IPS Teofan va fi prezent la hramul de la Sihăstria

■ pe 7 august este omagiată Sfînta Cuvioasă Teodora, protectoarea bisericii mari din curtea lăcaşului monahal ■ în aceeaşi zi, se va sluji şi la schitul Sihla, mergîndu-se în pelerinaj la peştera în care a vieţuit cuvioasa ■

Mănăstirea Sihăstria va fi loc de pelerinaj pentru mulţi credincioşi din toate părţile ţării, dornici să fie prezenţi, pe 7 august, la hramul bisericii mari din curtea aşezămîntului monahal, închinată Sfintei Cuvioase Teodora. Mulţi sînt prezenţi în zonă de la începutul săptămînii, cînd s-a deschis seria sărbătorilor dedicate sfinţilor nemţeni, primul omagiat fiind Cuviosul Ioan Iacob de la Neamţ.

Slujba religioasă va fi oficiată de ÎPS Teofan, mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, alături de alţi arhierei şi de un numeros sobor de preoţi. În aceeaşi zi, se va sluji şi la schitul Sihla, mergîndu-se în pelerinaj la peştera în care a vieţuit Sfînta Teodora. De altfel, în amintirea sfintei care a sihăstrit pe aceste meleaguri şi pentru omagierea vieţii şi credinţei de care a dat dovadă Cuvioasa Teodora s-a construit în 1725 schitul Sihla. În iulie1992, Sfîntul Sinod al Bisericii ortodoxe Române a canonizat-o pe Cuvioasa Teodora, înscriind-o în calendarul şi sinaxarul ortodox român pentru ziua de 7 august.

Sihăstria atrage pe tot parcursul anului turişti şi pelerini din totă ţara, fiind o adevărată oază de linişte şi spiritualitate ascunsă în inima pădurii, la cîţiva kilometri de zonele locuite. Pelerinul rămîne plăcut impresionat de aspectul îngrijit al clădirilor, de curtea verde înveselită de răzoare cu flori, copaci şi arbuşti, peisaj care se prelungeşte înspre toate laturile incintei, pînă spre zidurile fortificate din exterior.

La catedrala închinată Sfintei Teodora se ajunge coborînd pe un platou larg, străjuit de brazi semeţi ce fac vizual trecerea spre pădurea înaltă ce înconjoară protector acest loc sfînt. Construcţia bisericii a fost finalizată în 1999, are o lungime în exterior de 42 metri, lăţimea la abside de 22 m şi înălţimea pe axul turlei de 36 metri. Este realizată din cărămidă pe cadre de beton armat, avînd şi un mare demisol, de dimensiunile bisericii, unde s-a amenajat un paraclis.

„Ca ocrotitoare a bisericii a fost aleasă Sf. Teodora de la Sihla, mai întîi pentru faptul că sfînta, fiind nou canonizată, în 1992, nu avea o biserică închinată ei, iar apoi din dorinţa de a aduce aici sfintele moaşte care se află acum la Kiev, aflăm de pe pagina mănăstirii. Cuvioasa Teodora s-a născut în Vînători-Neamţ în jurul anului 1650, în vremea domniei lui Vasile Lupu şi a Mitropolitului Varlaam. După moartea ei, trupul a rămas în peştera unde-şi petrecuse mare parte din sihăstrie, pînă prin anii 1828-1834, perioadă în care, în timpul ocupaţiei ruseşti a Principatelor Române, a fost dus în Mănăstirea Lavra Pecerska din Kiev.

Un alt lăcaş deschis spre închinare este şi cel central, cu hramul Naşterea Maicii Domnului, ridicat în urmă cu două secole în stilul clasic al bisericilor moldoveneşti. Pelerinii ajung la Sihăstria şi pentru a simţi harul părintelui Cleopa, rămas pentru mulţi un ascultător al rugăciunilor şi necazurilor, aşa cum era şi în timpul vieţii. La această mănăstire a fost tuns în monahism PF Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, de către stareţul mănăstirii Sihăstria, arhimandritul Victorin Oanele, naş de călugărie fiindu-i părintele Ilie Cleopa. De la acest eveniment s-au împlinit, în august, 34 de ani, ritualul de intrare în monahism avînd loc în ziua marii sărbători creştine Schimbarea la Faţă.