Vedetele Festivalului de datini şi obiceiuri de iarnă Steaua sus răsare de la Piatra Neamţ

■ alaiurile prezente la manifestarea de la Patra Neamţ au încântat la parada de pe străzile oraşului şi la spectacolul ce a urmat în Piaţa Ştefan cel Mare

În organizarea Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare“ Neamţ, pe 27 decembrie 2022, a avut loc a LII-a ediţie a tradiţionalului Festival de datini şi obiceiuri de iarnă „Steaua sus răsare“, principalele bulevarde fiind luate cu asalt de colindători, urători, mascaţi, urşi, capre, cerbi, arnăuţi, etc. Au „defilat“, spre deliciul miilor de localnici care i-au însoţit cu aplauze, reprezentanţii unor alaiuri din toate colţurile Neamţului, dar şi din judeţele megieşe, Vaslui, Iaşi şi Bacău.

Invitat de onoare a fost grupul Crenguţă de Iederă din Chişinău. Parada s-a încheiat cu un spectacol maraton, în Piaţa Ştefan cel Mare. Toate grupurile au încântat prin evoluţii, frumuseţea costumelor şi a măştilor, o prezenţă aparte fiind Urşii de la Asău. Cei care-l compun sunt îmbrăcaţi în piei autentice de urs, dansând în ritmul dictat de nişte tobe uriaşe, de peste un metru în diametru.

Din formaţie fac parte şi tinere, ele atrăgând toate privirile spectatoritor. Originea jocului ursului la Asău, judeţul Bacău, se pierde mult în timp. În anii ’60, Gavrilă Nicodim, organizator cunoscut al cetei de urşi, a adus pentru întâia dată bătaia cu două ciocănele la o tobă mai mare, obicei copiat de la nişte prieteni din Dărmăneşti. Bătaia ritmică, specifică Asăului, este creaţia lui, rămânând unică şi reprezentativă.

„Gavrilă Nicodim a strâns pentru prima dată mai multe piei de urs, vreo opt şi a avut ideea jocului pe par, unul moştenit şi azi de asăuani, devenit specific comunei. Apoi, fiul lui Gavrilă, Daniel, a dus mai departe tradiţia moştenită de la tată, ajungând să strângă un număr impresionant de oameni – 60“, arată Centrul „Carmen Saeculare“ într-o prezentare a Urşilor de la Asău.

De ani şi ani, la manifestarea de la Piatra Neamţ participă şi Alaiul de datini şi obiceiuri de iarnă de la Timişeşti. Coordonat de meşterul Ion Albu, creator de măşti populare, cel care anul trecut a fost distins de Ministerul Culturii cu titlul de „Tezaur Uman Viu“, grupul este unul valoros şi cu o lungă tradiţie, având peste o sută de membri.

Ansamblul format în anul 1978 şi condus de atunci de meşterul Albu caută să perpetueze în conştiinţa viitoarelor generaţii datinile strămoşeşti din perioada Sărbătorilor de iarnă. Are un repertoriu extrem de bogat şi cuprinde mascaţi (moşnegi) şi urători, jocul urşilor, al caprei şi dansul arnăuţilor, devenind o prezenţă aşteptată la diverse festivaluri.

Cât despre festivalul de la Piatra Neamţ, el a ajuns la ediţia cu numărul 52. Este singura activitate artistică judeţeană de anvergură care pe parcursul a peste cinci decenii s-a desfăşurat an de an, neîntrerupt. Fondul manifestării a rămas mereu acelaşi, la Piatra Neamţ, în fiecare lună decembrie se întâlnesc grupuri din judeţ, din ţară şi din zonele din afară ţării locuite de români, Republica Moldova sau Ucraina.

„Cetele de colindători, urători şi mascaţi şi-au întâmpinat mereu publicul cu frumuseţea colindelor, a pluguşorului şi a sorcovei, dar şi cu jocul arhaic al caprei, ursului şi cerbului, în acest ceremonial simbolic al vieţii şi al morţii, în care masca trece graniţele şi reuneşte lumea de aici cu cea de dincolo, iar timpul moare doar pentru a putea renaşte“, se precizează într-un comunicat al Centrului „Carmen Saeculare“.

La manifestarea de anul acesta  au evaluat Ansamblul folcloric Floricică de la Munte, Urşii de la Asău, Ansamblul folcloric Codrii Stânişoarei şi Grupul vocal Florile Stânişoarei (Borca), Alaiul de datini şi obiceiuri de la Răuceşti, Alaiul de datini şi obiceiuri de la Urecheni, Alaiul Pluguşorului – Sumănarii şi Banda lui Jianu (ambele din Trifeşti).

Au mai fost Urşii giroveni şi Alaiul de datini de la Girov, Cerbul de la Zebreni (Cotnari, Iaşi), Alaiul de datini şi obiceiuri de iarnă de la Timişeşti, Alaiul Căiuţilor din Mărgineni, Alaiul de datini şi obiceiuri de la Farcaşa, Ansamblul Crenguţă de iederă din Chişinău (Republica Moldova), Ansamblul folcloric Rândurile din Muntenii de Jos (Vaslui) şi Alaiul de datini şi obiceiuri de la Pânceşti.