Contactează-ne

Administrație

ApaServ, o firmă cu mari probleme

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ staţia de captare de la Pildeşti funcţionează cu 3 fronturi, construite în tot atîtea etape, înainte de 1989 şi după ■ acum, captarea de la Roman funcţionează cu 76 de pompe ■ debitul apei în acest an secetos este de 15 mc pe secundă ■ aceleaşi probleme le întîmpină operatorul şi la Tîrgu Neamţ ■ pierderile în reţea sînt de 52%, dintre care 45% sînt incluse în tariful de furnizare a apei ■ ca să schimbe toate reţelele, compania ar avea nevoie de bugetul actual pe 100 de ani ■

Prelungirea perioadei în care compania ApaServ este nevoită să  furnizeze apă în program de restricţie de presiune la Roman şi Tîrgu Neamţ a determinat conducerea operatorului să organizeze o nouă conferinţă de presă.

S-a vrut astfel să se explice măsurile luate şi perspectiva de a rezolva problemele cu care se confruntă compania, în special în domeniul pierderilor, care sînt  la nivelul judeţului de 52%, din care 45%, incluse în tarif.

La conferinţa de presă de la Roman a participat directorul general Vlad Angheluţă, Cristian Buzdugan, fost şef al Zonei Operaţionale Est, în prezent coordonator al Programului Programului Operaţional de Infrastructură Mare (POIM) şi actualul şef al Zonei operaţionale Est, Bogdan Curcudel. „Vorbim de o investiţie care s-a derulat în mai mulţi ani.

Primul sector al captării a fost construit în anii 1964 – 1967, apoi partea a doua a fost construită între anii 1975 – 1979, şi captarea de la Simioneşti, Captarea 3, între 1993 şi 1995. Captarea 1 are 32 de pompe, cinci chesoane.

Alte 34 de pompe şi două chesoane se află în Captarea 2, în timp ce la cea de-a treia, construită între 1993 şi 1995, de la Simioneşti există 28 de pompe şi un dren în lungime de 1.040 de metri. Insist asupra acestor date pentru ca să aveţi o idee despre ce fel de nivel de investiţii şi buget de mentenanţă are nevoie Compania judeţeană Apa Serv pentru a menţine aceste pompe în stare de funcţionare, pentru a le efectua reviziile în perioadele de mentenanţă şi pentru a furniza apă în condiţii optime municipiului Roman. În momentul de faţă, funcţionăm cu 76 de pompe“, a precizat Vlad Angheluţă.

Acesta a ţinut să atragă atenţia asupra viiturilor din 2018, fenomene care au distrus o bună parte a investiţiilor din zonă şi au afectat o investiţie mai veche a Sistemului de Gospodărire a Apelor(SGA) Neamţ. Dar criza apei din acest an este cauzată de seceta prelungită, care a scăzut nivelul apei din pînza freatică şi a dus la scăderea nivelului hidrostatic din puţuri.

„Dacă vorbim de date culese de la SGA, cei cu care sîntem în permanentă corespondenţă, urmărim inclusiv debitul rîului Moldova, în 25 noiembrie de 8,2 metri cubi pe secundă, în 26 noiembrie, un pic în creştere, de 9,2 metri cubi pe secundă.

Dar o medie anuală a debitului rîului Moldova în zona captării Plideşti – Simioneşti este de 15 metri cubi pe secundă, deci este vizibil că ne confruntăm cu acest fenomen de secetă. Aceeaşi situaţie este şi la captarea Lunca-Vînători, care alimentează sistemul din zona Tîrgu Neamţ şi comunele învecinate, unde avem aceleaşi probleme de raţionalizare a consumului, iar acolo albia chiar este secată aproape integral, debitul fiind asigurat mai mult de un pîrîu care, la confluenţa cu Ozana, alimentează fronturile de la Tîrgu Neamţ, din 12 puţuri.

Acolo lucrăm cu 8 puţuri, fiind afectată în primul rînd distribuţia apei din zonele înalte din Tîrgu Neamţ, precum şi în comunele: Bălţăteşti, Agapia, Grumăzeşti şi, parţial, Răuceşti“,  a declarat Vlad Angheluţă. Acesta a ţinut, însă, să precizeze faptul că aceeaşi situaţie o au extrem de multe companii de apă din România, care nu pot ţine pasul înlocuirii conductelor de apă cu măsura în care acestea se uzează, susţinînd că pentru înlocuirea tuturor reţelelor de apă din judeţ ar fi nevoie de bugetul companiei pe 100 de ani. „Ca să schimbăm la nivel de companie întrega reţea am avea nevoie mîine de 223 milioane lei pentru întreg judeţul, ceea ce reprezintă bugetul companiei pe 100 de ani.

Oraşul Roman are probleme mari în ceea ce priveşte reţelele expirate. E vorba de 107 km, adică 83% din total conducte, cu o valoare de înlocuire la 31 decembrie 2016 de 62.893.028 lei. În Roman, porţiunea de reţele expirate are o lungime de 53,4 km, adică 78% din total, cu o valoare de înlocuire de 21.643 lei“, a mai spus directorul general al Apaserv, care a a spus că în zona gării există conducte avînd însemnate pe ele sigla Casei Regale a României.

Vlad Angheluţă crede că situţia companiei ar trebui să fie în atenţia factorilor politici decizionali din judeţ. Conducerea companiei a mai spus că singura şansă de redresare a situaţiei companiei o reprezintă, în continuare, investiţiile pe fonduri europene, programul de investiţii al ApaServ fiind în 2019 de 2.000.000 lei, la Roman fiind  alocate fonduri, în primul rînd pentru asigurarea mentenanţei: adică tot ce înseamnă proces tehnologic, fie că e vorba de captare apă sau de tratare apă uzată.

Pentru investiţiile în reţele noi anul acesta au fost bugetaţi 500.000 de lei, reprezentînd 1,2 kilometri de reţea pe strada Zimbrului, din cartierul Nicolae Bălcescu. Directorul Vlad Angheluţă a recunoscut faptul că ApaServ este o companie care merge pe pierderi din exploatare, nivelul acestora în trimestrul al  III-lea  fiind de 1,2 milioane lei, dar că operatorul se echilibrează din veniturile financiare rezultate din exploatare.

Citește știrea
Un comentariu

Un comentariu

  1. didi g

    1 decembrie 2019 at 10:23 AM

    Doamna Draga, nu stiu ce s-a intamplat, cu ce l-au prins in menghina Arsene şi Angheluta pe Micu, dar vad ca le iese tare bine. Iar romascanii sufera. Chiar ma bucuram acum un an, doi, cand vorbeati de trecerea la Apavital: preturi mai mici, contracte individuale pentru locuitorii de la blocuri, investitii in retele, despre care toata lumea zice ca sunt varza şi ca au pierderi imense. Iar acum ce aflam? Ca trebuie sa suportam aceiasi habarnisti şi sa ne obisnuim cu ei. Ba chiar este cazul sa inceapa sa ne placa fara apa. Daca ar fi vara as mai intelege, ca as trece pe bere, dar asa, ce facem? In lipsa apei, trecem cu totii pe rachiu?

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

ATENȚIE: Restricționări ale circulaţiei rutiere în municipiul Piatra-Neamț în perioada următoare

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

În urma solicitării făcute de SC Drupo Neamț SA pentru a putea desfăşura lucrări pentru dezafectarea rețelei electrice aeriene fir contact troleibuze, se va restricționa circulaţia vehiculelor în perioada 23.10.2020 – 18.12.2020 , în intervalul orar 18:00 – 06:00, alternativ pe tronsoane, pe următoarele străzi: Bd. G-ral. N. Dăscălescu, Bd.Traian, Str. Orhei, Str. Mihai Viteazu, Str.Dărmănești, Str.1 Decembrie 1918, Bd. Decebal, Piața M. Kogălniceanu, Bd. Republicii Str. Petru Movilă, Str. Bistriței, Bd. 9 Mai și Piața Gării.

Asigurarea semnalizării rutiere se va face de SC Drupo Neamț SA, iar urmărirea restricționării circulaţiei se face de Biroul Rutier din cadrul Poliţiei Municipiului Piatra-Neamţ şi Poliţia Locală.

Citește știrea

Actualitate

Plăţi în avans către fermierii nemţeni

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ 21.116 fermieri nemţeni vor primi plata subvenţiilor în avans ■ pînă la această dată au fost autorizaţi un număr de 19.500 fermieri ■ plăţile efective au început din 16 octombrie ■

Centrul Judeţean APIA Neamţ a demarat plăţile în avans pentru cei peste 21.116 fermieri, care există în evidenţele instituţiei. Banii au fost alocaţi prin hotărâre de guvern şi plăţile se fac din conturile centrale ale instituţiei. Prima zi de plată a avansului la subvenţii a fost 16 octombrie, dată de la care fermierii nemţeni au început să primească banii în conturi.

”APIA Neamţ a demarat plăţile în avans, aferente cererilor depuse în acest an. Pînă la această dată au fost autorizaţi un număr de 19.500 fermieri, dintr-un total eligibil de 21.116  fermieri. Banii au fost alocaţi prin Hotărîrea de Guvern 819 din 17 octombrie. Plăţile către fermieri se fac on-line de către structura centrală, de aşa manieră încîn în cîteva zile banii vor ajunge în conturile tuturor  fermierilor”, a precizat Mihai Dorneanu, director executiv al APIA Neamţ.

Plăţile în avans pentru subvenţiile acordate fermierilor nemţeni se fac în perioada 13 octombrie – 30 noiembrie, după 1 decembrie urmând a se face plăţile finale către fermieri.

Citește știrea

Actualitate

DREPT LA REPLICĂ

Știre publicată în urmă cu

în data de

Ca urmare a articolului „Bătaie de joc: CJ Neamţ cheltuie în pandemie zeci de mii de euro pe foişoare şi fotografii. La spital, un bolnav mănâncă de 15 lei pe zi“, apărut în cotidianul „Monitorul de Neamț și Roman“, în data de 20.X.2020, facem următoarele precizări: Fondurile necesare construirii foișorului la care faceți referire au fost prevăzute prin proiectul „STEFAN – Susținerea Transversală a Educației prin Acțiuni în Județul Neamț”, finanțat în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014 – 2020, Axa prioritară 6 „Educație și competențe“, Prioritatea de investiție 10(i) „Reducerea și prevenirea abandonului școlar timpuriu și promovarea accesului egal la învățământul preșcolar, primar și secundar de calitate, inclusiv la parcursuri de învățare formale, non formale și informale pentru reintegrarea în educație și formare“, în care Consiliul Județean Neamț are calitatea de Partener 2, conform HCJ nr. 295 din 13.12.2016, cu modificările ulterioare. Proiectul se derulează pe o perioadă de 36 luni, începând cu data de 17.05.2018. De menționat că proiectul este cu finanțare europeană, fondurile fiind nerambursabile, iar beneficiar este Casa Corpului Didactic Neamț. Banii alocați prin acest proiect au o destinație precisă, fiind utilizați conform prevederilor contractuale, neputându-se redirecționa pentru alte cheltuieli așa cum sugerați prin articolul amintit, întrucât s-ar produce deturnare de fonduri, iar proiectul nu și-ar atinge scopul pentru care este implementat. Proiectul care se derulează din mai 2018 urmărește sprijinirea copiilor care provin din medii defavorizate și reducerea abandonului școlar, prin creșterea nivelului de atractivitate al procesului de învățământ, cu accentul pe învățarea activă, învățarea prin joc și promovarea metodelor alternative de învățare, copiii participând la activități de tip after school, activități extra curriculare (concursuri, cercuri). Amenajarea acestui foișor este un real sprijin pentru activitatea școlii, mai ales în conjunctura actuală, când activitățile în aer liber pot constitui un factor esențial în prevenirea răspândirii virusului. Ne vedem nevoiți să facem precizările de mai sus, întrucât în spațiul public au apărut informații eronate din cauza articolului „Bătaie de joc: CJ Neamţ cheltuie în pandemie zeci de mii de euro pe foişoare şi fotografii. La spital, un bolnav mănâncă de 15 lei pe zi“ și vă rugăm să publicați această replică, în virtutea drepturilor legale și pentru corecta informare a cititorilor cotidianului Monitorul de Neamț și Roman!

N.R. În virtutea dreptului la replică, publicăm cele spuse de reprezentanţii CJ. Cu câteva mici comentarii: referitor la banii pentru foişor, dacă sunt europeni, înseamnă că trebuie aruncat cu ei în câini? 20.000 de euro un foişor… o fi vreun chilipir. Iar banii europeni sunt tot bani publici, adică orice cetăţean are dreptul să îşi exprime o opinie asupra oportunităţii şi eficienţei cu care sunt cheltuiţi. Al doilea mic comentariu: CJ nu ne spune nimic despre celelalte zeci de mii de euro aruncaţi pe fotografii, hartă turistică şi tăiat iarbă. Poate într-un alt drept la replică. Iar de sugerat noi nu am sugerat nimic. Doar am calculat câte porţii de mâncare de 15 lei s-ar putea lua cu banii cheltuiţi pe altele. Iar Spitalul Judeţean este şi el în subordinea CJ. Adică întrebarea, formulată, nu sugerată este: E normal ca pentru foişor, fotografii, hartă şi iarbă acelaşi CJ să găsească zeci de mii de euro, iar pentru raţia de hrană a unui bolnav acelaşi CJ să găsească doar 15 lei pe zi? Întrebarea rămâne.

Citește știrea

Trending