Contactează-ne

Actualitate

Cine credeam noi că o să ne conducă şi cine au ajuns să ne conducă

Știre publicată în urmă cu

în data de

Trăim în ecoul unei ştiri din categoria „noaptea minţii“, menită să adauge la coşmarurile noastre, pe lângă care COVID-19 poate fi socotit doar un mic animal de companie. Ministrul Economiei, acest Claudiu Năsui, de creaţie USR-istă, care îmi creează şi mie acelaşi disconfort, ca şi vestitul Andruşcă, ştiindu-l cocoţat pe un scaun de mare responsabilitate, adaugă o nouă aberaţie la şiragul de „perle“, din palmaresul său.

Pentru că se simte bine căptuşit cu atestate, obţinute pe la înalte şcoli occidentale, frecventate pe bani grei, dă dovadă că nu are răbdare să atingă o minimă maturitate în politică şi în experienţă, propunându-şi să urce în viteză scara ierarhică, spre fotoliul de prim-ministru, în sunetul de alăută al adulatorilor. În Guvernul Cioloş, numit şi „Guvernul Zero“, Năsui a fost consilierul ministrului Economiei, căruia i-a propus câteva proiecte imposibil de aplicat în practică, pentru că abordau soluţii utopice, de factură tipic useristă.

În 23 decembrie 2020, Năsui este avansat ca cel mai tânăr ministru al Guvernului Câţu, pentru ca pe 16 martie 2021 să fie dezbătută în Senat moţiunea simplă, intitulată „O Românie în agonie, cu Năsui la Economie“. Moţiunea, lansată de 44 senatori PSD, nu a trecut, fiind doar 55 de voturi pentru, pe lângă 72 de voturi contra.

Deoarece în spaţiul public apăruseră diverse acuze cu privire la afacerile sale şi ale familiei, dar şi cu privire la originea „securistă“ a tatălui său, Năsui a căutat să-şi rezolve problema personală, promovând în Parlament un proiect de lege, la fel de aberant, ca şi alte proiecte ale sale anterioare. Nici mai mult, nici mai puţin, actualul ministru Năsui şi-a propus să „însănătoşească“ economia României, solicitând Parlamentului să aprobe un proiect de lege privind înfiinţarea unui „Registru public al lucrătorilor cu Securitatea“.

Proiect de noaptea minţii. Dacă şeful său din USR, Dan Barna, lansa în Piaţa Victoriei sloganul „Fără penali în funcţii publice“, Claudiu Năsui supralicitează, lansând în spaţiul mioritic sloganul „Fără nicio rudă a securiştilor, până la rangul trei, în funcţii publice“. Trebuie precizat, pentru a aprecia profunzimea gândirii imberbului Năsui că, în proiectul său, acesta propunea ca nici o rudă a lucrătorului de securitate, găsit în Registrul cu pricina, până la rangul trei inclusiv, să nu poată fi ales sau numit în funcţiile propuse de ilustrul ministru al Economiei.

Spre ştiinţa oricărui interesat, o rudă de gradul trei poate fi un străbunic, un strănepot, un nepot de frate sau soră, un unchi sau o mătuşă. Şi cum naţiunea română rămasă pe acasă nu este prea numeroasă, va trebui probabil să se apeleze la import, pentru a completa excluziunile create. Pentru Năsui nu are nicio relevanţă dacă lucrătorul de securitate s-a făcut vinovat sau nu cu ceva în cariera lui. Relevant este doar faptul că acest lucrător de securitate, astăzi poate decedat, este racordat la un stufos arbore genealogic, la care trebuie tăiate toate crenguţele, pentru toaletare.

Dacă proiectul briliant al lui Năsui va fi aprobat de Parlament, vom asista la o epurare istorică, extinsă până la rudele de gradul trei, epurare la care, nici măcar regimurile hitleriste sau staliniste nu s-au gândit să o aplice. Este un truism, dacă am spune că numai înfiinţarea unui astfel de Registru ar încălca grosolan Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Ca să iasă basma curată din clenciul acuzelor, Năsui nu numai că inventează un Registru, dar apelează şi la un subterfugiu, băgându-şi tatăl şi bunica în faţă ca paravan, care crede că nu s-ar regăsi în Registrul cu pricina, pentru că aceştia ar fi fost victime ale regimului comunist.

Tatăl a fost condamnat penal pentru refuzul de a se întoarce din misiune în ţară în 1986, astăzi prosper om de afaceri în SUA, iar bunica i-a fost condamnată la închisoare în 1949, pentru că a ajutat nişte persoane ca fiind „luptători anticomunişti“. Pentru ca în spiritul vremurilor de azi, să putem considera ca onorante acţiunile tatălui şi ale bunicii, Năsui ar trebui să ne dezvăluie, atât motivele fugii din ţară a tatălui, cât şi motivaţia „luptătorilor anticomunişti“ ajutaţi de bunică. Dar onorabilul Năsui nu face nicio dezvăluire în acest sens.

El consideră, ca şi alţii de altfel, că toate conflictele cu autorităţile de atunci trebuie considerate ca gesturi „anticomuniste“, pentru ca dosarul „Rezistenţei anticomuniste“ să aibă cât mai multe pagini. Sunt cunoscute suficiente cazuri în care, după 23 august 1944, foşti legionari sau criminali de război au fost prinşi cu arma în mână prin munţi, iar acum aceştia sunt asimilaţi ca „luptători anticomunişti“ şi trebuie să le acordăm recunoştinţă şi eventual stipendii. Pentru vremurile de acum, după 31 de ani de la Revoluţie, Năsui mai bine ar propune o lege prin care miniştrii să fie obligaţi să ne arate, cu acte în regulă, ce studii şi ce experienţă au pentru domeniul respectiv, decât să ne arate că sunt sau nu sunt rude de gradul trei a nu ştiu cărui fost lucrător de securitate, decedat posibil după 1989 sau chiar mai înainte.

Autosuspendarea lui Mugur Cozmanciuc

O ştire de „breaking news“ a făcut senzaţie prin toate mediile judeţului. Cică deputatul Mugur Cozmanciuc, preşedintele filialei nemţene a PNL, s-a autosuspendat din această funcţie, după ce Direcţia Naţională Anticorupţie a făcut public că l-a trimis în judecată pentru trafic de influenţă. Ce vremuri ticăloase trăim, corupţia nu este numai în PSD, s-a extins ca pandemia şi în PNL. În fapt, corupţia în PNL are state mult mai vechi, încă de pe vremea când liberalii hoţi din acest partid strigau „Hoţii“, arătând cu degetul spre PSD.

Senatorul PNL, Eugen Ţapu Nazarie, care i-a luat locul interimar lui Cozmanciuc, simţindu-se solidar cu acesta, a emis un comunicat de presă, prin care invedera că prin autosuspendarea liderului, PNL a demarat în sfârşit acţiunea promisă, de instalare a normalităţii în România. Senatorul nu ne desluşeşte însă dacă normalitatea la care se referă, include sau nu şi actul, pe româneşte spus, de corupţie, în care este implicat Cozmanciuc.

Senatorul doar insistă să ne convingă că autosuspendându-se, Mugur Cozmanciuc a luat „o decizie demnă şi firească“ şi că o salută ca atare. Parcă mai „demnă şi firească“ a fost decizia lui Traian Băsescu, a lui Miron Mitrea sau a lui Ion Munteanu, când într-un caz similar şi-au dat şi demisia din Parlament. Într-o încercare penibilă de a muta macazul atenţiei publice, de la dosarul penal al lui Cozmanciuc, la gestul acestuia de a se autosuspenda, senatorul pretinde că „oamenii s-ar uita cu mai multă încredere la politicieni, dacă şi liderii acestor partide ar face la fel, când sunt implicaţi în dosare“. Dar deputatul Cozmanciuc s-a autosuspendat doar din partid, nu şi din Parlament.

Aşa că membrii PNL, colegii lui de partid, nu au decât să dea pe dinafară, de prea multă încredere. În schimb, mie şi altora ca mine, nici nu ne trece prin cap să ne ridicăm cota de încredere în politicienii cărora DNA le întocmeşte dosare, iar ei demni, se autosuspendă. Cu atât mai mult cu cât în cazul în speţă nici nu ne poate trece prin cap că dosarul lui Cozmanciuc este o făcătură a DNA-ului, o instituţie dresată de Laura Codruţa Kovesi, omul puterii de astăzi. Gunoiul împins sub preş de comunicatul de presă al domnului senator miroase de la o poştă, când acesta recunoaşte că „este adevărat că PNL Neamţ nu ar fi avut nevoie de o asemenea încercare, pentru că… „avem de luptat cu abuzurile PSD aflat la cârma judeţului, cu consecinţe nefaste pentru nemţeni“.

Trebuie să ridicăm doar colţul covorului, pentru a-i arăta domnului senator că se încăpăţânează cu obstinaţie să nu vadă că acolo zac şi abuzurile unui PNL aflat la cârma municipiului Piatra Neamţ, cu consecinţe nefaste pentru pietreni. Pe ansamblu, abuzurile PSD la judeţ sunt depăşite de abuzurile PNL la municipiu. Senatorul Eugen Ţapu Nazarie refuză să vadă şi a doua faţă a medaliei corupţiei, pe care se profilează şi Cozmanciuc, nu doar Arsene, dar insistă pe retorica găunoasă şi pe dihonia practicată de Iohannis, cu privire la PSD, retorică de care suntem sătui până în gât.

Dacă, în calitate de politician, ţine să obţină oarece încredere din partea pietrenilor, care să simtă măcar o boare din suflul normalităţii promise electoral, Eugen Ţapu să-şi propună public un obiectiv. Să realizeze o analiză a guvernării municipiului Piatra Neamţ de către liberali în ultimii 25 de ani şi să demareze o campanie de condamnare publică a nenumăratelor abuzuri şi excrocherii dovedite, în care au fost şi sunt implicaţi reprezentanţi de marcă liberali. Dacă realizează acest obiectiv, sigur că va avea încrederea multora, chiar şi a mea. Dacă nu, s-o lase jos că… măcăne.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Mita de la spital, începe procesul

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ contabila Mihaela Caraiman a fost trimisă în judecată pentru trafic de influenţă ■ a ajuns după gratii după ce a cerut bani pentru promisiuni de angajare sau acte medicale necesare pensionării ■ şpăgile au fost de 2.500 de euro şi 11.000 de lei ■

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lîngă Tribunalul Neamţ au finalizat urmărirerea penală şi au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a unui contabile de la Spitalul Municipal Roman. Mihaela Caraiman este acuzată de săvîrşirea infracţiunii de trafic de influenţă.

Asta după ce a cerut bani pentru promisiuni de angajare la unitatea sanitară, ori pentru obţinerea de acte medicale necesare pentru deschiderea drepturilor de pensie. Conform actelor de urmărirere penală, şpăgile ar fi fost cuprinse între 2.500 de euro şi 11.000 de lei.

„Din probele administrate pînă la acest moment, s- a reţinut următoarea situaţie de fapt. În perioada anilor 2019 – 2021, inculpata C.M. a pretins şi primit de la suspectele L.M.E., B.C.E. şi de la martorul L.M., sumele de 2.500 de euro şi 11.000 lei, promiţînd că îşi va trafica pretinsa influenţă asupra unor cadre medicale de decizie din cadrul Spitalului Municipal de Urgenţă Roman, fie pentru a obţine angajarea suspecţilor şi a martorului în posturi de asistenţi medicali, infirmieri sau îngrijitori în cadrul aceleiaşi unităţi medicale, fie pentru obţinerea unor acte medicale necesare întocmirii unor dosare de penisie“, se arăta într-un comunicat al Parchetului de pe lîngă Tribunalul Neamţ.

Pentru aceste fapte, pe 16 martie 2021 a fost efectuată o percheziţie la Spitalul de Urgenţă Roman, ţinta fiind biroul Mihaelei Caraiman, încadrată la Serviciului financiar-contabil, altă descindere avînd loc la domiciliul acesteia.

Probe care ar putea stabili comiterea unei fapte penale au fost căutate şi în cele două maşini ale acuzatei. În urma probelor strînse, pe 17 martie 2021 procurorii nemţeni au sesizat instanţa de judecată şi au cerut judecătorilor de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Neamţ luarea măsurii arestării preventive pe o perioadă de 30 de zile a Mihaelei Caraiman. După deliberări, judecătorii au dispus privarea de libertate pînă la data de 15 aprilie.

„Admite propunerea de arestare preventivă formulată de către Parchetul de pe lîngă Tribunalul Neamţ şi în consecinţă: În temeiul art. 226 raportat la art. 223 alin. 2 Cod procedură penală, dispune arestarea preventivă a inculpatei C. M., cercetată pentru săvîrşirea a 4 infracţiuni de trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 38 alin.1 Cod penal“, conform instanţei.

„A fost vorba, într-adevăr, de o descindere la Spitalul Municipal de Urgenţă Roman, făcută de organele de anchetă, care vizează o angajată, dar această descindere nu are legătură cu instituţia. Cum salariata lucra în spital s-a făcut o percheziţie şi în biroul acesteia. Precizăm că nu au fost ridicate din biroul angajatei noastre nici un fel de documente ce ţin de activitatea ei la unitatea sanitară“, a declarat, pentru Monitorul de Neamţ şi Roman, Andreea Trifan, purtător de cuvînt al spitalului.

Dosarul penal este instrumentat cu sprijinul lucrătorilor de poliţie judiciară din cadrul IPJ Neamţ – Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice, Brigăzii Operaţiuni Speciale Bacău şi a Serviciului Operaţiuni Speciale Neamţ. De mită pentru angajare la Spitalul Roman au mai existat zvonuri, însă acum este prima dovadă concretă a speculaţiilor.

De acum înainte cauza intră în procedura de Cameră preliminară care nu ar trebui să dureze mai mult de două luni, apoi procesul intră în linie dreaptă, va fi public şi va continua cu administrarea probatoriului, audieri de martori şi administrări de probe.

Citește știrea

Actualitate

Fost şef de la Fisc acuzat de „interes“

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ ANI a sesizat procurorii în cazul Deliei Rodica Negură ■ inspectorii de integritate acuză că a semnat în calitate de conducător al organului de executare, documentele care au stat la baza continuării unor măsuri de executare silită pentru o societate unde administrator era soţul ■

Un funcţionar public cu statut de şef în cadrul Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Neamţ va trebui să dea explicaţii procurorilor pietreni după ce Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra-Neamţ. Numele funcţionarului este Delia Rodica Negură, iar inspectorii de integritate spun că sunt indicii privind săvârşirea infracţiunii de conflict de interese.

Conform sursei citate, în calitate de conducător al organului de executare ar fi semnat o serie de documente în cazul unei societăţi la care soţul era administrator şi asociat unic.

„Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra-Neamţ cu privire la existenţa indiciilor referitoare la săvârşirea de către Negură Delia Rodica a infracţiunii de conflict de interese (text în vigoare până la 28 iulie 2017), prevăzută de art. 301 din Codul Penal, întrucât, prin semnarea în calitate de conducător al organului de executare, a documentelor care au stat la baza continuării unor măsuri de executare silită (constând în vânzarea la licitaţie a unor bunuri imobile) a societăţii comerciale al cărei administrator şi asociat unic este soţul persoanei evaluate, a existat un interes de natură patrimonială pentru acesta“, se precizează în comunicatul de presă emis de ANI.

Sursa citată mai menţionează că „de asemenea, la data de 02 mai 2017, în calitate de conducător al organului de executare, Negură Delia Rodica a semnat procesul-verbal privind eliberarea sumei rezultată din executarea silită, conform căruia, în temeiul prevederilor art. 259 din Legea nr. 207/2015), s-a procedat la distribuirea sumei de 54.007 lei (rezultată din vânzarea bunurilor scoase la licitaţie) pentru stingerea obligaţiilor datorate de către societatea comercială al cărei administrator şi asociat unic este soţul persoanei evaluate“.

În legea privind Codul de procedurã fiscală (207/2015), articolul 259 face parte din capitolul zece, care se referă la eliberarea şi distribuirea sumelor realizate prin executare silită.

Cât priveşte articolul 301 Cod penal, el este reglementat astfel: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică“.

Rămâne de văzut ce vor stabili procurorii, iar până la o decizie definitivă a instanţei, persoana în cauză beneficiază de prezumţia de nevinovăţie.

Citește știrea

Actualitate

Elicopter solicitat pentru un caz grav

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

Serviciul de Primiri Urgenţe al Spitalului Municipal de Urgenţă Roman a solicitat, în dimineaţa zilei de luni, 10 mai, un elicopter pentru transportul la Iaşi al unui biciclist, accidentat grav.

„A fost adus la CPU, de către un echipaj al Ambulanţei, un bărbat de 53 de ani, din Gherăeşti, care a căzut de pe bicicletă şi, în cădere, s-a rănit grav la cap. În urma investigaţilor la computerul tomograf s-a constatat faptul că pacientul avea o hemoragie subarahnoidiană şi din acest motiv a fost solicitat elicopetreul pentru ca pacientul să fie transportat, urgent, la Spitalul de Neorochirurgie din Iaşi, pentru tratament de specialitate“, a declarat Andreea Trifan, purtător de cuvînt al SMU Roman. Hemoragia subarahnoidiană se datoreaza hemoragiilor survenite în spaţiul intracranian, în cadrul unor traumatisme cranio-cerebrale severe. Acest tip de hemoragie poate produce şi anevrisme cerebrale care pot fi fatale.

Citește știrea

Trending