Contactează-ne

Actualitate

Cazul pacienţilor arşi a ajuns şi la Bruxelles

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la videoconferinţa Federaţiei Europene a Medicilor, una din problemele discutate a fost cea legată de situaţia din spitalele româneşti ■ doctorul Victor Eşanu a inclus pe agenda întîlnirii şi situaţia Spitalului Judeţean Neamţ ■ dezastrul din Sănătate se datorează politizării acestui domeniu ■

Videoconferinţa Federaţiei Europene a Medicilor, la care este afiliată şi Camera Federativă a Medicilor din România, membră a Confederaţiei Cartel Alfa, care numără 20 de sindicate ale doctorilor, cu peste 2.000 membri, a avut loc vineri, 29 ianuarie, la Bruxelles. Medicii sindicalişti şi-au propus să sensibilizeze opinia publică internaţională în vederea stopării tragediilor din spitalele româneşti, unde oamenii care vin să fie salvaţi, au ajuns să moară din cauza indolenţei unor manageri, puşi în funcţii pe criterii politice, sinecurile din spitale pentru oamenii de partid fiind cele mai vînate.

„Din păcate, noi ştiam că sistemul medical românesc nu este la fel de performant ca cel din Germania, Franţa sau oricare ţară membră a Uniunii Europene. Este, de ani de zile, prost dotat, subfinanţat, căpuşat, iar acum se dovedeşte că este şi prost organizat. Este absolut inimaginabil ca oamenii care vin în spitale pentru a fi ajutaţi să moară arşi ca şoarecii, în secţiile de terapie intensivă, aşa cum s- a întîmpat în noiembrie la spitalul din Piatra Neamţ.

De altfel, seria neagră a incendiilor din România a început în 2010 în secţia ATI a Maternităţii Giuleşti, unde trei nou-născuţi au murit carbonizaţi. În 2 ianuarie 2021, la o lună şi jumătate de la tragedia din Piatra Neamţ, cînd au murit 10 oameni, un incendiu a izbucnit şi la Secţia de Psihiatrie a Spitalului din Roman, unde doi pacienţi şi două cadre medicale s-au intoxicat cu fum. Seria lungă a dezastrelor din spitale a culminat cu tragedia de la Spitalul Matei Balş din Bucureşti, trasă, parcă, la indigo, cu aceea din 14 noiembrie de la Spitalul Judeţean din Piatra Neamţ. Oamenii ajung în spitale într-o stare gravă şi în loc să fie ajutaţi să supravieţuiască unei probleme medicale, organizarea proastă şi greşelile din managementul spitalelor îi trimit pe lumea cealaltă“, a declarat dr. Victor Eşanu, preşedintele Camerei Federative a Medicilor din România şi membru în conducerea forului european.

Acesta a mai spus că la conferinţa din 29 ianuarie s-a discutat despre neajunsurile din sistemul medical din România, unde numărul de medici şi cadre medicale şi aşa insuficient din cauza migraţiei masive din anii anteriori este acum decimat de virusul SARS Cov 2.

Directori de spitale doar cu protecţie politică, dar fără a răspunde pentru managmentul dezastruos

Liderul Camerei Federative a Medicilor arată cu degetul modul de organizare a spitalelor, la conducerea cărora ajung doar directori numiţi politic de către autoritatea publică locală, în subordonarea căreia se află unitatea spitalicescă respectivă.

„De organizarea spitalelor se ocupă managerii. Dar în aceste funcţii ajung oameni care au în buzunar un carnet de partid a cărui culoare depinde de aceea a şefului politic care finanţează unitatea spitalicească, respectiv: spitalele judeţene de către consiliile judeţene, cele municipale şi orăşeneşti de culoarea politică a şefului local de partid. Aceste realităţi sînt cunoscute de toată lumea şi nu ne mai putem ascunde după deget. Am încercat, în nemumărate rînduri, să semnalăm în ţară aceste realităţi, dar de fiecare dată ni s-a pus pumnul în gură. Nu s-a spus: «Nu este treaba voastră, a sindicatelor. Ştim noi ce avem de făcut!» Aşa de bine au ştiut că s-a ajuns aici: spitalele nu au suficienţi angajaţi, iar de un an de zile de luptă cu pandemia aceştia sînt epuizaţi. Vă dau un exemplu: o secţie ATI trebuie supravegheată 24 din 24 de ore, trebuie dotată cu aparatură modernă şi cu acele camere de luat vederi obligatorii . Este însă incredibil, dar adevărat, că în România se mai practică o medicină la nivelul mijlocului de secol 20, în condiţiile în care am intrat de cîţiva ani buni în Uniunea Europeană“, susţine medicul Eşanu.

Acesta este revoltat de faptul că după acest şir interminabil de tragedii, a miilor de români care mor, zilnic, în spitale, nimeni nu răspunde: „Sîntem într-o situaţie absolut incredibilă. De atîţia ani, spitalele din România nu sînt autorizate din punct de vedere al securităţii la incendiu, acţiune care trebuie să fie tot o urmare a unei decizii administrative, de care trebuie să răspundă conducerea numită politic, ori aceste autorizaţii nu s-au obţinut mai nicăieri. Este clar că vorbim de o conducere care nu răspunde în faţa nimănui şi nici măcar a şefului politic care a numit-o“.

„Dacă s-ar putea ca femeia de serviciu şi portarul să aibă carnet de partid ar fi perfect“

Tragediile din spitalele româneşti se ţin lanţ, fără a exista voinţa politică de a face ceva pentru a stopa dezastrul. „Este clar că trebuie schimbat profund întreg sistemul. Trebuie ca decidenţii politici să se aşeze la masă şi să ia un model occidental de organizare sanitară, să lase profesioniştii în managementul sanitar să ajungă să conducă spitalele.

În ţările occidentale, ministrul şi cel mult secretarii de stat sînt numiţi politic, ori la noi s-a ajuns la aberaţia de a politiza direcţiile de sănătate publică, conducerile de spitale, conducerile de secţii. Dacă s-ar putea ca femeia de serviciu şi portarul să aibă carnet de partid de aceeaşi cunoare cu a directorilor ar fi perfect. La noi nu se conduce pe competenţe profesionale, pe bază de programe şi proiecte. Problema esenţială la această oră e cea legată de depolitizarea sistemului sanitar şi nu numai. Din păcate şi partidele noi, apărute pe eşichierul politic în ultima vreme, atunci cînd ajung la putere, împrumută aceleaşi metehne. Şi aşa ne învîrtim ca pisica în jurul cozii. Mi se face pielea găină şi acum, cînd mă gîndesc la colegul nostru de la Piatra Neamţ, doctorul Cătălin Denciu, care zace pe un pat de spital din Bruxelles, pentru că a sărit în foc să-şi salveze pacienţii“, a mai spus medicul Victor Eşanu.

Acesta a pomenit şi de Iosif Koszeghi, preşedintele Colegiului Medicilor din Neamţ, un cercetător ştiinţificc, un inventator de calibru, care a murit de Covid, el fiind un alt nume din lista lungă a oamenilor în halate albe răpuşi în lupta cu SARS Cov 2. „Ne aflăm în situaţia în care, zilnic, în orice spital din România se poate repeta tragedia de care vorbim. Acum nu ne mai rămîne decît să încercăm să dăm şi acest semnal internaţional privind necesitatea depolitizării sistemului şi necesitatea unei reforme sanitare profunde, în condiţiile în care, aşa cum arată satisticile interbaţionale, România se află pe un nedorit loc 81 din 92 de state analizate, în care spitalele funcţionează în clădiri vechi, majoritatea construite în anii 1970 şi unele chiar mai vechi, imobile care în tot acest timp au fost doar cîrpite şi unde se fac improvizaţii în ceea ce priveşte respectarea unor circuite moderne“, arată medicul Victor Eşanu.

„Inventarul“ incendiilor din unităţile sanitare mai include pe cel de la Spitalul de Psihiatrie de la Gătaia, Timiş pe 5 ianaurie 2021, cel din 25 decembrie 2020, de la Spitalul Socola Iaşi, unde a murit un pacient, incendiul din 11 aprilie 2018 de la Institutul de Boli Cradio-Vasculare din Iaşi. În 10 martie 2018 într-un incendiu la Secţia ATI a Spitalului Alba Iulia o infirmieră a suferit arsuri la membrele superioare şi o colegă s-a intoxicat. Altul a izbucnit la Spitalul Simeria, Hunedoara, în 19 noiembrie 2015, de unde au fost evacuaţi 50 de pacienţi. În tot acest timp, spitalelor conduse politic în România procentul alocat din PIB nu este mai mare de 5% (în 2019) şi aşa cum arăta premierul Florin Cîţu, 95% din veniturile unităţilor fiind destinate salariilor/sporurilor şi mai nimic la investiţii.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Sporurile dascălilor, probabil la judecată

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ premierul a promis că anul acesta nu vor fi tăiate sporurile ■ sindicaliştii spun că unele dintre el nu sînt sporuri, ci gradaţia de merit, dirigenţia, sporul de şcoală specială şi sporul pentru drepturi salariale ■ tăierea acestora ar putea aduce o avalanşă de acţiuni în instanţă ■

La recenta întîlnire a premierului Florin Cîţu şi a factorilor de decizie din învăţămînt cu liderii principalelor confederaţii au fost aduse în discuţie intenţiile Guvernului de a „umbla“ la sporurile dascălilor, care, în opinia oamenilor din sistem, nu prea ar fi sporuri ci drepturi.

E vorba de gradaţiile didactice, de indemnizaţiile de dirigenţie, conducere şi de sporul pentru şcolile speciale. Liderul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţămînt Neamţ, Gabriel Ploscă, aduce o serie de lămuriri privitoare la chestiunile ridicate de sindicate faţă de nemulţumirile de ordin salarial ale cadrelor didactice.

„Săptămîna trecută a avut loc la sediul Guvernului o întîlnire a federaţiilor reprezentive din învăţămînt, cu prim-ministrul, Florin Cîţu, cu ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, , la care a fost de faţă şi secretarul de stat în MEN, Gigel Paraschiv şi directorul Direcţiei Financiare, Mihai Păunică, întrunire la care s-au discutat mai multe probleme importante din sistemul de educaţie din România.

Printre altele s-a discutat despre sporurile din învăţămînt care, categoric, nu sînt atît de multe şi atît de mari precum se vehiculează în presă. Referitor la aceste sporuri, aşa cum a anunţat premierul, nu va fi o tăiere a acestora. A fost luat în discuţie modul de calcul a drepturilor salariale, care este unul incorect, aşa cum am subliniat noi, reprezentanţii sindicatelor.

E vorba de gradaţia de merit, dirigenţia, sporul de şcoală specială şi sporul pentru învăţămîntul simultan, care, repet nu sînt sporuri, ci sînt drepturi salariale. Totul se calculează la nivelul salariului mediu în plată. Liderii noştri au atras atenţia factorilor guvernamentali că tăierea acestor drepturi va aduce o avalanşă de acţiuni în instanţe, situaţie în care statul va trebui să plătească mai mult, ulterior.

Preşedintele FSLI, Simion Hîncescu, a ţinut să atragă atenţia că aceste sume ar trebui prinse în proiectul de buget de anul acesta. Din păcate, premierul a spus că acest lucru nu mai poate fi făcut, pentru că proiectul a intrat pe fluxul aprobării legislative. În aceste condiţii, partea sindicală a mai spus că ar fi nevoie de circa 375 milioane lei, din rezerva bugetului educaţiei, sumă care ar trebui folosită pentru cheltuielile de personal, ca acestea să acopere calculul corect al salariilor“, a precizat Gabriel Ploscă, liderul FSLI Neamţ.

Premierul a promis sindicatelor că va lua în calcul varinta propusă, la rectificările bugetare din vară şi toamnă. A mai fost adusă în discuţie şi necesitatea urgentării procesului de imunizare a personalului, dar şi susţinerea unor măsuri de reformă a sistemului prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Reprezentanţii Guvernului au subliniat faptul că finanţarea şi reforma sistemului de educaţie reprezintă o prioritate şi toate măsurile ce urmează să fie luate sînt în concordanţă cu interesul comun pentru rezolvarea problemelor cronice de la nivelul sistemului de educaţie.

O nouă întîlnire de lucru cu premierul va avea loc în data de 10 martie 2021, dată la care se va constitui un grup de lucru format din reprezentanţi ai guvernului şi ai federaţiilor sindicale reprezentative, urmînd a se stabili şi calendarul de soluţionare a principalelor probleme din sistem.

La întîlnirea în discuţie au luat parte şi reprezentanţi ai elevilor, care au ridicat probleme legate de decontarea transportului, accesul egal la educaţie şi implicarea lor în evaluarea cadrelor didactice, nevoia de investiţii în infrastructura şcolară, de revizuire a costului standar per elev şi a cuantumului burselor.

Citește știrea

Actualitate

Bani în plus la mîncarea din spital, n-a fost să fie, la Roman

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ consilieri PSD şi unul de la Pro România au iniţiat un proiect pentru majorarea alocaţiei de hrană a bolnavilor din spital ■ li s-au alăturat şi doi aleşi de la IPM ■ şedinţa nu s-a putut desfăşura pentru că din sală au lipsit ceilalţi consilieri ■

Grupul celor şase consilieri locali PSD, format din George Bălan, Andreea Broască, Ionuţ Ciocoiu, Radu Curpăn, Iulia Havrici – Tomşa şi Dragoş Moroşanu, la care s-a alăturat şi George Barcă, Pro România, a solicitat convocarea de îndată a CL Roman pentru data de 26 februarie, la sediul primăriei, pentru a dezbate un proiect de hotărîre, iniţiat de aceştia.

Se dorea majorarea alocaţiei de hrană pentru consumul colectiv din cadrul Spitalului de Urgenţă de la 10 lei/zi, la 15 lei, începînd cu 1 martie 2021. Conform unui comunicat de presă, iniţiatorii au apreciat că majorarea alocaţiei de hrană este posibilă, „ţinînd cont de faptul că România a închis anul 2020 cu o inflaţie de 2,1%, după scumpirea alimentelor cu 3,2% şi a serviciilor cu 2,7%, conform unor date INS, majorarea alocaţiei de hrană reprezentînd nu doar un act reparator firesc şi moral, ci şi o reală necesitate care influenţează direct actul medical, iar grija pentru pacienţi, pentru semenii noştri aflaţi în suferinţă ar trebui tratată cu prioritate.

Suma necesară este de 350.000 lei. Pe cale de consecinţă, propunem majorarea nivelului alocaţiei de hrană (…) de la valoarea de 10 lei/zi, reperul «Alţi bolnavi adulţi», la valoarea de 15 lei/zi, începînd cu 1 martie 2021. Sumele necesare acoperirii costurilor suplimentare generate de majorare vor fi asigurate din bugetul local al Municipiului Roman, prin bugetul Spitalului de Urgenţă“, se preciza în comunicatul de presă al PSD. Iniţiatorilor li s-au alăturat şi cei doi consilieri ai Partidului Împreună pentru Moldova, Bogdan Roman şi Teo Baciu.

La şedinţă nu au participat nici primarul Leonard Achiriloaei şi nici viceprimarul Radu Samson. Secretarul municipiului, Gheorghe Carnariu, a explicat că pentru a trece un asemenea proiect ar fi fost necesară prezenţa a 11 consilierii, dar în sală au fost doar opt. În raportul de specialitate întocmit de directorul economic al Primăriei Roman, Ciprian Alexandru, se preciza că proiectul nu întrunea condiţiile de legalitate: „Pînă la aprobarea bugetului local nu se pot aproba cheltuieli ce nu se încadrează în limita de 1/12 din bugetul anului 2020.

Cheltuielile cu suplimentarea alocaţiei de hrană trebuie înscrise în bugetul local, neaprobat la această dată. În 2020, potrivit execuţiei bugetare, nu au fost alocate în bugetul local sume la acest capitol, drept pentru care nu se poate aloca o cotă de 1/12 din bugetul anului 2020 la titlul de cheltuială care nu a fost cuprins în bugetul anului precedent“.

Citește știrea

Actualitate

Condamnări grele în dosarul Udrea – Băsescu

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ e vorba despre dosarul finanţării campaniei electorale din 2009 a fostului preşedinte Traian Băsescu ■ Elena Udrea a primit 8 ani de detenţie, iar Ioana Băsescu cu 3 mai puţin ■

Ziua de marţi, 2 martie, a fost iar una neagră pentru fostul ministru al Dezvoltării, Elena Udrea, ex-deputat de Neamţ în Colegiul uninominal Roman – Ion Creangă, care a fost judecată, alături de Ioana Băsescu şi alte cîteva nume grele în dosarul privind finanţarea campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din 2009. Cauza s-a judecat la Curtea de Apel Bucureşti şi s-au pronunţat sentinţe grele.

Elena Udrea a primit 8 ani de închisoare, fiind acuzată de instigare la luare de mită şi spălare a banilor, Ioana Băsescu, fiica cea mare a ex-preşedintelui Traian Băsescu, a primt o pedeapsă mai mică, de 5 ani închisoare. Gheorghe Nastasia, fost secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, a primit 6 ani de închisoare pentru luare de mită. În acelaşi dosar, Victor Tarhon, fost preşedinte al CJ Tulcea a primit 4 ani de închisoare pentru luare de mită. Jurnalistul Dan Cătălin Andronic a fost achitat pentru acuzaţiile de mărturie mincinoasă şi favorizarea infractorului. Decizia Curţii de Apel Bucureşti nu este definitivă.

„Pentru mine a fost un şoc. M-am întors în ţară cu convingerea că ceva s-a schimbat în Justiţie şi că poţi să te aperi, ceea ce eu nu am făcut în dosarul Gala Bute. Am avut convingerea că ceva s-a schimbat şi că poţi să te aperi, că poţi să aduci probe, că acuzaţiile procurorilor doamnei Kovesi sînt nelegale, nedovedite.

Am probat în acest dosar absolut totul. Nu ştiu ce să mai fac. Am făcut tot ce se putea face. Am adus toate probele care se puteau aduce să demonstrez că acuzaţiile erau rupte de realitate“, a spus Elena Udrea după aflarea sentinţei.

Reamintim faptul că „blonda de la Cotroceni“, cum e încă numită ex-deputata Elena Udrea, a revenit în România în 8 iulie 2019, la aproape un an şi jumătate de la fuga sa în Costa Rica. Atunci şi-a anunţat revenirea în ţară pe Facebook, spunînd că a renunţat de bunăvoie la statutul de refugiat, pentru că vrea să îşi crească fetiţa acasă. Prima sa apariţie publică după întoarcerea în ţară a fost pe 12 septembrie 2019, la Curtea de Apel Bucureşti, în acest proces.

La aflarea veştii privind noua condamnare, evident deznădăjduită, Udrea a mai afirmat public că: „Laura Codruţa Kovesi nu iartă şi nu uită“. Sentinţa va putea fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Citește știrea

Trending