Peste patru secole de la introducerea Calendarului Gregorian în locul celui Iulian. Câte zile au dispărut

■ pe 4 octombrie, se împlinesc 440 de ani de la introducerea acestui sistem de divizare a timpului, stabilit după fenomenele astronomice ciclice ■ informații despre calendar ne sînt aduse aminte de preotul Florin Țuscanu ■ în România, calendarul pe stil nou a fost introdus în 1919 de guvernul liberal condus de Ion I. C. Brătianu ■

Preocupat de istorie, preotul dr. Florin Țuscanu anunță în rubrica cotidiană de pe pagina sa de Facebook, una intitulată sugestiv Dreptul la neuitare faptul că pe 4 octombrie se împlinesc 440 de la introducerea Calendarului Gregorian, varianta cu cea mai mare răspîndire în zilele noastre.

Modificarea a fost aprobată și decretată prin bula papală (decret public) „Inter gravissimas“, de Grigore al XIII-lea. Introducerea Calendarului Gregorian s-a impus ca o necesitate, deoarece, în cazul Calendarului Iulian, anul mediu era ceva mai lung decît anul astronomic, făcînd ca echinocțiul de primăvară să se mute ușor înapoi în anul calendaristic.

„Din cauza acestei erori de calcul, astronomii au constatat că se acumulase o întîrziere semnificativă, de circa 10 zile, pînă în 1582. Ultima zi a Calendarului Iulian a fost 4 octombrie 1582 și a fost urmată de prima zi a Calendarului Gregorian, 15 octombrie 1582. Numărarea fazelor lunii, care erau folosite ca să calculeze Paștele erau fixate pe Calendarul Iulian, după un ciclu de 19 ani. Aceasta era o aproximație care dădea o eroare de o zi la 310 ani.

Astfel, pînă în secolul al XVI-lea se acumulase o diferențâ de patru zile. Cînd a început folosirea noului calendar, pentru a corecta eroarea acumulată în 13 secole, care trecuseră de la Conciliul din Niceea (anul 325), s-a trecut la ștergerea a 10 zile din calendarul solar. Ultima zi a Calendarului Iulian a fost 4 octombrie 1582 și a fost urmată de prima zi a Calendarului Gregorian, 15 octombrie 1582”, scrie preotul Florin Țuscanu.

El mai face un rezumat al introducerii acestui calendar în lume, demonstrînd că această divizare a timpului a fost adoptată de puține țări, la vremea respectivă. E vorba de Italia, principatele catolice ale Sfîntului Imperiu Roman, Polonia, Spania și Portugalia: „Țările ne-catolice nu au fost atunci de acord cu adoptarea reformei calendarului. În Rusia Calendarul Gregorian a fost acceptat după Revoluția din Octombrie printr-un decret al Sovietului Comisarilor Poporului, din 24 ianuarie 1918, care făcea ca ziua de 31 ianuarie să fie urmată de 14 februarie 1918.

În Regatul României calendarul pe stil nou a fost introdus în anul 1919 de guvernul condus de Ion I. C. Brătianu. Astfel, în Vechiul Regat data de 1 aprilie 1919 a devenit data de 14 aprilie 1919. În Transilvania calendarul gregorian fusese introdus în anul 1590, iar în Bucovina în anul 1773. În Grecia acest calendar a fost adoptat în 1924”, amintește preotul Țuscanu.