Neamţ: Creditele în valută, mai greu de achitat

■ în judeţ erau, la 1 iunie, contractate credite în valută şi lei care însumau 2.255 milioane de lei ■ marea majoritate a plăţilor sînt în grafic ■ sînt şi restanţe, la împrumuturile în lei suma fiind mai mare ■

După multele schimbări, revoluţii fiscale, fluctuaţii ale indicelui Robor, dar şi destule modificări în plan economic, restanţele nemţenilor la credite au mai scăzut. Cei mai mulţi dintre aceia care s-au împrumutat ţin încă pasul cu graficul de rambursare încheiat de comun acord cu bancherii, însă sînt şi nemţeni care au rămas în urmă şi le este greu să recupereze „handicapul“. Spre deosebire de alte timpuri, acum stăm mai bine la restanţele la împrumuturile în lei, sume mai mari rămase neacoperite fiind la creditele care au fost contractate în valută. Cei care au ales să se împrumute în moneda naţională se pare că sînt mai cîştigaţi, şi-şi plătesc mai uşor ratele bancare. De altfel, analiştii financiari au recomandat întotdeauna să ne împrumutăm în moneda în care luăm salariul, iar acest lucru s-a dovedit înţelept în majoritatea situaţiilor. Conform unei statistici lunare a Băncii Naţionale a României, la 1 iunie anul acesta, nemţenii, persoane fizice şi juridice, aveau restanţe care se situau la 89,3 milioane de lei, din care restanţele la împrumuturile în lei se cifrează la 41,8 milioane lei, iar cele la creditele în valută sînt de 47,5 milioane lei, mai mult cu cîteva milioane de lei faţă de creditele în moneda naţională. Datele oficiale relevă faptul că la 1 iunie 2019 datoriile în bănci ale nemţenilor persoane fizice şi juridice erau de 2.255,1 milioane de lei, aici fiind însumate creditele în moneda naţională, dar şi cele în valută. Plăţile merg mai uşor pe timpul verii, cînd titularii au în general mai puţine cheltuieli, dar nici pe timupul iernii nu au fost prea mulţi care au rămas în urmă. Cu toate acestea, din cauza multor motive, plăţile la împrumuturi sînt în grafic pentru 2.155 milioane de lei. La nivelul judeţului Neamţ, datoriile în moneda naţională erau la începutul lunii trecute de 1.583,5 milioane de lei, iar cele în valută se cifrau la la 661,6 milioane de lei. Unii au reuşit să achite ratele, alţii au vrut dar nu au putut. Aşa se face că sînt credite curente în moneda naţională care se cifrează la 1.541,7 milioane de lei, iar la împrumuturile în valută plăţile curente, pentru care bancherii nu-şi fac griji, se cifrează la 614,1 milioane de lei. Partea proastă este că erau restanţe atît la creditele în lei cît şi la cele în valută, dar suma nu este îngrijorătoare. Cea mai mare parte a împrumuturilor în lei fusese contractată de persoanele fizice care s-au îndatorat cu circa 972 milioane de lei, din care numai 347 milioane au fost credite imobiliare. La contractele în valută, populaţia are cea mai mare parte din împrumuturile totale, cam 361 milioane de lei, din care 201 milioane de lei sînt pentru locuinţe. Cei care nu au fost grevaţi de datorii au reuşit să facă ceva economii şi au strîns în conturile în moneda naţională peste 1.000 milioane lei (aici intrînd atît societăţile nefinanciare, gospodăriile populaţiei, cît şi alte sectoare instituţionale), iar în cele în valută sînt economii ce totalizează mult mai puţin, echivalentul a 591 milioane lei.