Contactează-ne

Actualitate

Gheorghe Pătraşcu – un primar gospodar pentru comuna Bahna, din această toamnă

Știre publicată în urmă cu

în data de

n interviu realizat cu Gheorghe Pătraşcu, candidat PNL pentru Primăria Bahna

Reporter: Care sunt primele trei proiecte pe care intenţionaţi să le
puneţi în practică de a doua zi după ce aţi câştigat mandatul de
primar?

Gheorghe Pătraşcu: Vreau să vă mulţumesc, în primul rând, pentru
iniţiativa dumneavoastră de a lua interviu candidatului PNL la
funcţia de primar pentru comuna Bahna, în contextul organizării
alegerilor locale, care sperăm că se vor desfăşura în cât mai bune
condiţii în data de 27 septembrie 2020. Proiectele mele sunt
gândite de foarte mult timp şi raportate la nevoile oamenilor din
comună. Ele au fost transmise tuturor primarilor care s-au succedat
până în prezent, însă din motive doar de ei ştiute nu au dorit să le
implementeze, de aceea în acest an am luat hotărârea de a
candida pentru funcţia de primar al comunei Bahna. Toate
proiectele mele alcătuiesc un tot unitar sub genericul „Proiect de
Comună Europeană“ ce se sprijină pe câţiva piloni importanţi:
dezvoltare economică, educaţie, sănătate, asistenţă socială şi
cultură. Bahna este o comună cu un potenţial agricol important, însă
din păcate se bazează pe doar câţiva fermieri relativ mai mari, care
au arendat aproape întregul teren arabil. Unul dintre obiectivele
mele este să încurajez şi pe micii fermieri să dezvolte prin proiecte
europene o afacere în acest sens în domeniul zootehnic, apicol,
legumicol sau pomicol. Implementarea unor astfel de proiecte
înseamnă înfiinţarea de locuri de muncă, atragerea tinerilor către
mediul rural şi, în cele din urmă, dezvoltarea acestei zone. La
Primăria Bahna vor găsi în acest sens un reprezentant care îi va
consilia şi ajuta să acceseze fonduri prin proiecte europene în
vederea dezvoltării unei afaceri în domeniul agricol. În acelaşi timp
doresc să atrag şi investitori în contextul în care în urma
stăruinţelor, poate ale tuturor, D.J. 159 este într-un proces de
reabilitare, fapt aşteptat de foarte mulţi ani, în special de locuitorii
din satul Izvoare. Eu nu mă opresc doar la modernizarea acestui
drum ce aparţine oricum de Consiliul Judeţean, ci doresc să
implementez proiecte de infrastructură rutieră pentru toate
drumurile săteşti de la noi din comună, după modelul comunei
Moldoveni. Astfel voi putea atrage mai uşor investitori pentru
această zonă ce ar avea ca principal efect crearea de locuri de
muncă. Educaţia este o altă prioritate a mea. Populaţia şcolară
numără în prezent aproximativ 400 de elevi, un număr relativ mare
pentru mediul rural, având în vedere că în comunele vecine abia se
ajunge la 200 de elevi. Nevoile sunt mari şi în acest domeniu mai
ales în contextul pandemiei, copiii şi profesorii având poate cel mai
mult de suferit prin lipsa prezenţei fizice la şcoală.
Lipsa mijloacelor moderne din domeniul IT a îngrădit participarea
unui număr important de elevi la lecţiile on-line, de aceea din a
doua zi după ce voi fi ales primar voi identifica pe toţi copiii care nu
dispun de mijloace de comunicare moderne şi voi achiziţiona pentru
fiecare elev aflat într-o astfel de situaţie tablete conectate la
internet. Educaţia este un drept prevăzut în Constituţia României,
iar eu ca viitor primar doresc pentru toţi copiii din comuna Bahna să
aibă acces la un act educaţional de o cât mai bună calitate. Voi
sprijini şcolile din comună prin înfiinţarea, atât la şcoala din Bahna,
cât şi la cea din Izvoare, unor săli de sport , dar şi a unor terenuri
de minifotbal cu gazon artificial şi nocturnă după ultimele standarde
europene. De asemenea doresc să reabilitez şi să modernizez
grădiniţele din satele Băhnişoara şi Broşteni. Aşadar trebuie să
investim în educaţia copiilor noştri pentru un viitor mai bun atât al
lor, cât şi al comunei noastre. Sănătatea este un domeniu sensibil
pentru comuna noastră. Sunt doar doi medici de familie şi două
asistente care asigură serviciile medicale la peste 3000 de
persoane, prin cabinetele medicale individuale din satele Izvoare şi
Broşteni. Îmi propun ca în calitate de primar al acestei comune să
înfiinţez un centru de permanenţă la Bahna, lucru foarte necesar
deoarece populaţia din comună este îmbătrânită, iar nevoile
medicale sunt mari. Prin acest centru locuitorii comunei ar beneficia
de servicii medicale zi şi noapte. Voi sprijini totodată dotarea
cabinetelor medicale, dar şi dezvoltarea reţelei de farmacii, în
prezent existând o singură farmacie la nivel de comună în satul
Broşteni. Domeniul asistenţei sociale va fi o prioritate pentru mine.
Voi dezvolta proiecte pentru racordarea la energie electrică a
tuturor familiilor care din păcate, în secolul al XXI-lea, nu
beneficiază încă de electricitate. Prin Departamentul de Asistenţă
Socială voi identifica toate familiile vulnerabile, iar prin proiecte şi
colaborări cu diferite ONG-uri le vom oferi tot sprijinul nostru.
Bătrânii trebuie să fie preocuparea noastră, de aceea , la Şcoala
Veche din satul Bahna, voi înfiinţa un centru de asistenţă pentru
bătrânii singuri care să acopere întreaga zonă, unde aceştia pot
socializa, lua masa şi desfăşura diferite activităţi pentru acoperirea
timpului liber. Tot la acest centru vor putea lua masa şi copiii care
provin din familiile vulnerabile din comună. Cultura ocupă un loc
important în cadrul comunităţii noastre, deoarece există talent din
belşug. Sunt bine cunoscuţi consacraţii lăutari din satul Izvoare,
care au însufleţit petrecerile de la diferite evenimente, dar care din
păcate, la nivel de comună, nu sunt suficient de valorificaţi şi
promovaţi. I-aş aminti aici cu acest prilej, pe instrumentiştii s-au
interpreţii vocali: Năstase Constantin (Getun), Şoşoi Constantin
Sorin, Sandu Chiriac Aurel, Vasile Ion (Năurică), Sandu Gheorghe,
Tănase Marius, Ailincăi Ovidiu, Sandu Drăgan (Nuhăr), Lupu Marius
Lică, Gureanu Neculai (Căpiţan), Heisu Gabriel (Negru), Olaru
Benone (Suraj), Olaru Sebastian, Lupu Constantin (Turulai), Lupu
Lică, Lupu Costică (Bango), Lupu Diego, Sandu Gheorghe (Macia),
Sandu Ionuţ , Sandu Sorin, Sandu Dediu, Sandu Bogdănel
(Ganea), Sandu Constantin (Zerdelean), fraţii Gureanu, Sandu
Decebal, Lupu Mădălin, Vieru Mădălin, Vieru Ionuţ, Vieru Viorel,
Munteanu Florin, Munteanu Cătălin, Lungu Elvis, Heisu Marian,
Heisu Traian, Năstase Ion (Fâlică), Sandu Octavian, Sandu Mihai,
Ion Constantin, Ion Mihai, Munteanu Smeu, Vieru Mihai, Sandu
Sebastian, Sandu Bobi şi mulţi alţii pe care acum poate nu mi-i
amintesc. Ei sunt recunoscuţi pentru talentul lor mai mult în
celelalte localităţi, de aceea doresc ca pe site-ul primăriei să existe
o pagină de promovare dedicată vestiţilor lăutari de la Izvoare –
Bahna. De asemenea consider că nu este corect să plătim de Ziua
Comunei Bahna mii de euro pentru diferiţi interpreţi de muzică
populară care fac play-back , iar lăutarii noştri să cânte simbolic,
foarte puţin, la începutul manifestării. Eu îi admir şi îi respect pentru
talentul şi munca lor şi le promit că vor avea de la mine tot sprijinul
în organizarea unui taraf care să ne reprezinte cu adevărat chiar şi
la nivel naţional. Biserica a fost mereu marginalizată de autorităţile
locale. Ştiu că sunt probleme cu titlurile de proprietate, de aceea îmi
iau angajamentul ca toate parohiile din comună să intre în posesia
acestora pentru terenurile care li se cuvin. La fel cum am sprijinit
din banii proprii realizarea unui lumânărar la biserica din satul
Băhnişoara, sau a unui gard împrejmuitor la cimitirul din satul
Izvoare, doresc să aloc din bugetul Consiliului Local fonduri pentru
toate parohiile din comună. Eu înţeleg problemele cu care se
confruntă fiecare biserică din comună deoarece, de cîţiva ani, sunt
epitrop al parohiei din Broşteni. Sunt un om gospodar, credincios,
cu frică şi dragoste faţă de Dumnezeu.

„Este timpul să nu mai credem în vorbe, ci să trecem concret la
treabă“

Rep.: Ce v-a determinat să luaţi decizia de a candida?

G.P.: Vreau să vă spun atât dumneavoastră, cât şi cetăţenilor
comunei mele că nu sunt un om care vânează măreţia funcţiei de
primar.
A fi primar înseamnă o responsabilitate imensă, iar de foarte mulţi
ani am observat lipsa acestei însuşiri în rândul celor care ne-au
condus. Au promis multe şi apoi, ca de obicei, nu s-au ţinut de
cuvânt, sau chiar ne-au uitat simţindu-ne abandonaţi. Mă doare să
văd că în comunele vecine lucrurile merg foarte bine, se
modernizează prin proiecte de asfaltare, canalizare, gaz metan, iar
noi stăm pe loc. De aceea consider că este timpul să nu mai
credem în vorbe, ci să trecem concret la treabă, iar eu din acest
motiv doresc să devin primarul comunei Bahna.

Rep.: Care sunt calităţile pe care mizaţi pentru a convinge alegătorii
să vă voteze?

G.P.: Eu sunt o persoană ce provine din rândul oamenilor normali,
cu calităţi, dar şi cu defecte. Seriozitatea, cinstea şi corectitudinea
mă reprezintă dintotdeauna, iar împreună cu dorinţa de muncă mă
pot conduce pentru a fi un bun primar al Comunei Bahna.
Dragostea pentru oamenii comunei mele, ataşamentul faţă de
aceste locuri sfinte unde m-am născut, am învăţat primele cuvinte,
biserica din sat unde m-am botezat, cununat şi înmormântat tatăl
mă obligă să mă implic pentru comunitate, iar calităţile mele de un
bun gospodar vor duce comuna spre: bunăstare, aspiraţie, hărnicie,
normalitate, admiraţie.

Rep.: Cum credeţi că vă poate ajuta experienţa din mediul privat în
administrarea unei comunităţi?

G.P.: Societatea pe care o conduc am înfiinţat-o în anul 2004. Am
pornit de jos, însă munca, determinarea, viziunea şi strategia
coerentă m-au condus la dezvoltarea unei afaceri într-un mod
onorabil.
Administrarea unei societăţi ce implică un plan de afaceri cu
obiective, termene şi costuri, precum şi funcţiile de consilier local ce
le-am deţinut în trei mandate şi de viceprimar în perioada 2012 –
2013 mă recomandă pentru funcţia de primar al Comunei Bahna.

Rep.: Care este mesajul dumneavoastră pentru alegători?

G.P.: Dragi locuitori ai comunei Bahna, trăim cu toţii momente grele
cauzate de această pandemie care sper că într-o zi se va sfârşi.
Vă doresc din tot sufletul multă sănătate, iar Bunul Dumnezeu să ne
ocrotească pe toţi de această molimă care a cuprins, din păcate,
întreaga planetă! Vă aştept pe 27 septembrie 2020 la vot, un vot
important pentru viitorul nostru şi al copiilor noştri! Nu vă vindeţi
sufletul pentru un bun material, după care să regretaţi 4 ani de zile
că aţi votat, poate, pe cine nu trebuia! Să fiţi convinşi că prin
alegerea mea ca primar, respectul, corectitudinea, cinstea şi
implicarea în rezolvarea problemelor dumneavoastră mă vor defini!
Dumnezeu să binecuvânteze Comuna Bahna!.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Hram la biserica din Blebea

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

n enoriaşii şi alţi invitaţi au participat la slujba oficiată pentru marea sărbătoare Acoperămîntul Maicii Domnului n sărbătoarea a fost rînduită de Biserică în amintirea arătării Maicii Domnului în biserica din Vlaherne n

Biserica din cartierul Blebea al oraşului Tîrgu Neamţ şi-a sărbătorit
hramul pe 1 octombrie, în ziua marii sărbători Acoperămîntul Maicii
Domnului.

S-au împlinit şase ani de cînd lăcaşul de cult a fost sfinţit
de IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Cei care ajung în
zonă rămîn impresionaţi de frumuseţea bisericii, înveşmîntată în
lemn şi de cea a peisajului înconjurător, pus în valoare de vremea
însorită de toamnă.

Locul de rugăciune este învăluit de linişte şi
aminteşte de un schit, fiind amplasat la poala Dealului Boiştea,
chiar lîngă pădure. De la părintele paroh Constantin Platon am aflat
cu ceva vreme în urmă că ridicarea noii biserici a început în 2000,
la doi ani după sosirea sa în parohie.

Construcţia s-a înălţat pe un
teren cumpărat în apropierea bisericii vechi, din lemn, preluînd cele
două hramuri ale acesteia, închinate Sf. Mare Mucenic Gheorghe şi
Acoperămîntului Maicii Domnului.

„După unele izvoare, biserica
veche a fost adusă de la schitul Pocrov, al Mănăstirii Neamţ, după
altele surse, de la Schitul Vovidenia, al aceleiaşi mănăstiri. Are în
jur de 200 de ani, dar nu s-au păstrat acte de donaţie şi documente
de strămutare.

La sărbătorile mari era neîncăpătoare, iar în timpul
iernii, greu de încălzit. În 1998, în august, am venit în parohie, iar la
vreo 2 ani am început construcţia bisericii noi, după sfinţirea locului.
În 2003, am făcut în biserică prima Sfîntă Liturghie, în ziua
hramului, după ce părintele Antistescu, care era protopop, ne-a dat
binecuvîntare pentru slujire. Am continuat să facem slujbe în
biserică, deşi aveam încă lucrări în derulare“, a spus preotul
Constantin Platon.

A menţionat că biserica e construită în stil
ştefanian, arhitectura fiind respectată în cele mai mici detalii de
către o echipă de meşteri foarte buni, de la Oglinzi. În exterior este
învelită în şiţă, adică în bucăţi subţiri de lemn asemănătoare cu
draniţa, pe care le-au înflorat şi le-au aşezat pe biserică meşteri din
Bucovina şi Voroneţ.

În judeţul Neamţ mai există şi alte lăcaşuri ce
şi-au sărbătorit hramul în ziua Acoperămîntului Maicii Domnului.
Este cazul schitului Pocrov, din subordinea Mănăstirii Neamţ,
precum şi al Mănăstirii Bisericani, aceasta sărbătorindu-şi şi ceilalţi
ocrotitori, pe sfinţii cuvioşi Iosif şi Chiriac, cu zi de pomenire tot pe 1
octombrie.

Acoperămîntul Maicii Domnului este sărbătoarea rînduită
de Biserică în amintirea arătării Maicii Domnului în biserica din
Vlaherne. Se spune că pe 1 octombrie 911 se făcea priveghere în
această biserică, pentru salvarea cetăţii, care era asediată. La ora 4
dimineaţa,

Maica Domnului s-a arătat înaintea poporului, stînd în
văzduh şi rugîndu-se cu lacrimi. Sfîntul Acoperămînt era ţinut în
mîini deasupra capetelor credincioşilor, iar în jurul Sfintei Maria se
aflau apostolii, sfinţii şi mucenicii.

Citește știrea

Actualitate

O artistă şi pasiunea ei: dă „viaţă“ craniilor

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

n Alisa Staneci s-a dedicat unui domeniu „exploatat“ foarte puţin în România n este un „pionier în sculptura diverselor cranii de animale n „Partea mea preferată este libertatea de exprimare şi desenul fiecărei piese, care e unic, în funcţie de starea de spirit pe care o am şi care naşte conceptul vizual final“, declară artista n

„Eu văd acest artwork ca o cale prin care dau viaţă unui craniu
stins, transformându-l în ceea ce vreau să vadă ochiul uman în plan
vizual, exact cum a spus Pablo Picasso: «Arta nu este ceea ce vezi
,este ceea ce îi faci pe ceilalţi să vad㻓.

Aşa începe dialogul cu
Alisa Staneci, o artistă din Piatra Şoimului, judeţul Neamţ, explicând
oarecum pasiunea pentru un domeniu artistic care-i la începuturi
prin România, cei ce se ocupă cu aşa ceva putând fi număraţi pe
degete.

Concret, ea a combinat o străveche formă de exprimare artistică,
sculptura în os, cu taxidermia – arta împăierii, specializându-se în
„lucrul“ pe cranii de animale din fondul cinegetic sau domestic. Iar
ce a rezultat chiar este spectaculos, fără a exagera, fiind vorba de
veritabile lucrări de artă.

Este la început de drum în domeniu, iar
pentru a se specializa a studiat diverse culturi ale lumii, detaliile
unor astfel de sculpturi, nu neapărat în os, „oprindu-se“ la cea din
insula Bali, din arhipelagul indonezian.

„M-am oprit asupra culturii
balineze, care se deosebeşte de arta celorlalte insule din Indonezia
datorită influenţelor culturii hinduse, în special sculptura craniilor,
adusă de indieni. Cultura hindusă mă poartă într-o lume nouă, de
origine veche, şamanică pe alocuri, unde pot valorifica liber trofeele
şi craniile. Îmi vine foarte uşor fiind o iubitoare de desen, deci mâna
merge singură“, spune Alisa.

Cum spuneam, face primii paşi în această artă, după documentarea
riguroasă şi odată „creienonând ce vrea“, sculptatul şi gravatul în
cranii de animale începând efectiv de prin martie anul acesta. „Eu
consider că promovez această artă, care există deja, eu doar o
practic. Partea mea preferată este libertatea de exprimare şi
desenul fiecărei piese, care e unic, în funcţie de starea de spirit pe
care o am şi care naşte conceptul vizual final, concept ce evoluează
în mod natural pe măsură ce înaintez în lucru“, detaliază nemţeanca
despre pasiunea ei.

A absolvit dreptul, dar s-a întors la prima dragoste

Alisa Staneci avea „chemare“ spre activităţile ce presupun talent
nativ, apoi percepţie, imaginaţie, intuiţie şi estetică, adică spre artă,
care-i considerată ca fiind cea mai profundă expresie a creativităţii
umane.

Aşa că a urmat cursurile Liceului de Artă „Victor Brauner“
din Piatra Neamţ, dar studiile universitare avea să le facă la
Bucureşti, într-un alt domeniu, absolvind cursurile cu media 9.10,
iar lucrarea de licenţă cu 10, cu o disertaţie pe tema Instituţii de
Drept Penal. Nu s-a „îndreptat“ spre avocatură sau magistratură,
reîntorcându-se la pictură, după care a descoperit arta balineză:

„Am absolvit Liceul de Artă «Victor Brauner» din Piatra Neamţ“,
apoi universitatea, în Bucureşti, dar, m-am intors la prima dragoste,
în principal pictând tablouri in ulei“. Despre ce a determinat-o să se
dedice sculpturii şi gravurii (este este vorba şi despre această
tehnică în ceea ce face), în cranii de animale, artista susţine că totul
a plecat de la o observaţie a unei stări de lucruri pe care a
considerat-o nefirească şi credea că se putea face mult mai mult în
privinţa trofeelor vânătoreşti sau a unor banale tigve.

„M-am
îndreptat spre acest domeniu, deoarece mi s-a părut ca nu sunt
destul de valorificate trofeele, de multe ori chiar aruncate pe un par,
pe o panoplie banală. Atunci am realizat că se poate ceva mult mai
artistic, mai revoluţionar, însă descoperind totodată o cultură veche
şi spectaculară“, mai aflăm de la artista întoarsă la prima dragoste.
Materia primă o procură din fondul cinegetic (surse naturale –
mortalitate), dar şi din fondul domestic (animale crescute în
gospodăriile rurale, Alisa Staneci spunând că mai întreabă şi la
stâni deoarece „iubeşte craniile de berbec din rasa Ţurcană
românească“.

Cât despre căpăţânile de sălbăticiuni ele nu sunt o raritate prin zona
localiatăţii natale, ţinutul Pietrei Şoimului fiind înconjurat de mari
întinderi împădurite, la fel cum e prin mai tot judeţul Neamţ. Alisa nu
are o preferinţă anume pentru un anumit craniu pe care-şi
exersează talentul, toate fiindu-i „dragi“: „Pentru mine toate sunt la
fel de originale, sunt unice. Sunt fie trofee din fondul cinegetic, cât
şi domestic, oricum de pe meleagurile noastre“.

Prima lucrare – un cap de ţap cu o malformaţie

Totuşi, spune că spectaculos este un craniu de de cal, nu a lucrat
niciodată pe urs, iar prima „experienţă“ a fost un banal cap de ţap
domestic, dar ceea ce îl făcea unic era faptul că avea trei coarne.
Aveam să mai aflăm că artista nu sculptează decât la comandă, cu
materialul clientului, normal, cu propria idee asupra modelului şi
desenului, cele două detalii (model şi desen) fiind „dictate“ de
starea ei de spirit de la acel moment.

Lucrul efectiv la un craniu
este dat de dimensiunea lui, de ceea ce doreşte să realizeze,
durează între 14 zile şi aproximativ o lună, în funcţie şi de
complexitatea modelului. Cât despre preţuri, aceste variază ţinând
cont de mărimea exponatului, starea şi vechimea exemplarului,
Alisa Stăneci avansând sume cuprinse de la un minim de circa 100
de euro şi până la câteva sute.

Începuturile în acest domeniu n-au
fost deloc uşoare, pentru că nu prea avea cu cine să schimbe opinii
în ţară, astfel că a intrat în legătură cu grupuri de pasionaţi din
Statele Unite ale Americii, peste Ocean această tehnică fiind
exersată de mulţi ani cu rezultate excepţionale. La fel a fost şi cu
cele necesare pregătirii craniilor, cu ceea ce presupunea albirea lor,
pentru că timpul scurs de moartea animalului, uneori ani şi ani, îşi
punea amprenta asupre lui, negăsind în România cele necesare.

Artista a afirmat că soluţiile profesionale necesare le comandă pe
Google, sau i le trimite o cunoştinţă din Anglia, de acolo fiind mai
facilă achiziţia pe Amazon. A mai trebuit şi o investiţie în diverse
unelte, printre care micromotoare şi freze dentistice specifice
ucrului in os. Alisa şi-a improvizat acasă un atelier, tot acolo
realizând alte minunăţii cuiere în stil Hunt-Decor (din puşti, lemn şi
coarne de ciută, căprioară, ţap, etc), panoplii şi alte obiecte panoplii,
în colaborare cu un meşter lemnar. Pînă acum, datorită perioadei
relativ scurte de când s-a „aplecat“ asupra sculpturii craniilor, nu i-a
fost în plan să verniseze vreo expoziţie, deşi, cel mai probabil, ar fi
extrem de interesantă.

Totuşi, are de gând să o facă, posibil cu
prilejul Nopţii muzeelor din acest an, dar nu se ştie încă data
manifestării, cauza fiind criza sanitară generată de noul
coronavirus.

Ce îi va rezerva viitorul urmează a se vedea, Alisa Staneci
concluzionând: „Deocamdată mă bucur de ceea ce realizez, de
satisfacţia şi surprinderea clientului la vederea piesei finale.
Această artă a cioplirii în os este pentru mulţi ceva inovativ, ca o
revoluţie a clasicei taxidermii, un supliment la taxidermie“.

Citește știrea

Actualitate

Coronavirus: A doua zi cu peste 2.000 de cazuri de infectări

Știre publicată în urmă cu

în data de

n au fost înregistrate, la nivel naţional, 2.086 de cazuri n la Neamţ au fost înregistrate 41 de cazuri noi, iar numărul total a ajuns la 3.259 n

Numărul total al cazurilor de COVID-19 a ajuns la 129.658 joi, după ce Grupul de Comunicare Strategică a anunţat că 2,086 de persoane au fost diagnosticate în ultimele 24 de ore. În Bucureşti sunt 301 cazuri noi, Iaşi – 133, Constanţa – 122, Bacău – 104, Cluj – 104. 37 de persoane au decedat, numărul total fiind 4.862. La ATI sunt internaţi 557 de pacienţi.

”Până astăzi, 1 octombrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 129.658 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 103.994 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi. În urma testelor efectuate la nivel naţional, faţă de ultima raportare, au fost înregistrate 2.086 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv”, indică datele anunţate joi. Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 509 persoane au fost reconfirmate pozitiv. Până astăzi, 4.862 de persoane diagnosticate cu infecţie cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 30.09.2020 (10:00) – 01.10.2020 (10:00) au fost înregistrate 37 de decese (28 bărbaţi şi 9 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Braşov, Caraş-Severin, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Gorj, Hunedoara, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Timiş şi Municipiul Bucureşti. Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 40-49 de ani, 5 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 13 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 11 decese la categoria de vârstă 70-79 ani şi 7 decese la categoria de peste 80 de ani.

Toate decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi. În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.617. Dintre acestea, 557 sunt internate la ATI.  Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 2.445.488 de teste. Dintre acestea 25.797 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 16.991 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 8.806 la cerere. Pe teritoriul României, 8.169 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 6.497 de  persoane se află în izolare instituţionalizată.

De asemenea, 22.844 persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 2 persoane. Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55 din 15.05.2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, poliţiştii şi jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore 294 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 62.000 de lei. De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliţiei, au fost constatate miercuri 2 infracţiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 Cod Penal. În ceea ce priveşte situaţia cetăţenilor români aflaţi în alte state, 6.701 cetăţeni români au fost confirmaţi ca fiind infectaţi cu COVID-19 (coronavirus): 1.917 în Italia, 1.253 în Spania, 124 în Franţa, 2.935 în Germania, 159 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA,  119 în Austria, 20 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveţia, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 93 în Grecia, 7 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina, 7 în Emiratele Arabe Unite şi câte unul  în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Malta, Brazilia, Bulgaria, Kazakhstan, Suedia, Republica Congo, Ungaria şi Qatar.

De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) şi până la acest moment, 126 de cetăţeni români aflaţi în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franţa, 43 în Marea Britanie, 11 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveţia, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo şi unul în Grecia, au decedat. Dintre cetăţenii români confirmaţi cu noul coronavirus, 733 au fost declaraţi vindecaţi: 613 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franţa, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg şi unul în Tunisia. Notă: aceste date sunt obţinute de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate, fie de la autorităţile competente din statele de reşedinţă, în măsura în care aceste date fac obiectul comunicării publice, fie în mod direct de la cetăţenii români din străinătate.

Le reamintim cetăţenilor să ia în considerare doar informaţiile verificate prin sursele oficiale şi să apeleze pentru recomandări şi alte informaţii la linia TELVERDE – 0800.800.358. Numărul TELVERDE nu este un număr de urgenţă, este o linie telefonică alocată strict pentru informarea cetăţenilor şi este valabilă pentru apelurile naţionale, de luni până vineri, în intervalul orar 08.00 – 20.00. De asemenea, românii aflaţi în străinătate pot solicita informaţii despre prevenirea şi combaterea virusului la linia special dedicată lor, +4021.320.20.20.

Citește știrea

Trending