O expoziţie unică în Neamţ. „Vicii, tabieturi şi mici pasiuni nevinovate între secolele XVIII-XX“

■ expoziţie inedită despre viciile, tabieturile şi pasiunile protipendadei româneşti fost vernisată recent, la Muzeul de Istorie şi Etnografie Târgu Neamţ ■

Expoziţia intitulată „Vicii, tabieturi şi mici pasiuni nevinovate între secolele XVIII-XX“ este găzduită de Muzeul de Istorie şi Etnografie Târgu Neamţ. Vernisajul a avut loc pe data de 18 mai, poate fi vizitată până pe 18 octombrie 2022 , iar cei care au fost prezenţi spun că trebuie musai văzută şi de turiştii care vor ajunge prin Neamţ, în această vară.

„Vă propunem un periplu în fascinanta lume a protipendadei din spaţiul românesc, în care viciul fumatului şi al substanţelor halucinogene, tabietul cafelei sau al ceaiului, pofta pentru mâncăruri alese sau cofeturi, slăbiciunea pentru băuturi alcoolice sau jocuri de societate, pasiunea pentru modă, bijuterii şi accesorii vestimentare, vizibilă la baluri, teatru sau promenadă, construiesc un tablou viu, dinamic, plin de culoare, eleganţă şi rafinament“, a declarat Renata Buzău, curatorul expoziţiei.

Muzeograful mai spune că cele expuse evidenţiază mentalităţile, obiceiurile şi stilul de viaţă al membrilor înaltei societăţi româneşti din ultimele trei secole. Pot fi admirate bunuri culturale care i-au aparţinut lui Mihail Kogălniceanu, dar şi fiicei sale, Maria Hermeziu. De asemenea, sunt etalate obiecte de patrimoniu care au fost întrebuinţate de doamna Elena Cuza, dar şi altele din posesia unor mari familii de boieri, precum Burada, Ghica, Krupenski, Mavrogheni şi Moruzi. Practic, ele „prezintă“ aspecte din cotidianul boem al unor vremi trecute.

Muzeograful a mai precizat că manifestarea de la Târgu Neamţ nu putea fi realizată fără colaborarea cu alte instituţii din ţară. Adică Muzeul de Istorie a Moldovei Iaşi, Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu“, Muzeul Unirii, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu“ Bacău, Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I“ – Filiala Bacău şi Muzeul de Etnografie Piatra Neamţ.

Mihail Kogălniceanu a fost la un moment dat legat şi de oraşul Târgu Neamţ, în actualul cartier la Blebea funcţionând o fabrică de postav a acestuia. Iar în expoziţia din oraşul străjuit de de Ceteatea Neamţ sunt expuse bunuri culturale care au aparţinut familiei personalităţii. Poate fi văzut un serviciu de masă alcătuit din tacâmuri de argint şi farfurii de porţelan, de un rafinament aparte.

Alt exponat deosebit este o trusă de toaletă pentru voiaj, alcătuită din zece piese, poziţionate pe un suport special, din piele, toate făcând parte din patrimoniul muzeului din Iaşi care poartă numele renumitului liberal. Alte obiecte de veselă, cu decor floral sau înfăţişând scene din războiul de independenţă, dar şi personalităţi precum Napoleon Bonaparte, regele Ferdinand I, au fost puse la dispoziţie de Complexul Muzeal „Iulian Antonescu“ Bacău.

Pasiunea pentru modă şi bijuterii este şi ea evidenţiată printr-o serie de piese de vestimentaţie. O rochie mov din mătase naturală, specifică perioadei interbelice, sau o manta din catifea maro, dar şi accesorii vestimentare rafinate, precum un jabou (accesoriu constând dintr-un volan de dantelă, mătase, muselină, care se fixa la baza gulerului unei rochii, bluze sau cămăşi), confecţionat din mătase transparentă, cu broderie aplicată, ce a aparţinut familiei Ghica.

Mai este un plastron, partea din faţă, detaşabilă, a unei rochii sau bluze, care constituie o garnitură cu broderie florală şi aplicaţii croşetate la gât şi marginile din faţă. Dintre piesele care completau ţinutele doamnelor protipendadei este şi o punguţă datată la sfârşit de secol XVIII – începutul de secolul XIX-lea, confecţionată din mărgele negre de lemn, cu fir auriu şi care a aparţinut familiei Burada.

„La serate, absolut necesar era carneţelul de bal în care reprezentantele claselor privilegiate îşi notau ordinea dansurilor şi partenerii cărora le erau acordate. Un astfel de carnet-notes, având coperţi de fildeş, un creion din argint şi un calendar de mici dimensiuni al anului 1868, poate fi admirat în cadrul expoziţiei găzduite de Muzeul de Istorie şi Etnografie Târgu Neamţ“, detaliază Renata Buzău.

Printre plăcerile protipendadei din veacuri trecute se număra şi consumul de tutun, acest viciu fiind adus în atenţia publicului printr-o varietate de piese muzeale. Între ele un ciubuc ce a aparţinut familiei Krupenski, confecţionat din lemn de trandafir şi cu lulea din argint având aplicaţii decorative sau o cutie pentru ţigări, marca „Musulmana“, realizată la manufactura de tutun „Insula Ada-Kaleh“.

În interiorul acesteia încă se mai păstrează o ţigară lungă cu filtru aurit. Dintre jocurile de societate practicate de reprezentanţii elitelor, şahul, deşi nu avea caracterul spectaculos şi facil al jocurilor de cărţi, a devenit treptat o condiţie pentru a accede la o poziţie înaltă în societate. Şi în expoziţia de la Târgu Neamţ este un exponat unic.

Tabla şi piesele au fost realizate de căpitanul Victor Boţocan, ofiţer român în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. „În vremea prizonieratului din Siberia, cu mijloacele rudimentare pe care le-a avut la îndemână şi cu mare atenţie pentru detalii, a reuşit să realizeze un joc de şah cu totul deosebit, în care piese reprezintă armatele romană şi dacică, iar pe tablă se pot remarca scene de pe columna lui Traian“, a mai spus Renata Buzău.