”Sănătatea mea, dreptul meu!”. Ziua Mondială a Sănătății

■ acesta este sloganul sub care în 2024 este marcată Ziua Mondială a Sănătății ■ pe 7 aprilie 1948 era înființată Organizația Mondială a Sănătății ■ din păcate, multe din guverne din lume nu asigură suficiente fonduri pentru susținerea sistemului ■ România alocă doar 5,5% din PIB cheltuielilor cu sănătatea ■

Ziua Mondială a Sănătății se celebrează anual pe data de 7 aprilie, scopul fiind promovarea beneficiilor unei bune stări de sănătate, atât la nivel fizic, cât și psihic. Pe 7 aprilie 1948, a fost înființată Organizația Mondială a Sănătății (OMS), zi în care s-a și desfășurat primul consiliu global, ce viza subiectul sănătății. Acest prim eveniment a fost și cel în care s-a decis celebrarea zilei mondiale.

Doi ani mai târziu, în1950, a fost marcată pentru prima dată Ziua Mondială a Sănătății. Tot atunci a fost creată o campanie de strângere de fonduri, pentru a ajuta persoanele din zonele defavorizate ale lumii să aibă acces la servicii medicale esențiale. Ziua Mondială a Sănătății este unul dintre cele opt evenimente anuale ale OMS. Printre acestea se regăsesc Ziua Mondială a Donatorului de Sânge, Ziua Mondială a Malariei, Ziua Mondială a Tuberculozei, etc.

Iată câteva priorități, teoretice, pe care le are în vedere OMS atunci când organizează acest eveniment: fiecare persoană ar trebui să aibă acces la informații și la servicii necesare pentru a-și îngriji sănătatea proprie și pe cea a familiei; necesitatea unor lucrători calificați în domeniul sănătății, unde accentul să fie pe oameni; stimularea acțiunii indivizilor și a factorilor decidenți politici pentru a face din asistența medicală o realitate pentru orice categorie socială; înțelegerea importanței asistenței medicale.

Potrivi Eurostat, cheltuielile guvernamentale pentru sănătate în UE au crescut până la 1.073 miliarde de euro în 2020, comparativ cu 978 miliarde euro în 2019, în principal ca urmare a pandemiei de COVID-19. În 2020, statele membre care au alocat cel mai mult din PIB pentru sănătate au fost: Cehia şi Austria (ambele cu 9,2%) şi Franţa (9%). La polul opus, statele care au oferit cel mai mic procent din PIB au fost Letonia (4,8%), Polonia şi Irlanda (ambele cu 5,4% ) şi România (5,5%).

Potrivit postării OMS pe pagina de Facebook, mai mult de jumătate din populația lumii nu dispune de servicii medicale esențiale. Datele Eurostat mai arată că statele membre care au înregistrat cele mai mari creşteri ale cheltuielilor cu sănătatea au fost Cipru (de la 3,5% în 2019, până la 5,9% din PIB în 2020), Malta (de la 5,2% în 2019, până la 7,2% din PIB în 2020) şi Ungaria (de la 4,5% în 2019, până la 6,4%) .