Contactează-ne

Actualitate

Neamţ: Minoră de 15 ani dată dispărută de… soacră

Știre publicată în urmă cu

în data de

Poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale şi cei din cadrul Secţiei de Poliţie Rurală Săvineşti continuă activităţile de căutare în vederea depistarii unei adolescente de 15 ani.

Este vorba de Stănescu Elena – Măndiţa, fata fiind dată dispărută pe 25 martie, de către soacra sa, o femeie de 39 de ani. Aceasta a reclamat că nora sa a plecat de acasă cu o zi înainte şi nu a mai revenit. Adolescenta are o înălţime de aproximativ 1,65 m, circa 65 de kilograme, ochi căprui şi păr castaniu.

La momentul dispariţiei, aceasta era îmbrăcată cu o geacă de culoare maro şi fustă lungă. Poliţiştii au efectuat verificări pe raza localităţii de domiciliu, în vederea depistarii acesteia şi cum nu au dat de urma ei cer ajutorul populaţiei.

Oricine poate oferi informaţii ce pot conduce la depistarea persoanei căutate, este rugată să apeleze numărul unic de urgenţă 112 ori să anunţe cea mai apropiată unitate de poliţie.

Într-un alt caz, un minor de 14 ani a fost încarcerat pentru un an şi jumătate după ce Judecătoria Roman a dispus internarea într-un centru educativ pentru săvîrşirea infracţiunii de răzbunare pentru ajutorul dat justiţiei.

Totul după ce pe 4 iulie 2019 minorul s-ar fi deplasat la locuinţa persoanei vătămate din Moldoveni şi a incendiat imobilul şi o anexă a locuinţei, fiind instigat de către o altă persoană. Adolescentul a fost escortat de poliţişti la Centrul Educativ Tîrgu Ocna, judeţul Bacău.

Actualitate

A fost stabilit laureatul Premiului naţional Creangă, Opera omnia

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ câştigătorul ediţiei a V-a este scriitorul şi gazetarul politic Gabriela Adameşteanu ■ premiul a fost decernat în cadrul galei ce a avut loc la sala Calistrat Hogaş a CJ Neamţ, care a fost organizată de Centrul pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare ■

Laureatul Galei Premiului naţional pentru proză Ion Creangă, Opera omnia, ediţia a V-a, care a avut loc pe 1 martie 2021, la sala Calistrat Hogaş a Consiliului Judeţean Neamţ, în organizarea Centrului pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare, este scriitorul şi ziaristul politic Gabriela Adameşteanu.

Ca preşedinte al juriului la manifestarea din acest an a fost desemnat Nicolae Breban, membru al Academiei Române, alături de el fiind scriitorii şi criticii literari Bogdan Creţu, Mircea A. Diaconu, Constantin Dram, Adrian Dinu Rachieru, Theodor Codreanu şi Cristian Livescu. Nominalizaţi ai galei au mai fost Ştefan Agopian, Radu Aldulescu, Petru Cimpoeşu, Radu Cosaşu, Doina Ruşti şi Dumitru Ţepeneag. gabriela Adameşteanu se alătură celorlalţi patru laureaţi de până acum: Dumitru Radu Popescu (2017), Nicolae Breban (2018), Eugen Uricaru (2019) şi Dan Stanca (2020).

În cadrul proiectului cultural al Centrului Carmen Saeculare, unul inţiat de criticul Cristian Livescu şi finanţat de CJ Neamţ, a fost prevăzută şi editarea lucrării „Scara ruptă“ a prozatorului Dan Stanca, laureatul de anul trecut. Cartea se adaugă unei serii de antologii din creaţia laureaţilor, constituindu-se astfel Seria Prozatori români laureaţi ai Premiului Naţional de proză Ion Creangă. Până acum au mai apărut „Ivan Turbincă şi Iapa Troiană“ – D. R. Popescu, „Amintiri ale celui ce pare că am fost“ – Nicolae Breban şi „Viaţa altora“ – Eugen Uricaru. „Ca manifestări conexe ale Galei de decernare a Premiului Ion Creangă amintim expoziţia omagială de la Biblioteca Judeţeană G. T. Kirileanu Neamţ, cuprinzând ediţii din opera lui Ion Creangă, precum şi prezentarea filmului «Amintiri din copilărie», în regia Elisabetei Bostan, cu actorul Ştefan Ciubotăraşu, originar din Bicaz, în rolul lui Creangă “, se arată într-un comunicat al Centrului Carmen Saeculare Neamţ.

Scriitorul Dan Stanca, câştigătorul ediţiei de anul trecut, a primit din partea Primăriei şi Consiliului Local Târgu Neamţ, titlul de Cetăţean de onoare al oraşului de pe malul Ozanei „cea frumos curgătoare şi limpede ca cristalul“. Premiul, care constă şi într-o recompensă de 5.000 de euro, se acordă pentru întreaga operă în genul prozei unui autor român, care s-a impus conştiinţei publice autohtone sau pe plan internaţional, cu lucrări de certă valoare şi ţinută artistică, unanim apreciate de critica literară şi de marele public.

Laureata din acest an, prozatoare, publicistă şi traducătoare, Gabriela Adameşteanu s-a născut la Târgu Ocna (Bacău), într-o familie de profesori. Face liceul la Piteşti (1956-1960), apoi va absolvi Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti (1960-1965), după care intră în sistemul editorial, ca redactor la Editura Enciclopedică Română (1968-1974), Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică (1974-1983) şi Cartea Românească (1983-1990). În aprilie 1990 părăseşte editura pentru Revista 22, al cărui redactor-şef devine în septembrie 1991. În 1975 îşi face debutul editorial cu romanul „Drumul egal al fiecărei zile“. Urmează „Dăruieşte-ţi o zi de vacanţă“ (1979). Romanul „Dimineaţă pierdută“ (1983) îi aduce succesul, încă din perioada comunistă. Dramatizarea făcută de Cătălina Buzoianu în 1986, a consacrat romanul şi în ochii publicului de teatru, cel puţin două actriţe, Tamara Buciuceanu (în rolul Vica) şi Gina Patrichi (în Ivona), devenind întruparea personajelor.

Din 1989 până în 2003, Gabriela Adameşteanu a părăsit literatura şi s-a dăruit gazetăriei politice. Pentru multe segmente de public, Gabriela Adameşteanu înseamna revista «22», Grupul pentru Dialog Social, implicarea zilnică în cele mai dure, mai sinuoase şi mai spinoase evoluţii ale politicii româneşti. Cele două mărturii editoriale – interviurile din «Obsesia politicii» (1995), dar mai ales volumul «Cele două Românii» (2000) – sunt totuşi departe de a oferi adevărata anvergură şi ponderea acestei activităţi“, se mai precizează în comunicatul Centrului Carmen Saeculare Neamţ. Gabriela Adameşteanu este semnatara şi a altor romane. În 2010, publica romanul, „Provizorat”, iar în 2014 scoate „Anii romantici”, carte care a fost prezentată şi publicului din Piatra Neamţ la ediţia din 2016 a Târgului de carte „Libris”. Opera sa a fost tradusă pentru publicul cititor din Franţa, Estonia, Israel, Bulgaria, Polonia şi Ungaria. Este cunoscută în lumea literară şi pentru traducerile făcute unor scriitori consacraţi, printre ei şi Guy de Maupassant.

Citește știrea

Actualitate

Votaţi Bison Land, Ţinutul Zimbrului!

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ arealul este singurul din România înclus în Top 100 Destinaţii Sustenabile la nivel mondial ■ destinaţia de ecoturism este iar nominalizată pentru a face parte dintr-o „companie“ selectă ■ se poate vota pînă pe data de 12 martie ■

Destinaţia de ecoturism Ţinutul Zimbrului, inclusă deja în Top 100 destinaţii sustenabile la nivel mondial, este iar nominalizată, pentru a cincea oară consecutiv, pentru a face parte dintr-o „companie“ selectă, una în care se află zone extrem de cunoscute din lume.

Aşadar, participă la o nouă ediţie, iar cei care ajuns vreodată în acest areal sau ştiu ce se petrece aici, sunt rugaţi să acorde un vot. „Singura destinaţie din România inclusă în Top 100 Destinaţii Sustenabile la nivel mondial este un exemplu de bună practică în ceea ce priveşte conservarea biodiversităţii prin programul de eliberare a zimbrilor prin pădurile nemţene, program coordonat de Romsilva – Parcul Natural Vânători Neamţ, dar şi datorită punerii în valoare a specificului local, a comunităţii locale“, se precizează pe Facebook Ţinutul Zombrului. Votul pentru Bison Land se poate face până pe 3 martie 2021, la adresa https://greendestinations.org/peoples-choice-award, iar destinaţia cea mai votată va fi anunţată în cadrul Green Destinations Story Awards Ceremony, pe 12 martie.

Despre cum se poate face acest lucru, informaţii se pot găsi şi pe Greendestinations.org: „Votează pentru destinaţia ta preferată! Câştigătorul acestui premiu îl veţi determina dvs. (comunitatea) în funcţie de destinaţia pe care o alegeţi ca cel mai bun exemplu de rezistenţă turistică şi bune practici durabile. Mai întâi, selectaţi continentul în care se află destinaţia dvs. preferată. Apoi derulaţi în jos pentru a găsi destinaţia la alegere şi trimiteţi-o.

Mai multe despre Top 100 destinaţii de călătorie din 2020 şi poveştile lor de bună practică pot fi găsite mai jos. Ţinta câştigătoare va fi anunţată la Green Destinations Story Awards vineri, 12 martie 2021 la ora 14:00. Fiecare persoană poate da un vot“.„A fi inclus în Top 100 Destinaţii Sustenabile este o onoare. Şi nu puteam fi aici fără colaborarea de la nivel local şi naţional. Ne bucură să fim printre cele mai cunoscute, frumoase, verzi destinaţii la nivel mondial. Pe lângă faptul că sunt recunoscute eforturile la nivel local, avem multe de învăţat de la celelalte microregiuni pentru a ajunge la nivelul la care ne dorim şi pentru a fi competitivi pe plan internaţional“.

Declaraţia aparţine Viorelei Chiper, managerul Destinaţiei de ecoturism Ţinutul Zimbrului şi era făcută anul trecut, după ce arealul ecoturistic era inclus în topul menţionat, după a patra nominalizare consecutivă. Dacă anii anteriilori distincţia era înmânată reprezentanţilor microregiunilor incluse, în 2020 nu s-a mai putut face vreo gală din cauza pandemiei de coronavirus. La evaluare se ţine cont de criterii gen protejarea naturii, peisaje şi decor, conservarea moştenirii culturale, locuitori implicaţi în turism şi promovarea produselor locale. În ceea ce priveşte nominalizările, ele sunt evaluate de experţi internaţionali în turism şi dezvoltare durabilă, reprezentanţi ai Green Destinations, QualityCoast, TravelMole, Vision on Sustainable Tourism, Travelife, ITB Berlin, Asian Ecotourism Network, Ecotourism Australia şi GLP Films. Destinaţia ecoturistică Ţinutul Zimbrului se suprapune peste Parcul Natural Vânători Neamţ, iar pentru dezvoltarea zonei s-au coalizat Asociaţia Ţinutul Zimbrului şi Romsilva prin Parcul Natural Vânători Neamţ, autorităţile din localităţile incluse în destinaţia de ecoturism, APDTN Valea Ozanei, Asociaţia EcoLand, Centrul de Informare şi Promovare Turistică Târgu Neamţ, dar şi parteneri locali – pensiuni, producători locali, meşteri populari, şcoli şi organizaţii, etc) obiectivul fiind dezvoltarea sustenabilă.

Ca exemplu de bună practică este proiectul unic de reintroducere a zimbrilor în mediul natural, unul care a început în 2012, ajungându-se ca acum prin codrii Neamţului să hălăduie aproximativ 50 de exemplare ale legendarului mamifer. „Povestea“ a început în 2005, când Administraţia Parcului Natural Vânători a înregistrat la OSIM mărcile Ţinutul Zimbrului şi Bison Land, prezentând pentru prima dată conceptul dezvoltării durabile a microregiunii. Apoi, în 2009, destinaţia a primit certificare europeană, prin includerea în reţeaua EDEN (European Destinations of Excellence), în 2016 Ţinutul Zimbrului a devenit a patra destinaţie ecoturistică a României, iar în prezent recunoaşterea este una mondială. Bison Land reprezintă România alături de destinaţii turistice verzi extrem de cunoscute precum Parcul Yellowstone (USA), insulele Skyros şi Sifnos (Grecia), Regiunea Pafons (Cipru), Regiunea Scania (Malmo, Suedia), insula Gozo (Malta), Alberta SouthWest Crown of the Continent (Alberta – Sud Vestul Coroanei Continentului, Canada), Insulele Azore (Portugalia), Transylvania County – North Carolina (Ţinutul Transilvania, SUA), etc.

Citește știrea

Actualitate

Coronavirus: Neamţ – 44 de cazuri noi. Naţional – 2096 de cazuri noi

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la Neamţ, rata de infectare este de 1,13 la mia de locuitori ■ la nivel naţional, în ultimele 24 de ore au fost raportate 53 de decese ■

Până pe 1 martie, pe teritoriul României, au fost confirmate 804.090 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

741.471 de pacienți au fost declarați vindecați. În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 2.096 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 456 de persoane au fost reconfirmate pozitiv. Până astăzi, 20.403 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 28.02.2021 (10:00) – 01.03.2021 (10:00) au fost raportate 53 de decese (29 bărbați și 24 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Argeș, Arad, Bacău, Bihor, Brașov, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dolj, Gorj, Iași, Maramureș, Mehedinți, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiș, Ilfov și București.

Dintre acestea, 2 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 de ani, 4 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 17 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 16 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 14 decese la categoria de peste 80 de ani.

47 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 5 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități, iar pentru 1 pacient decedat nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 8.334. Dintre acestea, 1.022 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 6.029.263 de teste RT-PCR și 305.637 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 6.616 teste RT-PCR (4.431 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 2.185 la cerere) și 4.977 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 40.955 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 12.014 persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 48.932 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 130 de persoane.

 În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 2.146 de apeluri la numărul unic de urgență 112.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 28 februarie, 6.665 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 1.373.650 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost întocmite, ieri, 5 dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară.

Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 23.469 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 2.539 în Italia, 16.772 în Spania, 195 în Marea Britanie, 125 în Franța, 3.116 în Germania,  93 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA, 7 în Suedia,  137 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 43 în Elveția, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 7 în Bulgaria, 12 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 13 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda, 2 în Singapore, 3 în Tunisia  și câte unul în Argentina, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia, Egipt, Pakistan, Iran, Slovenia, Federația Rusă și Croația. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 186 de cetățeni români aflați în străinătate, 34 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 60 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 4 în Irlanda, 2 în Elveția, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia și unul în Iran, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 798 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia și unul în Argentina.

Citește știrea

Trending