Contactează-ne

Actualitate

Neamţ: Admiterea, runda a doua

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Comisia judeţeană va rezolva repartizarea celor 36 de elevi în licee, pe locurile rămase neocupate ■ 40 de locuri sînt disponibile şi în liceele vocaţionale, iar 245 de locuri sînt libere în învăţămîntul profesional ■

Comisia Judeţeană de admitere lucrează în această perioadă la repartizarea elevilor pe locurile rămase libere în licee şi şcoli profesionale. „Avem în lucru rezolvarea solicitărilor atît pentru învăţămîntul liceal, cît şi pentru cel profesional. În data de 1 august vom da soluţiile finale pentru cei care au solicitat ocuparea locurilor rămase libere. Este vorba de 36 locuri în licee şi 40 în cele vocaţionale. Tot pe 1 august vor fi repartizaţi şi elevii pentru a doua etapă de admitere în şcolile profesionale, în funcţie de solicitările elevilor, în funcţie de media de admitere, de domiciliul elevilor, în funcţie de locul solicitat. În situaţia în care sînt mai mulţi candidaţi pe acelaşi loc se vor lua în calcul criteriul mediei şi al domiciliului, candidaţii fiind repartizaţi în funcţie de domiciliu. Cerem elevilor să opteze pentru mai multe şcoli“, a precizat Ioan Milea, inspector şcolar general adjunct, preşedintele Comisiei judeţene de admitere. La Colegiul Naţional Roman- Vodă au apărut două locuri libere, unul la Matematică-Informatică şi unul la Filologie. Cîte un loc liber este la Colegiul Tehnic Danubiana, din Roman, la Colegiul Tehnic Gheorghe Cartianu Piatra Neamţ, profilul Protecţia Mediului şi operator tehnică de calcul, la Colegiul Tehnic Ion Creangă Tîrgu Neamţ. Cîte două locuri sînt la Colegiul Tehnic Miron Costin, la profil tehnician activităţi economice şi turism, la Colegiul Tehnic de Transporturi Piatra Neamţ, un loc la Colegiul Forestier, 4 locuri la Liceul Carol I Bicaz, 8 locuri la Liceul Borca, 6 locuri la Liceul cu Program Sportiv Roman, 23 la Liceul de Artă Victor Brauner Piatra Neamţ, 8 la Liceul Ion Ionescu de la Brad, 13 la Liceul Teologic Melchisedec Ştefănescu Roman, 15 la Liceul Teologic Cuvioasa Parascheva Agapia, 14 la Liceul Teologic Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, 24 la Liceul Teologic Sfîntul Francisc de Assisi şi 22 de locuri la Seminarul Teologic Veniamin Costachi Vînători Neamţ. În şcolile profesionale pentru etapa a doua au rămas libere 245 de locuri, dintre care cele mai numeroase în meseriile de confecţioner produse textile, locuri care se regăsesc la foarte multe şcoli profesionale din judeţ. Există locuri libere şi pentru meseria de tîmplar, 32 fiind libere la Colegiul Forestier din Piatra Neamţ, iar 20 de locuri sînt libere la aceeaşi unitate pentru meseria de lăcătuş mecanic. La Liceul Vasile Sav sînt libere 18 locuri. Şi la Colegiul Petru Poni din Roman sînt libere 14 locuri pentru meseria de frezor, rabotor, 9 de ferar betonist şi 10 de confecţioner produse electrotehnice. 21 de locuri de tîmplar sînt libere la Liceul Carol I Bicaz. Conducerea Inspectorarului Şcolar al judeţului Neamţ speră ca fiecare absolvent de Şcoală gimnazială să-şi găsească un loc în învăţămînul obligatoriu.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Doar 218 oferte de muncă

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ cam jumătate din cererea de personal vine de la angajatori din zona reşedinţei de judeţ

Mediul de afaceri din judeţ ar avea nevoie în această săptămînă de 218 persoane. Cifra e mică, dar există, avînd în vedere că în plină pandemie de CoVid, cei mulţi angajatori îşi trec salariaţii în şomaj tehnic.

Cele mai multe recrutări de personal ar putea avea loc la Piatra Neamţ, unde se caută 107 salariaţi, în zona Roman ar fi nevoie de 73 de lucrători, iar la Tîrgu Neamţ piaţa oferă numai 38 de job-uri. Defalcat, mai mulţi licenţiaţi ar putea găsi de lucru la Piatra Neamţ unde se caută doi economişti, doi ingineri mecanici şi doi ingineri specializaţi în construcţii civile şi industriale, dar mai este de lucru pentru un inginer chimist, un inginer electrotehnic şi un inginer producţie.

14 job-uri sînt pentru muncitori necalificaţi în construcţii, se mai recrutează 9 lucrători comerciali iar mai puţine strigări sînt în ocupaţii cum ar fi sudor, tehnician mecanic, zugrav, casier, manipulant mărfuri precum şi patiser, preparator marfă, recepţioner marfă sau şofer autoturisme şi camionete.

La Roman tot inginerii au mai mare căutare între cei cu studii superioare şi s-ar putea angaja pînă la Florii un inginer textilist, un inginer automatist şi un inginer sistemn software, iar de o perioadă bună de timp nu se găseşte un topograf. Cei care nu au studii superioare se pot orienta către cele 10 posturi libere de confecţioner textilist, se mai recrutează 7 dulgheri, 6 fierari betonişti sau cîte 5 necalificaţi sau turnători produse ceramice. În zonă mai este nevoie de casieri, electricieni, zidari, sudori sau strungari universali.

La Tîrgu Neamţ nu s-au ocupat încă cele două posturi pentru personal de înaltă calificare şi sînt disponibile un job de medic veterinar şi unul de inginer zootehnist. Acolo mai este de muncă pentru cei care pot presta ca şi confecţioneri textilişti, frezori, manipulanţi, operatori maşini de surfilat, rectificatori, strungari, sudori sau vălţari, îngrijitori animale şi tehnicieni veterinari.

Citește știrea

Actualitate

Releul Pietricica- Ordonanţă civilă fără număr

Știre publicată în urmă cu

în data de

Privind unele măsuri de primă urgenţă care privesc aglomerări (găşti) de politicieni şi afacerişti dubioşi, cei mai mulţi dintre ei depăşiţi de evenimente, unii cu un minimum de cunoştinţe generale, dar şmecheri, cu mască de ultimul tip pe mufă, în fine, având în cap, fix, doar interesele personale, crezându-se protejaţi , eterni, şi ignorând sechelele nescrise ale adeziunii la acele partide.

Dar, conform celor mai elementare norme democratice, ăştia sunt, pe ăştia i-am ales, cu ei defilăm. Să le dăm girul, ce altceva am mai putea face?! Că de ieşit în stradă n-avem voie.

Art.1. Se suspendă orice activitate în care, sub umbrela apartenenţei politice, a funcţiei sau a influenţei, orice cetăţean român, care mimând omenia şi dragul de români, iniţiază acţiuni ilegale şi profită fără scrupule, prin arhicunoscuta metodă parandărăt, de electoratului înspăimântat de COVID-19, ca mai toată lumea. Aceste activităţi cinice, care urmăresc beneficii, precum îmbogăţiţii de război, de care am avut parte din plin, mai ales după revoluţiunea din decembrie 1989, ar fi normal să fie pedepsite cu puşcărie pe viaţă, cu temniţă grea, fără milă, întrucât, după Coronavirus, se pare, lumea se va schimba. Iar românii s-au mai deşteptat şi au, în plus, o grămadă de timp în care să se întrebe ca Cetăţeanul: Eu cu cine votez?

Art.1 bis. Întrucât mulţi dintre ei sunt atât de înverşunaţi, egocentrişti şi avari, încât nu le este frică nici de moarte, nici de Dumnezeu, nici de nimeni, acceptând până şi puşcăria pentru crezul lor, dar cu condiţia să le fie lăsată averea, prin prezenta ordonanţă, li se vor confisca averile, aşa cum este normal, nu ca în perioada ante-coronavirus.

Art.2. Se interzic măgăriile politice, aruncarea pisicii, promisiunile neonorate şi dezonorante, se interzice orice încercare de păcălire a electoratului, se mai interzic şi armaghedoanele postate pe Facebook sau difuzate la televiziuni. Este adevărat, mor şi vor muri oameni. Ne vor muri rude şi prieteni pe care, din păcate, nu-i vom putea însoţi pe ultimul lor drum. Poate vom muri şi noi. Nebunia asta abia începe. Spaima asta abia începe. Este reală. Paştele acestui an, 2020, va fi, pentru fiecare dintre noi, însingurat. Fiindcă, doamnelor şi domnilor, lumea se va schimba. Avem timp de gândire, ni se oferă acest timp de gândire. Cum vom trăi după această apocalipsă? Aici, acasă, nimeni nu ne mai interzice să gândim de două ori şi să-i băgăm, o singură dată, în urnă, pe candidaţi.

Art.3. Se interzice accesul salariaţilor Serviciilor Secrete în intimitatea oricărui om din România, or în intimitatea puţinelor redacţii de gazete care au mai rămas, în scopuri strict politice. Nimic mai mult. Avem atât de multe servicii de acest gen în România, încât, cu absolut orice efort de PR, ei se dovedesc pe cât de mulţi, pe atât de inutili în aceste vremuri. Spre bun exemplu, suntem convinşi că au alarmat politicienii de la putere despre coronavirus, încă din ianuarie. Şi ce?! Ce măsuri au luat şefii lor cei mari?! Nici măcar una, nici măcar o mască, un costum, o mănuşă de protecţie. De ce? Fiindcă pe ei îi interesau capitolul anticipate din rapoartele voastre iar de celelalte îi dureau fix în cur! De aia! Din surse credibile, am aflat că în Israel, serviciile lor au adus în maximum 48 de ore echipamente complete de protecţie. De unde şi cum? E secret.

Acum, pe bune: Nici nu mă puteţi crede cât apreciez, în aceste zile, concurenţa politică pozitivă. Adică văd şi eu cum concurenţa, motorul societăţii capitaliste, dă roade. Cum se întrec ei, politicienii, în a fi ceva mai concreţi, în a-şi cataliza energiile creatoare nu numai pentru partid, pentru gaşcă sau pentru interes personal, ci şi pentru alegătorii aflaţi în belea. Apreciez sincer cum se strofoacă ei să achiziţioneze, tardiv de târziu, aparatură, măşti, testere, ventilatoare, cum se întrec ei în promisiuni şi cum fac (unii dintre ei chiar mai fac) tot ce le stă în putere (cei de la putere) şi în putinţă (cei care nu mai sunt la putere sau vor acolo) pentru pietrenii, pentru romaşcanii, în fine, pentru nemţenii, pentru românii aflaţi la ananghie.

Mai apreciez, sincer, iniţiative deştepte. Spre exemplu, dacă tot li s-au interzis babelor şi moşnegilor să iasă din casă (la mijlocul lunii împlinesc şi eu 65 de ani), cei de la Timişoara au un telefon, iar celor cu adevărat neajutoraţi, li se aduce acasă, de către cei de la Poliţia Comunitară alimentele solicitate. E o idee. La noi, cu Poliţia locală, e oleacă altfel.

Citesc în La Repubblica că în Jurnal Oficial, Monitorul lor Oficial, este posibil să apară o dezlegare prin care medicii lor să folosească Cloroquina sau Hidroxicloroqina, este pe prima pagină. L-am mai ascultat şi pe onorabilul dr. Păunescu, de la Timişoara, la un post TV, care spune că a descoperit antivirusul. Deh! Dar la noi?! În Neamţ? Am vorbit la telefon cu amici, cunoştinţe, prieteni chiar de la Spitalul Judeţean. Bre, n-au mai nimic. Îmi spune că are o mască, o spală dimineaţa cu săpun, cu spirt, o tot freacă. Iar costum, la fel, îl pune în cuier şi îl îmbracă a doua zi. Astea, normal, se pun în sac şi se aruncă. Nu este asta o bătaie de joc a autorităţilor depăşite de evenimente?!

Iar când citesc, din ce în ce mai des, faptul că sunt unii care vor să se îmbogăţească pe chestia asta, chiar mă ia cu fiori. Art.4 Gazetarii din România sau din lume, care descoperă, documentează şi au curajul să publice măgăriile, afacerile dubioase, mişmaşurile şi cinicele înţelegeri ale politicienilor şi afaceriştilor pe vreme de Coronavirus, să beneficieze, pentru toată viaţa lor, de anularea impozitelor către stat. Care acum, e oarecum depăşit de realitate.

Iar după coronavirus, după acest Purgatoriu, sper ca lumea, şi România, să se schimbe în bine. Cei care mai rămân! Vine Paştele, iar la noi, din păcate, creasta valului abia acum apare. Să nu ne panicăm! Acum se cern adevăraţii oameni. Sănătate!

Citește știrea

Actualitate

Un etnic apreciat în Marea Britanie

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Sorin Lucian Ursu trăieşte în Marea Britanie de 5 ani şi lucrează ca îngrijitor de bătrîni ■ „De cînd a izbucnit epidemia de coronvirus am lucrat în ture şi extrature, timp în care mi s-au stins în braţe mulţi bătrîni, lucru greu de descris în cuvinte şi de suportat“, spune Sorin ■ deşi are 52 de ani, se pregăteşte de facultate ■

Redactorii Monitorulcontinuă să ţină legătura cu nemţenii din diaspora, aflaţi în aceste vremuri de criză sanitară departe de ţară, acolo unde lucrează pentru o bucată de pîine mai albă. Am luat legătura cu o familie, una cu totul şi cu totul specială.

E vorba de Sorin şi Stela Ursu, din Roman, plecaţi la muncă în Anglia, unul îngrijind bătrînii altora, altul lucrînd într-un supermarket. Spuneam că Sorin Lucian Ursu este un om special. Crescut într-o familie de etnie romă, cu 11 copii, i-a plăcut cartea de mic şi a terminat liceul învăţînd pe rupte.

A lucrat ca muncitor la ArcelorMittal Steel sau pe unde a găsit serviciu. Discriminat adesea în ţară, a decis să plece în Anglia în urmă cu 5 ani. I-a mai plăcut dintotdeuna să citească şi este un om cu care ai ce discuta. Trăieşte în orăşelul Cheadle. Nu i- a fost niciodată ruşine cu originea sa şi în Anglia s-a declarat de etnie rromă.

A urmat nu mai puţin de 10 cursuri de pregătire în meseria de infirmier, la mare căutare în Marea Britanie. „De profesie sînt îngrijitor de bătrîni cu nevoi speciale, o meserie frumoasă, dar grea. De săptămîni întregi, de cînd a izbucnit epidemia de coronvirus am lucrat în ture şi extrature, timp în care mi s-au stins în braţe mai mulţi bătrîni, ceea ce e un lucru greu de descris în cuvinte şi, mai ales, greu de suportat.

După un an de «rupt oase» la propriu şi la figurat, nu-mi doresc decît să ajung într- un concediu acasă, la Roman. Din păcate a izbucnit această epidemie de coronavirus, care împrăştie moartea pe întrega planetă şi ne-a zădărnicit, pentru moment, posibilitatea de a ajunge acasă. De două săptămîni am contactat o viroză şi am fost trimişi de autorităţi în autoizolare la domiciliu, lucru pe care-l respectăm. E necesar“, a mărturisit Sorin Lucian Ursu.

Partea bună a acestei autoizolări e că îi dă răgaz să citească şi să se pregătească pentru a fi admis la facultatea de asistenţi medicali de trei ani, lucru pe care îl visează de ceva vreme şi pe care în România nu a reuşit să-l facă. „În Anglia, statul te ajută să înveţi ceea ce-ţi doreşti să fii şi vreau să profit de acest lucru, pentru că aici nu contează se vîrstă ai. Eu am 52 de ani şi-mi doresc să învăţ“, a mai spus Sorin Ursu. Şi mesajul familiei Ursu este acela de a sta în casă, dar speră că blestemata de pamdemie se va sfîrşi şi se vor întoarce cu toţii la viaţa obişnuită, cu bune, cu rele.

Romaşcanii sînt mulţumiţi pentru faptul că în Marea Britanie nu au cunoscut discriminarea şi sînt apreciaţi pentru ceea ce fac. Din convorbirea cu cei doi răzbate, peste toate, dorul de ţară şi mesajul din proverbul românesc: „Fie pîinea cît de rea, tot mai bună-i în ţara mea!“.

Citește știrea

Trending