Cheile Bicazului spre Primăria Budapestei?

■ se pare că administraţia oraşului Gheorgheni a concesionat malul Lacului Roşu către Sectorul 6 din Budapesta ■ dacă recenta sentinţă a Tribunalului Prahova va rămîne definitivă, aceeaşi soartă o pot avea şi Cheile Bicazului ■ mulţi nemţeni au acceptat terenuri în altă parte pentru ca să rămînă Cheile Bicazului în proprietatea Statului român ■

Decizia recentă a Tribunalului Prahova de a „trece“ Cheile Bicazului la Primăria Gheorgheni a născut numeroase dispute. În care au fost şi sînt amestecate multe ingrediente: de la cele juridice, administrative, pînă la cele ce ţin de mîndria naţională. Fără a ne dori să potenţăm disputele, aducem în atenţia publică o nouă informaţie: malul Lacului Roşu a fost concesionat de administraţia oraşului Gheorgheni către Sectorul 6 din Budapesta. Cei care îşi desfăşoară activităţi comerciale în zonă plătesc către acest sector al capitalei ţării vecine. În condiţiile în care decizia Tribunalului Prahova va rămîne definitivă, ceee ce este totuşi destul de puţin probabil sperăm noi, se naşte firesc întrebarea dacă într-o situaţie similară nu s-ar putea regăsi pe viitor şi Cheile Bicazului? Sigur că unii ne pot aduce argumente legate de „piaţa liberă“, faptul că sîntem în Uniunea Europeană, etc. Însă nu trebuie uitat nici faptul că de-a lungul timpului, mulţi nemţeni din Bicaz Chei, care au primit terenuri în baza Legii 1/2000, au acceptat suprafeţe în alte zone pentru ca să rămînă, unitar, în proprietatea Statului român Cheile Bicazului. Cum ar fi ca aceşti oameni sau urmaşii lor să se trezească la un moment dat că vor fi „taxaţi“ de o entitate administrativă a unui alt stat? Asta în condiţiile în care credem că este mai mult decît evident că decizia de a renunţa la dreptul de proprietate în Chei a avut şi un puternic substrat ce ţine de sentimentul naţional pe care l-au împărtăşit respectivii proprietari. Care au înţeles că aceste Chei sînt în primul rînd un bun naţional. Tot pentru o completă informare care să permită o examinare în ansamblu a situaţiei din zonă mai trebuie spus că, din informaţiile culese de la administraţiile locale din Neamţ, o firmă tot din Budapesta a cumpărat cam tot ce se putea cumpăra ca terenuri în zona în discuţie. Ceea ce, sigur, poate să ţină doar de exploatarea unor oportunităţi de afaceri, de „piaţa liberă“, de UE sau… poate mai sînt şi altfel de considerente la mijloc. Dacă este sau nu aşa, sîntem convinşi că există autorităţi ale Statului român, care credem că au datoria să clarifice acest aspect. Remintim că recenta decizie a Tribunalului Prahova în litigiul dintre autorităţile judeţelor Neamţ şi Harghita ce are ca obiect delimitarea teritorială în zona Cheilor Bicazului a dat naştere unui adevărat „război“ al declaraţiilor. Cei din judeţul vecin au clamat că au obţinut Cheile Bicazului, autorităţile din Neamţ au replicat că nu înţeleg cum de o acţiune în instanţă deschisă pentru anularea unui proces-verbal de delimitare se poate finaliza cu stabilirea unei limite de hotar între două unităţi administrativ-teritoriale. Cum nuanţele juridice au însă mai puţină priză la publicul larg, ceea ce s-a reţinut a fost că judeţul Neamţ ar fi pierdut în favoarea Harghitei Cheile Bicazului şi s-a avansat şi o suprafaţă de teren: vreo 5.000 de hectare. Reprezentanţii Prefecturii şi Consiliului Judeţean Neamţ au replicat printr-o declaraţie de presă susţinută vineri, 28 iunie. În care, în rezumat, au îndemnat la calm şi au cerut să nu fie transformată bătălia juridică într-una politică sau mai rău într-una cu substrat etnic. Dar au mai făcut o precizare interesantă: tradus în limbaj obişnuit au spus că instanţa de judecată şi-ar cam fi depăşit competenţele. În sensul că a dat o decizie care face referire la stabilirea unui hotar, dar procesul avea cu totul un alt obiect. Şi, dacă astfel stau lucrurile, va fi făcută o sesizare către Secţia de investigare a Infracţiunilor din Justiţie. Mai mult, dacă judecătorii au dat o sentinţă pentru ceva ce nu a făcut obiectul judecăţii, atunci acesta este un temei legal puternic pentru a se obţine casarea sentinţei. Aşa că în acest moment toată lumea aşteaptă motivarea controversatei decizii, pentru a înţelege cum de s-a ajuns aici.