Contactează-ne

Actualitate

De-ale Covidului: cu…? sau de…?

Știre publicată în urmă cu

în data de

Să stăm strâmb şi să judecăm drept, pentru că invers ne dăm în petec cu vârf şi îndesat. Pe bune, ne merităm soarta şi situaţia în care am ajuns. Nu fiindcă a suflat un aer arctic peste noi, ori că virusul nostru e mai afurisit şi mai încornorat ca al altora, ci pentru simplul motiv (printre atâtea şi atâtea altele), că nu-şi vede fiecare de treaba lui şi nu-i lasă nici pe ceilalţi să facă ce trebuie.

Exemple? Cu duiumul.

La începutul epidemiei, când specialiştii s-au apucat de treabă şi au fost lăsaţi să-şi facă meseria, măsurile implementate s- au dovedit bine gândite şi eficiente, fără pretenţia unui model românesc de folos şi altora. Ne-am aflat într-o situaţie bună, în comparaţie cu alte state cu pretenţii, care şi-au recunoscut erorile iniţiale. Numai că ele au învăţat din propriile greşeli şi le-au corectat, în vreme ce noi alergăm în permanenţă să le comitem.

Din păcate, vechile racile autohtone au început să-şi arate roadele, susţinute, exploatate şi proferate de lătrătorii de ocazie, care nu au nici în clin, nici în mânecă cu realitatea şi care n-au făcut nimic şi niciodată pentru alţii. Cine a vrut şi cine nu, fără o minimă pregătire sau documentare, şi-a dat drumul la glas la scenă deschisă, în spaţiul public, la care oamenii sunt extrem de sensibili. Rezultatul?

Instaurarea unui climat de neîncredere absolută în toate instituţiile statului şi, mai grav, în profesioniştii care şi-au pus viaţa şi sănătatea în slujba celorlalţi. Tuturor li s-au pus pe seamă interese ascunse, maşinaţii, conspiraţii, acţiuni de genocid comandat etc. Când au intervenit şi condimentele cu iz politic (doar suntem în an electoral), lucrurile s-au dat peste cap şi toată situaţia ţinută sub control o bună bucată de vreme, s-a degradat. Am ajuns (se putea altfel ?) în fruntea/coada Europei, la toate statisticile negative şi nedorite, cu o creştere exponenţială a numărului de îmbolnăviri şi izolaţi de restul Europei şi de toată lumea. Nu a greşit cel ce a vorbit de „ciuma“ Europei.

Oricum am întoarce lucrurile, nu este deloc greu de presupus că vom ajunge din nou la starea de urgenţă. Explozia de cazuri noi din momentul comunicării măsurilor de relaxare şi în mod deosebit după plăcinta CCR cu neconstituţionalitatea internării, carantinării şi izolării persoanelor COVID pozitiv este mai mult decât grăitoare. Sub umbrela respectării Constituţiei, mii şi mii de persoane bolnave, cu potenţial major de contaminare a altor cetăţeni au reintrat în spaţiul public. Aidoma miilor de infractori lăsaţi în libertate. CCR nu este o instituţie oarecare, o creaţie întâmplătoare, ci un organism de elită, cu reprezentanţi unul şi unul. Cred că s-a grăbit, consfinţind existenţa unui vid legislativ. Dacă un asemenea vid era real, de ce nu l-au sesizat decât când ne-am aflat pe marginea prăpastiei? Cum a funcţionat societatea românească până acum sub umbrela CCR? Nu cumva legile există de multă vreme şi trebuiau doar identificate şi aplicate? Cum Dumnezeu de sunt în perfect acord cu Constituţia atâtea lucruri anapoda din societatea noastră, începând cu pensiile şi salariile nesimţite plătite din acelaşi buzunar cu cele de mizerie, şi până la averile nejustificate dovedite din hoţii şi şmecherii care rămân la beneficiari şi care creează o falie colosală între cetăţenii – egali – ai ţării?

Hopaaa! Iată şi un politician reşapat, care în loc să-şi plângă neghiobia şi să-şi tragă palme pentru decăderea din funcţia de al doilea om din Stat, îşi înscrie în palmares, pe lângă căsniciile eşuate, părerea originală (nesolicitată de nimeni de altfel), că noua lege a carantinării şi izolării votată de Senat este „dubioasă“ şi un „talmeş balmeş“. Ba, mai mult, declară că „internarea forţată chiar şi pentru 5 minute este lipsire de libertate. Este arest!“. Măi să fie! Ce minte sclipitoare! Cum de nu a devenit ministru al Sănătăţii până acum?

De când medicina a depăşit stadiul empiric, oamenii bolnavi au avut latitudinea să-şi aleagă locul în care să-şi trateze suferinţele: acasă ori în spital. Cu o singură excepţie, perfect motivată: bolile contagioase, respectiv cele care pot fi transmise de la individul bolnav la alţii sănătoşi şi care se tratează numai în condiţii de izolare, în secţii de spital special create şi sub supravegherea unor specialişti dedicaţi acestui tip de boli. Aici nu mai încap aproximările. Mai ales în cazul COVID, marcat de un indice major de contagiune, cu evoluţie absolut imprevizibilă, despre care nu ştim prea multe lucruri şi pentru care nu avem un tratament.

Nu este deloc tonică imaginea şirului de salvări care-şi aşteaptă rândul la intrarea Spitalului „Matei Balş“, pentru a interna noi bolnavi identificaţi sau a-i aduce înapoi pe cei care au semnat plecarea la domiciliu, contrar avizului medical.

Marii comentatori ai zilei, în loc să se documenteze, dau drumul în spaţiul public unor interpretări hazardate, în căutarea potenţialilor vinovaţi. În opinia mea, în afara faptului că fiecare dintre noi are partea lui de vină, care ţine de dezordinea noastră ancestrală şi de credinţa că dracul nu este chiar aşa de negru cum pare, pe care o adoptăm cu multă uşurinţă, mai importante sunt eforturile de a găsi soluţii pentru ieşirea din această stare de criză severă, cu potenţial agravant.

Bâlbele Senatului, ca să nu spun beţele-n roate puse de unii cu bună intenţie, nu au făcut decât să întârzie adoptarea unor măsuri necesare şi binevenite şi, ca urmare, agravarea stării de fapt.

S-a bătut monedă de toate felurile pe supradimensionarea spaţiilor rezervate COVID, pe multitudinea paturilor care stau degeaba, s-au căutat peste tot numai şi numai dedesubturi şi interese, ca să numai vorbim de corul netrebnicilor de toate soiurile şi culorile care neagă însăşi existenţa bolii, soldate cu sute de mii de morţi în întreaga lume. Iată că am ajuns în situaţia că nu mai avem suficiente paturi pentru bolnavi, că oamenii au obosit şi, mai ales, că numărul bolnavilor din rândul medicilor şi al celuilalt personal de asistenţă şi îngrijire a crescut în mod alarmant. Nu mai facem faţă avalanşei de bolnavi, secţiile de terapie intensivă nu mai au capacitatea de a acorda o asistenţă calificată şi, aşa cum se plângea o doctoriţă, se ia oxigenul de la un bolnav şi se trece la un altul mai grav.

Calculele cele mai simple prognozează pentru perioada care urmează o înmulţire exponenţială a numărului de cazuri noi şi necesitatea de a reveni la starea de urgenţă inţială.

Din păcate, premierul şi guvernul s-au dovedit ezitanţi, nesiguri şi incoerenţi, au revenit cu prea multă uşurinţă asupra propriilor decizii, mai preocupaţi de înscăunarea şi demiterea unor demnitari. Cred că era de datoria preşedinţiei şi a oamenilor politici să-i trezească la realitate, să-i cheme să meargă mai departe în restabilirea ordinii şi cu înăsprirea sancţiunilor de toate genurile. Nu este un secret, românul nu înţelege de vorbă bună (n-a înţeles niciodată), nu-şi cunoaşte interesele (nu le-a cunoscut niciodată) şi când se întâmplă necazurile, în cea mai mare parte din cauza propriei sale neghiobii, se consolează: asta e ! Poţi să-i turui zi şi noapte despre măsurile simple pe care trebuie să le respecte. În zadar ! El îşi vede de grătarul lui, de horele şi manelele pe care le ţopăie ziua şi noaptea, ca să nu mai vorbesc de necesitatea absolută de a-şi petrece concediul, cu copii cu tot, în Grecia.

Se discută pe toate canalele şi pe toate căile şi se încearcă să se tranşeze cauza exactă a deceselor: de COVID sau cu COVID? Moartea s-a produs din cauza leziunilor determinate de virus sau a altor suferinţe existente peste care s-a suprapus COVID-ul? Sigur, efectiv, un răspuns precis pierde din valoare, din moment ce pacientul a murit. Dar există o logică elementară: dacă nu intervenea COVID, infarctul sau altă afecţiune nu s-ar fi agravat. Din moment ce pe certificatul de deces figurează, în afara cauzei principale, şi infecţia COVID, orice comentariu devine de prisos.

Am urmărit într-o seară la TV o somitate de ocazie, făcând spume la gură pentru neefectuarea necropsiilor, enunţând scenarii abracadabrante. Ar fi fost suficient ca unul dintre cei din platou să o fi invitat pe distinsa contestatară să realizeze cu mânuţa ei (înmănuşată, bineînţeles) o asemenea manevră. Sigur că ar sărit de o poştă în sus şi ar fi spus că nu este de meserie. În realitate, nimeni nu a interzis această practică. Dar ea este extrem de riscantă la un decedat COVID. Toate secreţiile şi lichidele lipsite de viaţă sunt extrem de contagioase şi pentru cel care o practică, pentru celălalt personal şi pentru mediul local. De aceea se sigilează sicriile şi se renunţă la ritualul de înmormântare. De altfel, sunt absolut convins că dacă distinsa contestatară ar fi portdrapelul unui ONG care se ridică împotriva necropsiilor, ar fi la fel de vocală, denunţând practica barbară şi degradantă. Îmi pare rău că profesorul Beliş, o somitate incontestabilă a medicinii legale româneşti, deşi a pledat pentru riscul îmbolnăvirii cu COVID, nu a fost suficient de tranşant privitor la relevanţa necropsiilor.

Din nefericire, starea foarte gravă nu ne priveşte numai pe noi, afectează întreaga omenire, încă bâjbâim în cunoaşterea COVID. Dacă majoritatea ţărilor au o economie care le permite supravieţuirea pe durată mai lungă, starea noastră economică se dovedeşte precară şi nu văd ppuncetel de sprijin pe care ne bizuim. Cu subvenţiile acordate de UE, cu care unii se laudă, nu putem ajunge prea departe.

Poate că nu ar fi rău să pledăm pentru mai multă înţelepciune şi ordine, să lăsăm profesioniştii să-şi facă meseria şi să-i privim cu mai multă deferenţă şi îngrijorare dincolo de vârful nasului, spre cei de lângă noi.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Preşedintele PNL Neamţ, George Lazăr, anunţă primarii că pot solicita în continuare fonduri prin PNRR

Știre publicată în urmă cu

în data de

Preşedintele PNL Neamţ, George Lazăr, anunţă primarii că pot solicita în continuare fonduri prin PNRR.

“Administrațiile publice locale din județul Neamț pot solicita în continuare fonduri de la Guvern, prin Programul Național de Redresare şi Reziliență!

Guvernul României, condus de liberalul Nicolae Ciucă , va finanța, prin intermediul PNRR, aflat în desfăşurare, proiectele de renovare energetică şi reziliență a clădirilor publice şi a celor rezidențiale multifamiliale.

Este un demers care arată interesul Partidului Național Liberal față de problemele regionale şi locale şi implicarea responsabilă a Guvernului în soluționarea acestora.

Îi încurajez pe primarii nemțeni să aplice pentru aceste fonduri cu proiecte bine realizate şi sustenabile, pentru a atrage finanțări generoase, care vor permite reabilitarea clădirilor din județ şi modernizarea localităților noastre.

Județului Neamț i s-au alocat de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, un total de 22.962.488 euro pentru renovarea energetică a clădirilor publice, dintre care au fost utilizați până acum 3.176. 680 euro.

În prezent dispunem de încă 19.785.808 euro, care pot fi folosiți pentru lucrări de reabilitare energetică a clădirilor publice, la solicitarea primăriilor.

De asemenea, în scopul renovării energentice a clădirilor rezidențiale multifamiliale, Ministerul Dezvoltării a alocat județului Neamț suma totală de 18.770.589 euro, dintre care au plecat către administrațiile publice nemțene, în urma proiectelor depuse, 8.473.407 euro.

Suma disponibilă în continuare pentru proiectele de renovare şi reabilitare energetică a clădirilor rezidențiale este de 10.297.182 euro.

Apelurile de proiecte pentru finanțare se depun online pe www.mdlpa.ro/investiții/PNRR.

Potrivit ghidului pus la dispoziție pe site-ul oficial al Ministerului Dezvoltării şi Lucrărilor Publice, se vor finanța proiecte care propun:

Lucrări de reabilitare termică a elementelor de anvelopă a clădirii;

Lucrări de reabilitare termică a sistemului de încălzire/a sistemului de furnizare a apei calde de consum;

Instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei electrice și/sau termice pentru consum propriu; utilizarea surselor regenerabile de energie;

Lucrări de instalare/reabilitare/modernizare a sistemelor de climatizare și/sau ventilare mecanică pentru asigurarea calităţii aerului interior;

Lucrări de reabilitare/ modernizare a instalațiilor de iluminat în clădiri;

Sisteme de management energetic integrat pentru clădiri;

Sisteme inteligente de umbrire pentru sezonul cald;

Modernizarea sistemelor tehnice ale clădirilor;

Lucrări pentru echiparea cu stații de încărcare pentru mașini electrice; Instalare de stații de încărcare rapidă pentru vehicule electrice aferente clădirilor (cu putere peste 22kW), cu două puncte de încărcare/stație, etc.

Rata de finanțare acordată de Guvern prin PNRR este de 100% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului, fără TVA.

Localitățile nemțene au nevoie de aceste investiții, de aceea îi îndemn pe toți reprezentanții administrațiilor publice locale să solicite fondurile disponibile şi să facilităm, cât mai curând, dezvoltarea zonelor rurale şi urbane ale județului.

Ca reprezentant al Partidului Național Liberal, susțin sprijinul primit din partea Guvernului condus de Nicolae Ciucă şi consider că aceste investiții reprezintă punctul de start al obiectivelor liberale de a moderniza şi consolida județele României”, a declarat preşedintele PNL Neamţ, George Lazăr.

Citește știrea

Actualitate

Corina Chiriac soseşte la Piatra Neamţ pentru „Minuni trăite“. Manifestarea va avea loc la Muzeul de Artă

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ întîlnirea cu artista şi lansarea ultimului volum semnat de aceasta va avea loc sîmbătă, 21 mai ■ timp de două luni, nemţenii pot vizita expoziţia ce include documente şi obiecte din colecţia personală ■

În 2021, marea artistă Corina Chiriac a donat Muzeului Naţional de Istorie a României numeroase documente şi obiecte din colecţia personală, privind istoria familie sale dar şi despre impresionanta ei carieră. În perioada 2 februarie – 31 martie 2022, cele mai reprezentative dintre piesele oferite au fost expuse. Asta pentru a fi admirate de vizitatorii muzeului în cadrul expoziţiei care a avut titlul „Corina Chiriac. Istoriile unei mari artiste“. „Finisajul“ expoziţiei a beneficiat de prezenţa istoricilor Alina Pavelescu, Ştefania Dinu şi bineînţeles a personajului principal, artista Corina Chiriac.

„Începînd din data de 14 mai 2022, timp de două luni, expoziţia va putea fi vizionată la Muzeul de Artă Piatra Neamţ. În data de 21 mai, ora 17:00, Corina Chiriac şi curatorul expoziţiei, cercetător ştiinţific dr. Cristina Păiuşan-Nuică, se vor afla la Muzeul de Artă Piatra Neamţ, pentru a vorbi publicului despre expoziţie. De asemenea, va fi prezentata ultima apariţie editorială semnată de Corina Chiriac, «Minuni trăite»“, anunţă Complexul Muzeal Naţional Neamţ.

Istoria familiilor Calaigian-Nestorescu-Chiriac, păstrată timp de generaţii, începe cu străbunica artistei, Ioana Nestorescu, soţia lui Nichita Nestorescu, negustor boiangiu din Buzău, ajuns preşedinte al Corporaţiei Meseriaşilor – Comisiunea Arbitrilor din Buzău, în anul 1911. Fiica lor, Lucreţia Nestorescu, absolventă de pension, cu mult talent muzical, s-a căsătorit cu Gheorghe Chiriac, caligraf, desenator, pictor şi tipograf, cu firmă la Bucureşti.

Ei au fost părinţii lui Mircea Chiriac, tatăl Corinei, respectiv bunicii paterni ai Corinei Chiriac. Bunicii materni, Hovelia Calaigian şi Paris, născută Madirghian, au venit ca refugiaţi armeni în România şi s-au stabilit la Bucureşti înainte de Primul Război Mondial, după ce au pierdut doi copii în timpul teribilelor evenimente din 1915.

Paris Calagian, care a fost institutor, absolvind un liceu pedagocic american în oraşul natal, Adabazar (azi, Adapazari, Turcia), a organizat la Bucureşti o grădiniţă pentru copiii armenilor refugiaţi din Turcia. Ea s-a stins tînără, iar fiica sa cea mare, Hasmig, căsătorită Biberian, şi-a ajutat tatăl la creşterea celorlalţi copii, printre care Arşaluiz-Eliza Calaigian, mama Corinei Chiriac.

Ambii părinţi ai Corinei Chiriac au fost muzicieni. Arşaluiz-Eliza Calaigian s-a născut pe 5 martie 1920 şi a urmat Academia Regală de Muzică din Bucureşti, secţia pian, primind în 1941, în timpul studenţiei, premiul „Paul Ciuntu”. A susţinut numeroase concerte şi a fost profesoară la Conservatorul din Bucureşti.

Mircea Chiriac s-a născut la 19 mai 1919, a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti în anul 1943 şi a intrat în Baroul Bucureşti, dar, cu un talent nativ la muzică, a ales să se dedice acestei pasiuni, urmînd studiile Academiei Regale de Muzică, secţia Compoziţie.

A avut o prodigioasă activitate de compozitor, precum şi una de profesor la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din Capitală. Corina Chiriac a debutat în muzică în 1965, în cadrul concursului „Debuturi”, organizat la Casa de Cultură a Studenţilor „Grigore Preoteasa”, cîştigînd premiul de popularitate, iar în teatru în 1968, în piesa „Sfîntul”, în regia Sandei Manu, la Teatrul de Comedie.

Anul 1970 a însemnat debutul în muzica pe marile scene, fiind laureată a concursului televizat „Steaua fără nume”, participînd la festivaluri naţionale şi la primul festival internaţional, în Polonia. În anul 1971, Corina Chiriac a reprezentat România la Festivalul internaţional „Cerbul de Aur” de la Braşov, fiind premiată cu „Cerbul de Bronz” pentru interpretarea pieselor „Inimă nu fii de piatră” şi „Va veni o clipă”. În acelaşi an îi apărea şi primul disc single Electrecord.

Citește știrea

Actualitate

Surpriză în cazul tonelor de motorină furate din rezervoarele unor camioane. A fost depistat încă un făptaş

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ anchetatorii au mai dat de urma unui suspect, de 19 ani ■ alţi şase tineri sînt deja în arest la domiciliu sau în control judiciar ■ ei au furat din rezervoarele unor camioane peste 2.300 de litri de motorină ■

Se măreşte cercul suspecţilor într-un dosar de furt de motorină petrecut la Tîrgu Neamţ. Iniţial, anchetatorii au dat de şase tineri bănuiţi că au sustras din camioane parcate circa 2.300 de litri de combustibil. Pe 16 mai a fost reţinută o a şaptea persoană, un tînăr de 19 ani, din Răuceşti.

„La data de 16 mai 2022, în urma extinderii activităţilor de cercetare efectuate într-un dosar penal ce vizeaza săvîrşirea mai multor infracţiuni de furt calificat de combustibil din rezervoarele camioanelor, a mai fost reţinută o persoană bănuită de comiterea faptelor. Investigaţiile au relevat faptul că, în perioada februarie- martie 2022, suspectul de 19 ani din Răuceşti împreună cu alte 3 persoane ar fi sustras aproximativ 2.000 l motorină, în valoare de 17.500 lei.

Ulterior, combustibilului a fost transportat pe raza localităţii Răuceşti unde ar fi fost comercializat. În ziua de 16 mai a.c., în urma documentării activităţii infracţionale tînărul de 19 ani a fost reţinut, pentru 24 de ore, pe baza de ordonanţă de reţinere“, a anunţat Inspectoratul Judeţean de Poliţie Neamţ. „Afacerea“ ilicită le-a fost stricată de anchetatorii care au documentat activitatea infracţională, iar pe 14 mai 2022, oamenii legii au reţinut şase tineri.

Investigaţiile au relevat că în noaptea de 1 spre 2 mai 2022, 6 persoane cu vîrste cuprinse între 18 şi 29 de ani, din localităţile Răuceşti, Timişeşti şi Tîrgu Neamţ, avînd feţele acoperite cu cagule, ar fi tăiat plasa unui gard şi ar fi pătruns în curtea a două societăţi de unde ar fi sustras din rezervoarele camioanelor o cantitate de aproximativ 1.200 de litri de motorină. O nouă lovitură ar fi avut loc în noaptea de 5/6 mai, cînd aceleaşi persoane ar fi pătruns, din nou, în curtea uneia dintre cele două firme, de unde au sustras circa 1.100 de litri de motorină, din rezervoarele camioanelor.

Ulterior, aceştia ar fi transportat combustibilul pe raza localităţii Răuceşti, unde au vîndut motorina. Pe 14 mai, cei 6 tineri au fost reţinuţi pentru 24 de ore, ulterior 4 suspecţi, cu vîrste cuprinse între 18 şi 19 ani, fiind plasaţi în arest la domiciliu. Alţi doi suspecti, de 19 şi 29 de ani, au scăpat cu cea mai blîndă măsură preventivă, controlul judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.

Citește știrea
Advertisement








Trending