Spectrul sumbru al secetei care bîntuie prin Neamţ. „Ferească Dumnezeu de mai rău!“

■ oamenii din comunităţile rurale din judeţ dau semne de disperare, speranţa fiind doar la Dumnezeu ■ meteorologii spun că va fi caniculă şi în zilele viitoare, fiind posibile furtuni locale ■

Dimensiunea dramatismului a ceea ce reprezintă pîrjolul pămîntului din vara acestui an o poţi vedea doar cu ochii şi strigătul de durere al oamenilor disperaţi, care îl invocă pe Atotputernic: „Apără-mă, Doamne, de urgie!“. Am urmărit fenomenul, cu interes jurnalistic, la Ion Creangă. În arşiţa amiezii, cele cinci sate ale comunei par lipsite de viaţă.

Dogoarea soarelui face ca aerul fierbinte să alunge orice fiinţă la adăpostul unui petec de umbră. Pămîntul crăpat, frunzele plantelor răsucite de vipie şi fructele necoapte căzute pe jos anunţă vremuri grele, de foamete. Ciobanii cară apa cu butoiul la stînă, să păcălească, cît de cît, setea turmelor. Fermierii cu ceva cheag la pungă dau drumul la pompe să adape cît mai des vacile de sub adăposturile de vară.

Moş Gheorghe Irimia face, de după gard, o cruce adîncă şi se roagă, şoptit: „Apără-ne, Doamne, de urgie!“. Şi îşi aminteşte cum, în ’47, cumplita secetă, urmată de foamete, i-a măsurat fiecare dumicat pentru tot restul vieţii. „Puţin, cîte puţin, să ne rămînă şi pentru mîine“, erau vorbele prevăzătoare, spuse la fiecare masă, în fiecare casă.

La Stejaru, sat de legumicultori, sînt oameni care cunosc perceptul biblic: „Ferească Dumnezeu de mai rău!“ şi spun: „Noi sîntem mai norocoşi că aici, în vatra satului, era, pe timpuri, o păşune mlăştinoasă. Aşa se face că am rezistat cu serele în care udăm, acum, zilnic, din patru puţuri. Luna trecută am mai săpat un puţ. Am dat de apă la numai doi metri şi izvorăşte permanent.

Împart norocul nostru cu cei din deal, cărora le-au secat fîntînile. Umplu rezervoarele astea, de 1.000 de litri de apă fiecare şi le duc cu maşina la cei de sus. Le descarc în fîntîni şi au cu ce face mîncare, cu ce spala o buleandră, cu ce adăpa o pasăre şi mai udă, un pic şi ce au prin gradină“, mărturiseşte Cristi Popa, legumicultor.

Şi ca el fac şi alţi tineri vrednici, sensibili şi la necazul vecinilor. Celor „de pe asfalt“, spre Valea Ursului, le duce apa Culiţă. Oamenii s-au unit la nevoie. E drept, nu toţi. Mai sînt şi din cei supăraţi că se trag clopotele, cînd se petrec pe drumul fară întorcere cei duşi în lumea umbrelor, tot mai mulţi şi tot mai des.Se supără, supun ei, că se alungă norii de ploaie. „Or fi astea semene, de ne bate Dumnezeu?!“, se întreabă moş Gheorghe.

Canicula prin ochii autorităţilor

Colonelul Ciprian Mitrea, de la ISU Neamţ, vorbeşte despre măsurile dispuse în şedinţa Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, din 21 iunie: „În hotărăre se dau indicaţii despre modul în care trebuie să se acţioneze pentru a atenua efectele secetei. Se recomandă modul raţional în care trebuie folosită apa potabilă din reţelele locale de distribuţie, pentru irigat şi adăpat animalele.

Noi nu putem să asigurăm localităţilor decît apă menajeră, pentru că nu avem garanţia potabilităţii sale. La solicitarea unităţilor administrative teritoriale dăm şi apă menajeră, în recipentele oamenilor. Acum avem solicitări de la Brusturi – Răuceşti, de la Ţibucani şi de la Trifeşti, unde probleme cu apa potabilă au apărut şi pentru populaţia piscicolă din iazul comunal“.

În ceea ce priveşte decolmatarea fîntînilor, pentru a asigura apă potabilă şi animalelor, e de competenţa primăriilor, care ar trebui să informeze cetăţenii despre costuri. Primarul comunei Ion Creangă, Dorin Tabacariu, susţine că lucrurile sunt destul de grave, dar pe moment situaţia nu e dramatică:

„Am rezolvat, pentru moment, situaţia, contractînd lucrări de forare a unor puţuri, de mare adîncime, la Recea, unde nu ajunge aducţiunea de apă. Este vorba de 45 de kilometri de reţea, care va fi recepţionată la anul. Există în comună şi o reţea de apă şi canalizare preluată de Apa Vital Iaşi, care va fi dată în folosinţă mai repede“.

Canicula a făcut probleme încă de la finalului lunii iunie, iar condiţiile meteo nu vor suferi schimbări importante nici la început de Cuptor. Meteorologii vorbesc de temperaturi maxime apropiate de recordurile absolute ale perioadei, motiv pentru care au emis cod roşu de caniculă în vestul ţării, în timp ce jumătatea de est a Neamţului este sub cod portocaliu de val de căldură persistent şi disconfort termic accentuat.