acută nevoie de personal, iar la acest moment sînt libere 887 de slujbe în cele mai diverse ocupaţii. S-ar putea face mai multe recrutări de braţe de muncă decît la începutul săptămînii trecute, iar şomerii din Piatra Neamţ şi comunele limitrofe au la dispoziţie 463 de job-uri. Conform AJOFM Neamţ la Roman sînt 353 de posturi libere, iar cele mai puţine recrutări s-ar putea face la Tîrgu Neamţ, numai 71. Defalcat, în reşedinţa de judeţ sînt mai multe oportunităţi pentru personalul cu studii superioare şi sînt pe piaţă două posturi pentru ingneri specializaţi în construcţii civile şi industriale, alte două posturi sînt pentru inginer mecanic, se mai caută doi economişti, dar şi doi translatori. Mai este nevoie de un inginer chimist, un inginer specializat în industria alimentară, sau un inginer silvic / horticol / agronom / arhitect peisagist, precum şi trei economişti. Pentru cei cu studii medii sînt pe piaţă 12 locuri de muncă pentru cei care pot presta ca brutar, se mai cer 15 manipulanţi mărfuri, dar şi 76 de muncitori necalificaţi, 10 operatori mase plastice, cîte 11 tîmplari universali şi dulgheri, 10 lăcătuş construcţii metalice, 16 sudori, la care se mai adaugă 32 de locuri pentru agenţi de securitate, 11 asistenţi medicali, 12 bucătari, 15 lucrători comerciali, precum şi 11 ospătari. La Roman licenţiaţii nu prea au căutare şi ar fi nevoie doar de doi ingineri mecanici şi un inginer chimist. La nivel de zonă cel mai mult este de lucru în industrie unde se recrutează 89 de confecţioneri – asamblori articole textile, mai este nevoie de 85 de necalificaţi şi 10 operatori – confecţioneri industria îmbrăcămintei. În alte domenii se recrutează alţi 15 muncitori necalificaţi, sau 10 turnători produse ceramice, la care se mai adaugă 14 locuri de muncă pentru casieri. La nivel de zonă mai este de muncă pentru cei calificaţi în ocupaţii precum: lăcătuş mecanic, preparator marfă, recepţioner ştrand, iar de săptămîni la rînd nu se acoperă cele trei posturi de salvator ştrand. Se mai caută spălători covoare, şoferi autoturisme, strungari universali, sau îngrijitori clădiri. La Tîrgu Neamţ nu este nici o cerere pentru personal de înaltă calificare dar se caută ambalatori marfă, frezor, lăcătuş mecanic, operatori maşini de surfilat, precum şi tehnician mecanic, stungari sau sudori. Lista completă poate fi studiată la sediul ALOFM Tîrgu Neamţ din strada Ştefan cel Mare, nr.66.

Citește știrea

Trending