Neamţ: Ex-preşedintele FPS, (re)inculpat de DNA

■ Sorin Dimitriu este acuzat de fapte de corupţie în calitate de preşedinte al Camerei de Comerţ Bucureşti ■ ar fi accesat fonduri europene, dar banii au fost folosiţi pentru plăţi la buget, furnizori sau onorarea salariilor ■ Dimitriu mai are pe rolul instanţelor alte două procese similare ■

Romaşcanul Sorin – Petre Dimitriu, fostul preşedinte al FPS Neamţ, nu mai scapă de procurorii anticorupţie care l-au inculpat în al treilea dosar penal. În calitate de preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Bucureşti, împreună cu alţi colegi, este acuzat de fapte de corupţie. El a fost deferit justiţiei recent, pentru acuze de schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor europene, în formă continuată. Acelaşi acuze sînt şi pentru Camera de Comerţ şi Industrie Bucureşti şi Gabriel – Dan Mihuţ, la data faptei director general în cadrul instituţiei menţionate. Laurenţia Vasilescu, la data faptei director economic al Camerei de Comerţ şi Industrie Bucureşti este acuzată în acelaşi dosar de săvîrşirea infracţiunii de complicitate la schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, destinaţiei fondurilor europene, în formă continuată. Procurorii anticorupţie au arătat că începînd cu anul 2009, reprezentanţii Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti au demarat derularea a 27 de proiecte, cofinanţate din bugetul Fondului Social European în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) 2007 – 2013. În urma cercetărilor efectuate, s-a stabilit că, în perioada 2010 – 2012, în contextul implementării a patru dintre acesteă, inculpaţii Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (C.C.I.B.), Dimitriu Sorin-Petre, Mihuţ Gabriel-Dan, beneficiind de sprijinul inculpatei Vasilescu Laurenţia, au schimbat, fără respectarea dispoziţiilor legale, destinaţia fondurilor obţinute din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, pe care le-au utilizat pentru alte destinaţii ce nu erau aferente proiectelor, în funcţie de anumite necesităţi ale C.C.I.B. „Astfel, suma totală de 2.081.953 lei a fost transferată din conturile de prefinanţare ale celor patru proiecte în contul curent al Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti şi a fost utilizată pentru: plata unor obligaţii către bugetul de stat, plăţi către furnizori sau drepturi salariale ce nu erau aferente proiectelor respective, precum şi pentru restituirea sumelor de bani provenite din alte proiecte“, conform unui comunicat al DNA. Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti a restituit suma de 1.982.617 lei din cei de 2.081.953 lei utilizaţi în alte destinaţii decît cele prevăzute în proiect. Astfel, Ministerul Educaţiei Naţionale s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 3.015.918 lei. Pentru recuperarea banilor s-a dispus instituirea sechestrului asigurator, asupra unui imobil ce aparţine Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bucureşti cu propunere de a se menţine măsura asiguratorie dispusă în cauză. „Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă spre judecare, situaţie care nu poate sa înfrîngă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

Alte două cauze cu aceleaşi acuze

Dimitriu nu este la prima abatere de acest fel şi a mai fost inculpat de DNA în alte două dosare, pentru infracţiuni similare. La 1 octombrie 2014 a fost acuzat că a spoliat angajaţii de drepturile salariale, fiind acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat, folosirea autorităţii în scopul obţinerii pentru altul de bunuri sau alte foloase, abuz în serviciu şi infracţiuni împotriva intereselor financiare ale UE. Faptele au avut loc în perioada 2010 – 2012, în contextul derulării unor proiecte cu finanţare europeană. Salariaţii primeau bani de la angajator, iar prin contracte adiţionale lucrau şi erau plătiţi şi pentru proiectele europene. Conducerea a pus în aplicare o formă mascată de a obţine bani provenind din implementarea proiectelor europene prin intermediul angajaţilor, determinîndu-i să semneze contracte „de sponsorizare“. Fiecare dădea lunar din veniturile salariale între 30% şi 70% către CCIB, 48 din cei 58 de salariaţi ai Camerei fiind puşi în faţa faptului împlinit. La leafă aceştia primeau doar diferenţa dintre salar şi sponsorizare, plus chitanţa cu suma reţinută. În perioada septembrie 2010 – martie 2012, CCIB a încasat sponsorizări în valoare de circa 4 milioane de lei din care 43.373 lei de la persoane juridice şi 3,97 milioane de la persoane fizice, în principal angajaţi. Banii erau folosiţi de inculpaţi pentru patrimoniul CCIB, asupra căruia deţineau controlul. „Inculpatul Dimitriu Sorin plătea sume considerabile din salariile angajaţilor către preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihail Vlasov, prin intermediul unui presupus contract de asistenţă juridică cu un onorariu exorbitant“, spuneau procurorii DNA. În august 2017 a fost din nou trimis în judecată, cu aceiaşi coinculpaţi ca acum. Cu toţii au decis accesarea şi implementarea mai multor proiecte cu finanţare nerambursabilă atît pentru susţinerea activităţii curente, plăţii salariilor curente ale angajaţilor sau achitarii altor datorii către bugetul de stat sau furnizori cît şi pentru obţinerea unor avantaje financiare nerambursabile. Scopul inculpaţilor nu a fost doar acela de a derula proiectele europene şi de a beneficia de potenţialele cîştiguri financiare pentru entitate ori pentru angajaţii acesteia, ci şi de a frauda fondurile obţinute, prin utilizarea acestora în alte destinaţii decît cele pentru care au fost alocate, în funcţie de anumite necesităţi ale C.C.I.B. Ministerul Dezvoltarii Regionale şi Administraţiei Publice s-a constituit parte civilă în dosarul penal cu suma de 48.790.143,47 de lei. În cauză s-a dispus măsura asiguratorie a sechestrului asupra unor bunuri mobile şi imobile ce aparţin inculpaţilor Dimitriu, Mihuţ şi Camerei de Comerţ. S-a mai dispus poprirea sumelor de bani (în lei sau în valuta) existente şi viitoare în conturile bancare deţinute de inculpaţii Dimitriu, Mihuţ şi Vasilescu. Ambele litigii sînt pe rolul Tribunalului Bucureşti.