Contactează-ne

Actualitate

Oamenii de afaceri, îngenunchiaţi de pandemie

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ preţurile la energie au explodat ■ comenzile au scăzut şi la jumătate ■ a scăzut numărul de angajaţi ■

Criza pandemică şi urmările ei se răsfrîng direct asupra mediului de afaceri, îngenunchiat de efectul în lanţ al restricţiilor. Una dintre cele mai afectate industrii, în perioada pandemică, a fost aceea a confecţiilor. Managerul SC Caremil şi Smirodava, Sorin Chiriac, ne-a mărturisit greutăţile pe care le-a avut în timpul pandemiei, încă din timpul primului val. “În ceea ce priveşte producţia la SC Caremil, proprietară a brandului Sense, nu am fost afectaţi decît în perioada în care au fost închise magazinele, de la sfîrşitul lunii martie şi pînă în iunie 2020.

După aceea vînzările au fost reluate pe piaţa internă. Problemele mari au apărut de la creşterea costurilor de producţie. La pachet cu aceasta a venit şi o scădere a comenzilor, pentru că lumea stînd în casă nu şi-a mai cumpărat haine. Pentru noi care confecţionăm haine pentru export a existat, însă, o competiţie externă, în special cu Turcia, unde lira s-a devalorizat , ceea ce i-a făcut pe turci mai competitivi, în raport cu noi. În acest context am pierdut foarte mulţi clienţi, care au cumpărat de la turci.

La Smirodava cifra de afaceri ne-a scăzut, în timpul pandemiei, cu jumătate, în timp ce la Caremil cifra de afaceri s-a menţinut la aproximativ 2 milioane de euro. În această perioadă ne-a fost de un real folos şomajul tehnic, care ne-a ajutat în plata salarilor, cît oamenii au stat acasă. Industria confecţiilor nu a beneficiat de măsurile de protecţie economică pe care le-au avut producătorii de automobile şi cei din Horeca. Ceva mai bine stăm acum doar în privinţa fondurilor pentru concediile medicale, unde anul trecut am avut mari probleme. Nu s-a vrut compensarea acestor sume, pe care noi le depunem pînă în 25 ale lunii şi statul ni le rambursează, cînd are bani, şi, cum mai mult nu are, există permanent probleme”, a declarat omul de afaceri Sorin Chiriac. Dacă în 2017 la Caremil şi Smirodava lucrau o mie de angajaţi, anul acesta firmele mai au doar 400.

Industriile energofage “se tîrîie”

Şi angajaţii din metalurgie sînt alarmaţi de creşterea preţului gazului metan şi al energiei electrice. “Ne îngrijorează creşterea preţului la gaz metan în special. Dacă în luna iulie se plătea 168 de euro pe o mie metri cubi de gaz metan, s-a ajuns ca în luna septembrie fabrica să achite 511 euro pe metrul cub, ceea ce se reflectă în preţul de cost al produsului finit. Singurul lucru bun în această perioadă de criză mondială este faptul că, deocamdată, avem comenzi, dar singurul laminor care mai funcţionează, cel de 16 ţoli, va intra în revizie la sfîrşitul lunii decembrie şi cei 415 salariaţi vor intra în concediu.

E bine,însă, că în perioada imediat următoare nu există perspectiva închiderii fabricii, ce se tot vehiculează de cîţiva ani. Nu ştim ce se va întîmpla după creşterea preţurilor la energie. Sîntem în aşteptatea măsurilor guvernamentale promise de plafonare a preţurilor, dar pînă acum nu s-a întîmplat nimic şi facturile cu preţurile majorate se aglomerează. Am avut negocieri salariale în luna mai, iar salariul mediu net este de 2.500-2.600 lei lunar, absolut insuficient în condiţiile în care oamenii au greutăţi, facturile uriaşe vin şi acasă, salariaţii noştri au copiii la şcoală. Nimeni nu ştie cum va face faţă cheltuielilor din această iarnă, care se anunţă una grea”, a declarat Gheorghe Coroban, liderul Sindicatului Petrotub.

Conform declaraţiilor preşedintelui Federaţiei “Metarom” România, Dan Onica,la care este afiliat şi sindicatul romaşcan, în industria metalurgică românească mai lucrează aproximativ 30 mii salariaţi la: Galaţi, Hunedoara, Roman, Iaşi, Reşiţa, Zalău. Perspectiva pentru această ramură industrială nu este una optimistă, din cauza faptului că aceasta este una din cele mai energofage industrii.

Haos economic total

Nici societăţile agricole nu pot fi liniştite. Managerul SC “Marsat”, Vasile Balcan, spune că această ramură are mari probleme încă de anul trecut. “În agricultură problemele noastre sînt create de seceta pedologică de anul trecut. Efectele crizei economice la noi se manifestă colateral. În urma secetei de anul trecut am avut pierderi care au ajuns la unele culturi şi la 60%. Deşi au venit comisii peste comisii, Guvernul nu ne-a virat sumele de anul trecut pentru calamităţi. Mulţi producători agricoli au rămas cu mari datorii.

Anul acesta producţia la majoritatea culturilor e acoperitoare a cheltuielilor, dar ne vin restanţele de anul trecut. Pe fondul creşterii costului la motorină, gaz metan şi electricitate au explodat şi preţurile la imputuri, mai ales la îngrăşăminte, pe care le importăm şi care au crescut la 250%. În 2022 vom avea mari probleme cu preţurile. Estimăm o cădere bruscă a preţurilor pe bursa de la Paris, unde noi operăm. La problemele legate de secetă se adaugă acum cele legate de creşterea aberantă a preţurilor la energie.

Dacă acum un an la gaz metan plăteam 40 lei MW, ultima factură de anul acesta este de 196 lei MW, ceea ce înseamnă o creştere de 5 ori a preţului. Uscarea cerealelor în silozuri presupune un consum ridicat de energie. În noiembrie,probabil, ne vom afla în imposibilitatea de a mai usca şi valorifica producţia. Este un haos total şi o lipsă de predictibilitate, care pentru mediul de afaceri înseamnă catastrofă”, a declarat Vasile Balcan. Pe bursa de la Paris sîmbătă, 9 octombrie, grîul a ajuns la 269 euro/t, porumbul la 250 euro, rapiţa la 667 euro, soia la 1.243 dolari, iar ţiţeiul la 82,72 barilul.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Preşedintele PNL Neamţ, George Lazăr, anunţă primarii că pot solicita în continuare fonduri prin PNRR

Știre publicată în urmă cu

în data de

Preşedintele PNL Neamţ, George Lazăr, anunţă primarii că pot solicita în continuare fonduri prin PNRR.

“Administrațiile publice locale din județul Neamț pot solicita în continuare fonduri de la Guvern, prin Programul Național de Redresare şi Reziliență!

Guvernul României, condus de liberalul Nicolae Ciucă , va finanța, prin intermediul PNRR, aflat în desfăşurare, proiectele de renovare energetică şi reziliență a clădirilor publice şi a celor rezidențiale multifamiliale.

Este un demers care arată interesul Partidului Național Liberal față de problemele regionale şi locale şi implicarea responsabilă a Guvernului în soluționarea acestora.

Îi încurajez pe primarii nemțeni să aplice pentru aceste fonduri cu proiecte bine realizate şi sustenabile, pentru a atrage finanțări generoase, care vor permite reabilitarea clădirilor din județ şi modernizarea localităților noastre.

Județului Neamț i s-au alocat de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, un total de 22.962.488 euro pentru renovarea energetică a clădirilor publice, dintre care au fost utilizați până acum 3.176. 680 euro.

În prezent dispunem de încă 19.785.808 euro, care pot fi folosiți pentru lucrări de reabilitare energetică a clădirilor publice, la solicitarea primăriilor.

De asemenea, în scopul renovării energentice a clădirilor rezidențiale multifamiliale, Ministerul Dezvoltării a alocat județului Neamț suma totală de 18.770.589 euro, dintre care au plecat către administrațiile publice nemțene, în urma proiectelor depuse, 8.473.407 euro.

Suma disponibilă în continuare pentru proiectele de renovare şi reabilitare energetică a clădirilor rezidențiale este de 10.297.182 euro.

Apelurile de proiecte pentru finanțare se depun online pe www.mdlpa.ro/investiții/PNRR.

Potrivit ghidului pus la dispoziție pe site-ul oficial al Ministerului Dezvoltării şi Lucrărilor Publice, se vor finanța proiecte care propun:

Lucrări de reabilitare termică a elementelor de anvelopă a clădirii;

Lucrări de reabilitare termică a sistemului de încălzire/a sistemului de furnizare a apei calde de consum;

Instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei electrice și/sau termice pentru consum propriu; utilizarea surselor regenerabile de energie;

Lucrări de instalare/reabilitare/modernizare a sistemelor de climatizare și/sau ventilare mecanică pentru asigurarea calităţii aerului interior;

Lucrări de reabilitare/ modernizare a instalațiilor de iluminat în clădiri;

Sisteme de management energetic integrat pentru clădiri;

Sisteme inteligente de umbrire pentru sezonul cald;

Modernizarea sistemelor tehnice ale clădirilor;

Lucrări pentru echiparea cu stații de încărcare pentru mașini electrice; Instalare de stații de încărcare rapidă pentru vehicule electrice aferente clădirilor (cu putere peste 22kW), cu două puncte de încărcare/stație, etc.

Rata de finanțare acordată de Guvern prin PNRR este de 100% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului, fără TVA.

Localitățile nemțene au nevoie de aceste investiții, de aceea îi îndemn pe toți reprezentanții administrațiilor publice locale să solicite fondurile disponibile şi să facilităm, cât mai curând, dezvoltarea zonelor rurale şi urbane ale județului.

Ca reprezentant al Partidului Național Liberal, susțin sprijinul primit din partea Guvernului condus de Nicolae Ciucă şi consider că aceste investiții reprezintă punctul de start al obiectivelor liberale de a moderniza şi consolida județele României”, a declarat preşedintele PNL Neamţ, George Lazăr.

Citește știrea

Actualitate

Corina Chiriac soseşte la Piatra Neamţ pentru „Minuni trăite“. Manifestarea va avea loc la Muzeul de Artă

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ întîlnirea cu artista şi lansarea ultimului volum semnat de aceasta va avea loc sîmbătă, 21 mai ■ timp de două luni, nemţenii pot vizita expoziţia ce include documente şi obiecte din colecţia personală ■

În 2021, marea artistă Corina Chiriac a donat Muzeului Naţional de Istorie a României numeroase documente şi obiecte din colecţia personală, privind istoria familie sale dar şi despre impresionanta ei carieră. În perioada 2 februarie – 31 martie 2022, cele mai reprezentative dintre piesele oferite au fost expuse. Asta pentru a fi admirate de vizitatorii muzeului în cadrul expoziţiei care a avut titlul „Corina Chiriac. Istoriile unei mari artiste“. „Finisajul“ expoziţiei a beneficiat de prezenţa istoricilor Alina Pavelescu, Ştefania Dinu şi bineînţeles a personajului principal, artista Corina Chiriac.

„Începînd din data de 14 mai 2022, timp de două luni, expoziţia va putea fi vizionată la Muzeul de Artă Piatra Neamţ. În data de 21 mai, ora 17:00, Corina Chiriac şi curatorul expoziţiei, cercetător ştiinţific dr. Cristina Păiuşan-Nuică, se vor afla la Muzeul de Artă Piatra Neamţ, pentru a vorbi publicului despre expoziţie. De asemenea, va fi prezentata ultima apariţie editorială semnată de Corina Chiriac, «Minuni trăite»“, anunţă Complexul Muzeal Naţional Neamţ.

Istoria familiilor Calaigian-Nestorescu-Chiriac, păstrată timp de generaţii, începe cu străbunica artistei, Ioana Nestorescu, soţia lui Nichita Nestorescu, negustor boiangiu din Buzău, ajuns preşedinte al Corporaţiei Meseriaşilor – Comisiunea Arbitrilor din Buzău, în anul 1911. Fiica lor, Lucreţia Nestorescu, absolventă de pension, cu mult talent muzical, s-a căsătorit cu Gheorghe Chiriac, caligraf, desenator, pictor şi tipograf, cu firmă la Bucureşti.

Ei au fost părinţii lui Mircea Chiriac, tatăl Corinei, respectiv bunicii paterni ai Corinei Chiriac. Bunicii materni, Hovelia Calaigian şi Paris, născută Madirghian, au venit ca refugiaţi armeni în România şi s-au stabilit la Bucureşti înainte de Primul Război Mondial, după ce au pierdut doi copii în timpul teribilelor evenimente din 1915.

Paris Calagian, care a fost institutor, absolvind un liceu pedagocic american în oraşul natal, Adabazar (azi, Adapazari, Turcia), a organizat la Bucureşti o grădiniţă pentru copiii armenilor refugiaţi din Turcia. Ea s-a stins tînără, iar fiica sa cea mare, Hasmig, căsătorită Biberian, şi-a ajutat tatăl la creşterea celorlalţi copii, printre care Arşaluiz-Eliza Calaigian, mama Corinei Chiriac.

Ambii părinţi ai Corinei Chiriac au fost muzicieni. Arşaluiz-Eliza Calaigian s-a născut pe 5 martie 1920 şi a urmat Academia Regală de Muzică din Bucureşti, secţia pian, primind în 1941, în timpul studenţiei, premiul „Paul Ciuntu”. A susţinut numeroase concerte şi a fost profesoară la Conservatorul din Bucureşti.

Mircea Chiriac s-a născut la 19 mai 1919, a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti în anul 1943 şi a intrat în Baroul Bucureşti, dar, cu un talent nativ la muzică, a ales să se dedice acestei pasiuni, urmînd studiile Academiei Regale de Muzică, secţia Compoziţie.

A avut o prodigioasă activitate de compozitor, precum şi una de profesor la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din Capitală. Corina Chiriac a debutat în muzică în 1965, în cadrul concursului „Debuturi”, organizat la Casa de Cultură a Studenţilor „Grigore Preoteasa”, cîştigînd premiul de popularitate, iar în teatru în 1968, în piesa „Sfîntul”, în regia Sandei Manu, la Teatrul de Comedie.

Anul 1970 a însemnat debutul în muzica pe marile scene, fiind laureată a concursului televizat „Steaua fără nume”, participînd la festivaluri naţionale şi la primul festival internaţional, în Polonia. În anul 1971, Corina Chiriac a reprezentat România la Festivalul internaţional „Cerbul de Aur” de la Braşov, fiind premiată cu „Cerbul de Bronz” pentru interpretarea pieselor „Inimă nu fii de piatră” şi „Va veni o clipă”. În acelaşi an îi apărea şi primul disc single Electrecord.

Citește știrea

Actualitate

Surpriză în cazul tonelor de motorină furate din rezervoarele unor camioane. A fost depistat încă un făptaş

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ anchetatorii au mai dat de urma unui suspect, de 19 ani ■ alţi şase tineri sînt deja în arest la domiciliu sau în control judiciar ■ ei au furat din rezervoarele unor camioane peste 2.300 de litri de motorină ■

Se măreşte cercul suspecţilor într-un dosar de furt de motorină petrecut la Tîrgu Neamţ. Iniţial, anchetatorii au dat de şase tineri bănuiţi că au sustras din camioane parcate circa 2.300 de litri de combustibil. Pe 16 mai a fost reţinută o a şaptea persoană, un tînăr de 19 ani, din Răuceşti.

„La data de 16 mai 2022, în urma extinderii activităţilor de cercetare efectuate într-un dosar penal ce vizeaza săvîrşirea mai multor infracţiuni de furt calificat de combustibil din rezervoarele camioanelor, a mai fost reţinută o persoană bănuită de comiterea faptelor. Investigaţiile au relevat faptul că, în perioada februarie- martie 2022, suspectul de 19 ani din Răuceşti împreună cu alte 3 persoane ar fi sustras aproximativ 2.000 l motorină, în valoare de 17.500 lei.

Ulterior, combustibilului a fost transportat pe raza localităţii Răuceşti unde ar fi fost comercializat. În ziua de 16 mai a.c., în urma documentării activităţii infracţionale tînărul de 19 ani a fost reţinut, pentru 24 de ore, pe baza de ordonanţă de reţinere“, a anunţat Inspectoratul Judeţean de Poliţie Neamţ. „Afacerea“ ilicită le-a fost stricată de anchetatorii care au documentat activitatea infracţională, iar pe 14 mai 2022, oamenii legii au reţinut şase tineri.

Investigaţiile au relevat că în noaptea de 1 spre 2 mai 2022, 6 persoane cu vîrste cuprinse între 18 şi 29 de ani, din localităţile Răuceşti, Timişeşti şi Tîrgu Neamţ, avînd feţele acoperite cu cagule, ar fi tăiat plasa unui gard şi ar fi pătruns în curtea a două societăţi de unde ar fi sustras din rezervoarele camioanelor o cantitate de aproximativ 1.200 de litri de motorină. O nouă lovitură ar fi avut loc în noaptea de 5/6 mai, cînd aceleaşi persoane ar fi pătruns, din nou, în curtea uneia dintre cele două firme, de unde au sustras circa 1.100 de litri de motorină, din rezervoarele camioanelor.

Ulterior, aceştia ar fi transportat combustibilul pe raza localităţii Răuceşti, unde au vîndut motorina. Pe 14 mai, cei 6 tineri au fost reţinuţi pentru 24 de ore, ulterior 4 suspecţi, cu vîrste cuprinse între 18 şi 19 ani, fiind plasaţi în arest la domiciliu. Alţi doi suspecti, de 19 şi 29 de ani, au scăpat cu cea mai blîndă măsură preventivă, controlul judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.

Citește știrea
Advertisement








Trending