Oamenii de afaceri, îngenunchiaţi de pandemie

■ preţurile la energie au explodat ■ comenzile au scăzut şi la jumătate ■ a scăzut numărul de angajaţi ■

Criza pandemică şi urmările ei se răsfrîng direct asupra mediului de afaceri, îngenunchiat de efectul în lanţ al restricţiilor. Una dintre cele mai afectate industrii, în perioada pandemică, a fost aceea a confecţiilor. Managerul SC Caremil şi Smirodava, Sorin Chiriac, ne-a mărturisit greutăţile pe care le-a avut în timpul pandemiei, încă din timpul primului val. “În ceea ce priveşte producţia la SC Caremil, proprietară a brandului Sense, nu am fost afectaţi decît în perioada în care au fost închise magazinele, de la sfîrşitul lunii martie şi pînă în iunie 2020.

După aceea vînzările au fost reluate pe piaţa internă. Problemele mari au apărut de la creşterea costurilor de producţie. La pachet cu aceasta a venit şi o scădere a comenzilor, pentru că lumea stînd în casă nu şi-a mai cumpărat haine. Pentru noi care confecţionăm haine pentru export a existat, însă, o competiţie externă, în special cu Turcia, unde lira s-a devalorizat , ceea ce i-a făcut pe turci mai competitivi, în raport cu noi. În acest context am pierdut foarte mulţi clienţi, care au cumpărat de la turci.

La Smirodava cifra de afaceri ne-a scăzut, în timpul pandemiei, cu jumătate, în timp ce la Caremil cifra de afaceri s-a menţinut la aproximativ 2 milioane de euro. În această perioadă ne-a fost de un real folos şomajul tehnic, care ne-a ajutat în plata salarilor, cît oamenii au stat acasă. Industria confecţiilor nu a beneficiat de măsurile de protecţie economică pe care le-au avut producătorii de automobile şi cei din Horeca. Ceva mai bine stăm acum doar în privinţa fondurilor pentru concediile medicale, unde anul trecut am avut mari probleme. Nu s-a vrut compensarea acestor sume, pe care noi le depunem pînă în 25 ale lunii şi statul ni le rambursează, cînd are bani, şi, cum mai mult nu are, există permanent probleme”, a declarat omul de afaceri Sorin Chiriac. Dacă în 2017 la Caremil şi Smirodava lucrau o mie de angajaţi, anul acesta firmele mai au doar 400.

Industriile energofage “se tîrîie”

Şi angajaţii din metalurgie sînt alarmaţi de creşterea preţului gazului metan şi al energiei electrice. “Ne îngrijorează creşterea preţului la gaz metan în special. Dacă în luna iulie se plătea 168 de euro pe o mie metri cubi de gaz metan, s-a ajuns ca în luna septembrie fabrica să achite 511 euro pe metrul cub, ceea ce se reflectă în preţul de cost al produsului finit. Singurul lucru bun în această perioadă de criză mondială este faptul că, deocamdată, avem comenzi, dar singurul laminor care mai funcţionează, cel de 16 ţoli, va intra în revizie la sfîrşitul lunii decembrie şi cei 415 salariaţi vor intra în concediu.

E bine,însă, că în perioada imediat următoare nu există perspectiva închiderii fabricii, ce se tot vehiculează de cîţiva ani. Nu ştim ce se va întîmpla după creşterea preţurilor la energie. Sîntem în aşteptatea măsurilor guvernamentale promise de plafonare a preţurilor, dar pînă acum nu s-a întîmplat nimic şi facturile cu preţurile majorate se aglomerează. Am avut negocieri salariale în luna mai, iar salariul mediu net este de 2.500-2.600 lei lunar, absolut insuficient în condiţiile în care oamenii au greutăţi, facturile uriaşe vin şi acasă, salariaţii noştri au copiii la şcoală. Nimeni nu ştie cum va face faţă cheltuielilor din această iarnă, care se anunţă una grea”, a declarat Gheorghe Coroban, liderul Sindicatului Petrotub.

Conform declaraţiilor preşedintelui Federaţiei “Metarom” România, Dan Onica,la care este afiliat şi sindicatul romaşcan, în industria metalurgică românească mai lucrează aproximativ 30 mii salariaţi la: Galaţi, Hunedoara, Roman, Iaşi, Reşiţa, Zalău. Perspectiva pentru această ramură industrială nu este una optimistă, din cauza faptului că aceasta este una din cele mai energofage industrii.

Haos economic total

Nici societăţile agricole nu pot fi liniştite. Managerul SC “Marsat”, Vasile Balcan, spune că această ramură are mari probleme încă de anul trecut. “În agricultură problemele noastre sînt create de seceta pedologică de anul trecut. Efectele crizei economice la noi se manifestă colateral. În urma secetei de anul trecut am avut pierderi care au ajuns la unele culturi şi la 60%. Deşi au venit comisii peste comisii, Guvernul nu ne-a virat sumele de anul trecut pentru calamităţi. Mulţi producători agricoli au rămas cu mari datorii.

Anul acesta producţia la majoritatea culturilor e acoperitoare a cheltuielilor, dar ne vin restanţele de anul trecut. Pe fondul creşterii costului la motorină, gaz metan şi electricitate au explodat şi preţurile la imputuri, mai ales la îngrăşăminte, pe care le importăm şi care au crescut la 250%. În 2022 vom avea mari probleme cu preţurile. Estimăm o cădere bruscă a preţurilor pe bursa de la Paris, unde noi operăm. La problemele legate de secetă se adaugă acum cele legate de creşterea aberantă a preţurilor la energie.

Dacă acum un an la gaz metan plăteam 40 lei MW, ultima factură de anul acesta este de 196 lei MW, ceea ce înseamnă o creştere de 5 ori a preţului. Uscarea cerealelor în silozuri presupune un consum ridicat de energie. În noiembrie,probabil, ne vom afla în imposibilitatea de a mai usca şi valorifica producţia. Este un haos total şi o lipsă de predictibilitate, care pentru mediul de afaceri înseamnă catastrofă”, a declarat Vasile Balcan. Pe bursa de la Paris sîmbătă, 9 octombrie, grîul a ajuns la 269 euro/t, porumbul la 250 euro, rapiţa la 667 euro, soia la 1.243 dolari, iar ţiţeiul la 82,72 barilul.