Şi a fost să fie Festivalul haiducilor…

■ „Festivalul, al cărui patron spiritual este Vasile cel Mare, s-a dorit a fi şi a fost un succes şi o alternativă pentru turismul festivalier nemţean“, a declarat profesor doctor Daniel Dieaconu, iniţiatorul şi organizatorul manifestării de la Grinţieş

Haiducii din muntele Grinţieşu Mare, personaje intrate demult în istoria românească, îmbrăcînd pentru noi haină legendară, au coborît din codri pentru a petrece cîteva ceasuri printre localnici comunei cu acelaşi nume, Grinţieş. Ideea a aparţinut lui Daniel Dieaconu, profesorul care s-a aplecat cu cîţiva ani în urmă asupra studiului haiduciei coborîte din istoria şi legendele locului, dedicîndu-i cîteva cărţi de istorie. Oficializarea avea s-o facă însă Asociaţia Pro Grinţieş, care a pregătit cea de-a III-a ediţie a Festivalului haiducilor, eveniment derulat pe 20 şi 21 iulie, în Poiana lui Vasile cel Mare situată în coasta Muntelui. Avea să fie un regal de muzică populară, folk, dans popular, bucate tradiţionale, teatru folcloric şi întreceri haiduceşti, călărie, trasul buşteanului cu calul, tăiatul butucului cu beschia, aruncarea baltagului şi festivităţi de premiere pe măsura efortului depus, de la cei mici, la cei mari, adevăraţii haiduci ai zonei. N-aveau să lipsească cîrlanul şi ţapul la proţap, mielul în jîntuit, balmuşul şi topitul cu brînză de oaie şi de capră, ciolanul cu fasole, caşul şi urda, jumările şi multe, multe altele. După prezentarea proiectului de către echipa de implementare, a noilor idei şi pîrghii de punere în aplicare a lor la muzeul de istorie şi etnografie din comună, organizatoriiau invitat oaspeţii la locul de desfăşurare a festivalului, în poiana de sub munte. Aici, gospodarii din Ceata lui Vasile cel Mare au interpretat, conform tradiţiei, doine şi balade haiduceşti, răsunînd Cîntecul lui Vasile cel Mare, Cîntecul lui Bujor, în acordurile naiului, acordeonului ale chitarei şi vocile puternice bărbăteşti ce vor interpretat refrenul devenit de-acu lei motivul acţiunii: „Frunză verde de negară/ A ieşit Bujor în ţară…“. Proframul manifestării a fost unul deosebit de diversificat, astfel încît să fie satisfăcute toate gusturile. Au primat întrecerile pentru copii, de muzică folk sau populară şi, de asemenea, ei fiind şi protagoniştii concursului de costume tradiţionale. Pe scenă au urcat apoi ansamblurile de copii de la Hangu – Ecoul Hangului, de la Ceahlău – Florile Ceahlăului, de la Tulgheş – Plaiuri tulgheşene, de la Grinţieş – Muguraşi de Brad, de la Broşteni – Muntenii Broştenilor. Laureatele ediţiilor precedente au susţinut recitaluri, respectiv, Anastasia Cotârgăşanu, Giulia Macarie, Antonia Răşchitor, Ilinca Subcinschi şi Ecaterina Curcă. Răzeşii de la Tupilaţi au revenit la Grinţieş, după evoluţia artistică a acestora, pe scenă urcînd şi gospodarii din Ceata lui Vasile cel Mare şi Floricică de la Munte, însemnînd artiştii Centrului de Cultură şi Arte Carmen Saeculare, care au oferit o nouă dovadă de măiestrie artistică prin cîntec şi dans. Invitaţi în recital au fost şi bucovinenii Grigore Gherman şi Felicia Oblesniuc, băcăuanca Oana Creţu, Sânziana Oşlobanu din Răuceşti şi rapsodul Ghiţă Dandu din Pîngăraţi. „Timpul a fost excepţional, peisajul superb, iar noi, în calitate de gazde ne-am bucurat de cîntec, joc şi voie bună, cu premii, dar şi cu mîncare gustoasă, cu mici şi cefe, balmuş, miel în jîntuit şi o tocană haiducească, un porc la proţap şi încă altele, specifice locului şi vieţii haiduceşti, precum o spun cronicile vremii. Au rămas legaţi sufleteşte de haiducii Grinţieşului şi gospodarii locului, realizatorul TV, Cristian Tabără, revenit pentru a treia oară la locul petrecerii, pentru emisiunea sa Exclusiv în România şi Dan Păvăloiu de la TVR Cluj, realizatorul emisiunii Natură şi aventură şi sigur că sub muntele Grinţieşului le-a aflat. Festivalul, al cărui patron spiritual este Vasile cel Mare, s-a dorit a fi şi a fost un succes şi o alternativă pentru turismul festivalier nemţean“, avea să spună la final bucuros profesor doctor Daniel Dieaconu, iniţiatorul şi organizatorul activităţii de la Grinţieş. „Asociaţia Pro Grinţieş a primit şi în acest an sprijinul Consiliului Judeţean Neamţ, care a înţeles puterea de valorizare a tradiţiilor ancestrale munteneşti prin acest festival care are din nou ca parteneri Consiliulul Local şi Primăria Grinţieş şi care speră din nou la colaborarea cu formaţii artistice şi ansambluri folclorice din Neamţ, cu faimă peste graniţile judeţului“, a mai spus Daniel Dieaconu, omul de cultură care a pus bazele acestui festival istorico-cultural şi artistic. Şi dacă deschiderea avea să fie anunţată prin sunet de bucium şi corn, închiderea avea să fie semnalată prin lumină şi culoare, graţie unui superb foc de artificii.