Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

RASISM SI DISCRIMINARE

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Departamentul de Stat acuzã rasismul din România, exemplificînd, printre altele, cu „250 de romi evacuati dintr-un bloc la ordinul Primãriei Piatra Neamt“ în august 2006 • la momentul acela, singurii evacuati au fost cei aproximativ 80 de tigani din scara B a blocului 40, care s-au mutat în altã scarã a aceluiasi imobil • vara trecutã, locatarii blocului 40 au primit locuinte pe strada Muncii pentru ca ANL sã reabiliteze blocul • „Administratia Piatra Neamt nu a discriminat nici un tigan, nici chiar pe cei care stau cu burta la soare si nu muncesc“, zice bulibasa Victor Stãnescu, consilier local •

Justitia nu are credibilitate, coruptia este în floare, iar tiganii sînt discriminati la Piatra Neamt. De fapt, în toatã România, însã unul din exemple este municipiul Piatra Neamt. Acestea sînt concluziile care reies din raportul Departamentului de Stat din SUA, dat publicitãtii alaltãieri la Washington. Pe lîngã criticile aduse de americani politicienilor români care au fãcut în ultimul an declaratii mai mult sau mai putin rasiste, raportul alocã un capitol întreg cetãtenilor romi, vorbind de „violente gratuite împotriva acestora“. Documentul elaborat de Biroul pentru Democratie, Drepturile Omului si Muncã din cadrul Departamentului de Stat pomeneste de faptul cã, potrivit Romani Criss, anul trecut au continuat actiunile de evacuare a tiganilor, atît în Bucuresti, cît si în alte localitãti din tarã. „Plîngerile penale depuse de Romani Criss si familiile rome ale cãror case din Chitila, suburbie a Bucurestiului, au fost demolate în ianuarie 2006 au rãmas în asteptare; casele au fost ridicate ilegal pe domeniul public. Tot în asteptare a rãmas si plîngerea din 2005 a Romani Criss, în legãturã cu raidurile politiei fãcute în comunitãtile de romi de la periferiile municipiului Cluj-Napoca, în timpul cãrora 10 locuinte rome au fost incendiate. Cei 250 de romi evacuati din casele lor în Piatra Neamt, în august 2006, au continuat sã nu se poatã întoarce în ele. Ei au fost evacuati ca urmare a deciziei primarului orasului de a repara blocul de apartamente în care locuiau acestia“, se aratã în raportul Departamentului de Stat. În continuare, documentul oferã si alte exemple: 40 de familii de tigani evacuate din Tulcea si mutate în zona portului, alti vreo 250 de tigani evacuati tot în 2005 în Zalãu, care continuã sã trãiascã în zone sãrace. Totodatã, puncteazã una din putinele sanctiuni pe care reprezentantii romilor le-au obtinut în instantã: amenda de 4.000 de lei încasatã de Primãria Miercurea Ciuc pentru evacuarea si mutarea a 140 de tigani în apropiere de statia de epurare a orasului.

„Ãstia n-au nici un Dumnezeu; Primãria ne-a ajutat“

Criticile aduse de raportul americanilor sînt contracarate chiar de reprezentantii tiganilor. Cel putin în ce priveste administratia pietreanã. Victor Stãnescu, bulibasã peste cãldãrari si consilier local aflat la a doua legislaturã, neagã categoric cã tiganii ar fi discriminati la Piatra Neamt. „Doamne, fereste! Nu sîntem discriminati, cum sã fim?! Nu de actuala administratie! Din contrã, ne-a ajutat. De cîte ori am avut probleme, ne-am dus cu sufletul deschis si am fost ajutati“, spune bulibasa Stãnescu. Victor Stãnescu zice cã numai o parte din tigani fac probleme. În general, sînt ursarii, dar niciodatã nu cãldãrarii pe care îi conduce el. Iar dacã au fost evacuati tigani din blocuri, musai cã erau ursari. „Noi, cãldãrarii, sîntem fostii nomazi. Noi nu stãm la bloc si n-am stat niciodatã. Numai la casã. Din ‘50, de cînd ne-a dat pãmînt în Dãrmãnesti si cãrãmidã, ne-am fãcut case si acolo am stat. Ursarii stau la bloc. Ãstia n-au nici un Dumnezeu! Noi nu avem treabã cu ei. Sînt 86 de natii de tigani: lingurari, ursari, ceaunari, aurari, lãiesi, argintari, lãutari… Eu pe ai mei îi conduc cum trebuie. Acum eu, fiind si consilier local, mai vãd una, alta. Ursarii nu prea au conducãtor. Ãstia-s vãtrari, muzicanti. Sînt si cam puturosi, nu pun capul la contributie sã facã si ei ceva. Asteaptã sã vinã primãria sã le facã mîncare acasã! Dar nici pe ãstia nu i-a discriminat nimeni, chiar dacã stau cu burta la soare. Primãria a ajutat tiganii. Si cãldãrari, si ursari. Dar sînt multi care nu vrea sã munceascã, nu vrea sã sape pe santier“, mai spune bulibasa Stãnescu, bucuros cã pe cãldãrarii lui îi duce capul sã-si facã firme, mici, dar de succes, mai ales profilate pe fier vechi si constructii metalice.

Tiganii nu stau în stradã

În august 2006, municipalitatea pietreanã avea de gînd sã evacueze în întregime blocul 40, devenit focar de infectie si cuib de infractori în plin oras, spre disperarea celor care locuiau în preajmã. Nu s-a putut în întregime. Cei de la scara B s-au mutat la scara C, în locuintele eliberate de cei care nu aveau domiciliu legal pe Piatra Neamt. Cîtiva tigani au primit locuinte noi la Speranta. Nu au fost însã 250 de persoane, ci numai 80. În iunie 2007, toti cei care stãteau la scara C a blocului 40 au fost mutati în locuintele ridicate de primãrie pe strada Muncii, complexul cuprinzînd 13 module a cîte patru unitãti locative fiecare. Cele 52 de locuinte au fost rapid ocupate. Decizia mutãrii a fost impusã oficialitãtilor pietrene atît de nemultumirea crescîndã a pietrenilor din Dãrmãnesti, cît si de riscul la care se expuneau romii dacã mai rãmîneau acolo: blocul 40 mai avea un pic si cãdea peste ei. Cum este cazul blocului D2 de pe Aleea Tiparului, adus în asa hal de degradare încît se poate prãbusi în orice clipã. Si pentru acesta primãria are planuri sã-l evacueze si sã-l expertizeze. Dacã se mai poate face ceva cu el, va fi reabilitat, dacã nu, va fi demolat. În D2 mai sînt ocupate doar primele douã etaje. Locatarii vor fi de asemenea mutati în locuinte de necesitate, provizoriu, pînã cînd primãria terminã locuintele sociale pe care le are în program. Nici un tigan cu acte-n regulã nu rãmîne în stradã. Dacã în 2004 li s-au construit 27 de locuinte în hala F2 din Speranta, în 2005 au urmat alte 28 de garsoniere, în blocul F3, plus 8 locuinte tip container pe strada Ion Slavici, date celor care au refuzat sã meargã în Speranta. Anul trecut s-au fãcut cele 52 de locuinte pe strada Muncii, ca sã adãposteascã evacuatii din blocurile cu risc de prãbusire si pe cei din casele nationalizate care au fost restituite în naturã. Anul acesta, primãria demareazã constructia a alte module pe strada Muncii – 18 cãsute, un total de 72 de locuinte – plus cinci blocuri pentru tineri în Speranta (245 de locuinte), 50 de vilute pe strada Gheorghe Asachi de la Vãleni (alte 200 de locuinte) si 31 de locuinte sociale noi în blocul H18 de la Speranta. Sigur, trebuie precizat faptul cã sînt putine cazurile în care tiganii care au primit locuintã de la primãrie au si pãstrat-o în bunã stare. Blocurile de la Speranta sînt fãcute praf în mai putin de doi ani de gãzduit romi, iar cele din strada Muncii încep sã se resimtã la rîndul lor, desi au mai putin de 12 luni de cînd si-au gãsit chiriasi.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Plugusorul pentru Primãria Piatra Neamt

Știre publicată în urmă cu

în data de

Aho, aho, copii si frati, Stati putin si nu mânati, Ascultati ce vreau sã spun, Eu, pribeagul Mos Crãciun, Care-n marsul meu rãzlet, Am alergat prin judet, De la munte pân-la ses, Oprindu-mã tot mai des, Prin orase si prin sate, Toate frumoase, curate, Gãtite de sãrbãtori, Cu betealã si cu flori; Bunã vremea, gospodari, Oameni cu rãspunderi mari, Care-n urmã cu un an, Dupã cum aveati în plan, Ati urcat semeti pe val, Chiar în Consiliul Local. Eu vã urez sãnãtate, De succese s-aveti parte, Municipiul sã-nfloreascã, Lumea sã vã pretuiascã, Sã se-adune-n buget banul, Cum creste-n grãdini bostanul; Veti avea pe-ndestulate, Banii pentru sãnãtate, Aziluri, orfelinate, Pentru scoli, sport si culturã, Cheltuiti-i cu mãsurã; Banul public investit Sã fie atent chibzuit, Iar de-o rãmânea vreun pai, Dati ceva si pe la cai, Cum ati dat si-n acest an, Când s-a pus ban lângã ban, De-a zburat vestea în tarã, Auzindu-se si-afarã, Cã Piatra Neamt e-un oras, La multe sporturi fruntas, Printre care sportu-ecvestru, A-nãltat prestigiu nostru; Ani la rând ne-am ocupat, Orasul l-am promovat, Fiindcã am organizat, Concursuri nationale, Multe cupe mondiale; Si-au venit la noi turistii, Cãlãretii si artistii, Turcii, grecii si germanii, De si-au lãsat aici banii; De-am mai fi iarãsi ce-am fost, În tarã s-avem un rost, Baza cea de Peste Vale, Scrisã demult în anale, Trebuie modernizatã, Spre-a fi iar ce-a fost odatã, Cea mai frumoasã din tarã, Sã putem gãzdui iarã, Competitii mondiale, Si-alte internationale; Dar Bazei de Peste Vale, Unii i-au cam dat târcoale, Nu s-a-mplinit visul lor, Spre binele tuturor, Fiindcã noi nu am cedat, Am luptat, ne-am judecat, Iar instantele curate, Doar nouã ne-au dat dreptate. Se va-mplini visul lor La Pastele Cailor; Vrând Baza de cãlãrie Dumnezeu sã nu-i mai tie, Sã ajungã albi ca varul, Sã le cadã mãdularul, Limba sã le putrezeascã, Sã aibã mersul de broascã, Si de-or ajunge la mal, Sã moarã striviti de cal. Noi, cei de la cãlãrie, Cum toatã lumea ne stie, N-am cedat, nu vom ceda, Într-una ne vom lupta, Pânã când vom avea parte Si noi de sfânta dreptate; Poate-n anul care vine Ne va fi ceva mai bine, Dacã-întregu-Executiv Si Consiliul, receptiv, Vor da mâna-n unitate, Vrând sã se facã dreptate, Ca terenul disputat, Sã fie înapoiat Si lãsat în custodie Numai pentru cãlãrie; Acest lucru s-a produs, Undeva este si scris, Când domnul Chitic, primar, Pe atunci interimar, Le spunea plin de mândrie, Celor de la cãlãrie, Cã de-or câstiga procesul, Dânsul va face demersul, Cã acest teren furat, Sã le fie-napoiat, Cum spuneam, în custodie, Pentru sport si cãlãrie. Din pãcate, fãrã bani, S-au scurs aproape doi ani, De când nu a fost putinta, Probabil cã nici vointa, Ca problemele-ncurcate Sã fie-odatã transate. De-aceea, privim cu jale, Când ajungem Peste Vale, La Baza de cãlãrie, Pe vremuri, bijuterie, Iar acum se degradeazã, Fiindcã nimeni nu pluseazã, Bani în suma-asa de mare, Doar pentru modernizare. Încã e tinutã-n viatã, Ne cãznim sã-i dãm o fatã, Pentru-a fi competitivã, Pe plan national activã, Organizând competitii, Cunoscute cu traditii. Acum insistãm plenar, Din nou la domnul primar, Exprimându-ne-o durere, Cã nu mai avem putere, Sã mentinem mereu vie, Flacãra în cãlãrie; Nu vrem sã fim deloc duri, Dar de nu se iau mãsuri, Urgente, pe legi bazate, În termene limitate, Vine peste noi urgia, De-a lichida cãlãria; Nu cred cã domnul primar, Care-i primul gospodar Si nici domnul Gavrilescu, Viceprimar de Bãsescu, Sã accepte-o tragedie Pe-a orasului mosie. Dupã ce ne-am plâns amarul, Cum face pe câmp plugarul, Hai sã tragem niste brazde Pentru cinstitele gazde; Întâi plugul mai activ Direct la Executiv, Apoi plugul tras de cal Pentru Consiliul Local; Mânati mãi, hãi, hãi, hãi!

Noi pe unde am umblat, Multe, multe am aflat, Orasu-i foarte curat, Ca în basme luminat; Luni întregi v-ati chinuit Pânã când ati reusit, Cu talent si iscusintã, Ca sã dati în folosintã, Piata Centralã vestitã, De mai multi sacali pânditã; Dar acum, bine se stie, Cã e tot la Primãrie, Sã fie administratã, Permanent modernizatã, Si-apoi rentabilizatã; Prin oras dacã pornesti, Lucruri bune-ai sã gasesti: Pe strãzi s-a muncit intens, Ai separatoare de sens, Nu mai sunt doar iluzorii Sensurile giratorii, Care prompt fluidizeazã, Foarte bine dirijeazã, Circulatia-n final, Chiar si cãlare pe cal. Când ajungi pe la muzeu, Dacã mergi cumva mai greu, Si vrei sã te relaxezi, Trebuie doar sã traversezi, Si-ajungi, fiind mai atent, Într-un parc inteligent. În zone, unde cei tari, Sunt câinii comunitari, Atacând cu insistentã, Se cere multã prudentã; E bine c-a apãrut Înc-un padoc construit, Cã poate-ntr-un viitor Si problema câinilor Va fi total rezolvatã Fãr-a mai fi amânatã. Spuneam cum am remarcat, Cã orasul e curat, Tot asa am observat Si cum s-au securizat Multe europubele, În oras, prin cartiere. Aceste realizãri, Aminitite în urãri, Si-altele neamintite, De toatã lumea stiute, Ne-obligã sã-i dãm crezare, S-avem încredere mare, În acest executiv Capabil si foarte-activ, Condus de-un vrednic primar, Care stie foarte clar, Cum ce-i rãu sã redreseze, Iar ce-i bun sã promoveze; El este înconjurat Si permanent ajutat De cei doi viceprimari, Oameni cu rãspunderi mari, Gavrilescu si Vârlan, În functii de peste-un an; Consilier personal, Popescu, mereu pe val; Puscasu, brav veteran, Administrator de-un an; Fecic, tânãr secretar, Cu legile-n buzunar. Iar domnii consilieri, Care-s cei mai mari boieri, Dacã-au venit la urare, Absolut din întâmplare, Vor bãga mâna-n tunicã, Si vor scoate-o pungã micã, Slobozind discret din ea, Toatã-indemnizatia, Ca s-o dea la urãtori, Care-s pe drumuri din zori; Sã tragem niste urãri Si pentru realizãri! Mânati mãi, hãi, hãi, hãi!

Trageti brazda mai atent Pentru toti din parlament, Încã una si mai mare S-ajungem la Guvernare; Toate guvernele-n bloc De tarã si-au bãtut joc; Încã de la început S-a distrus cât s-a putut, Furând toti cam ce au vrut, Nici o jenã n-au avut; Ne-au lãsat fãrã pãduri, Fel de fel de secãturi, Tãind într-o veselie Cu Romsilva-n cârdãsie; Încã furã toti cum vor, Cã-s multe cozi de topor În Guvern si-n Parlament, Manifestându-si strident Aplecarea spre hotie Într-o biatã Românie, Înecatã-n sãrãcie, Devenitã colonie. Chiar de Mosu-i în putere Se apropie de-ncheiere. Sã le urãm sãnãtate Doamnelor salariate Si domnilor bãrbãtei Cã-s functionari si ei; Când intri în Primãrie Fiecare treaba-si stie, Amabili, oameni de treabã, Toti sfãtosi, te-ajutã-n grabã, Doctori în calculatoare Si doamne si domnisoare Iar sefii lor de birou Sunt purtãtorii de nou, Toti se-ntrec si inventeazã Treaba o supravegheazã Lumea sã fie servitã Si în final multumitã. Pentru toti functionarii Sã slobozim telegarii Si sã tragem roata plinã La Primãrie-n grãdinã. Mânati mãi, hãi, hãi!

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Premii de milioane la parada mascatilor de la Tîrgu Neamt

Știre publicată în urmă cu

în data de

• traditionala paradã are loc pe 2 ianuarie • trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei si 1.000 lei •

Nemtenii sînt asteptati în ziua de 2 ianuarie, la Tîrgu Neamt, la traditionala paradã a mascatilor – Festivalului obiceiurilor si traditiilor de Anul Nou, ajuns la editia a VI-a. Evenimentul este organizat de cãtre Primãria si CL Tîrgu Neamt, Casa Culturii si CJ, bugetul alocat depãsind 40.000 lei. Programul va începe cu parada formatiilor de mascati prin centrul urbei, care vor evolua apoi, de la ora 11, pe scena amenajatã în piata Adormirea Maicii Domnului. Premierea este planificatã sã aibã loc la ora 13.30. Pe lîngã diplome, vor fi acordate si recompense bãnesti. Astfel, trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei, respectiv 1.000 lei. Festivalul a început sã se desfãsoare în mod organizat în urma unei hotãrîri adoptate de CL în decembrie 2012. În urmã cu cîtiva ani nu se cheltuia mai nimic pentru organizare, mizîndu-se pe faptul cã mascatii aveau obiceiul sã se adune pe 2 ianuarie în oras. Autoritãtile au hotãrît sã se implice dupã ce s-a observat o scãdere a participantilor si a publicului spectator, constatîndu-se si cã poluarea culturalã si fenomenul de kitch luase amploare, degradînd obiceiurile si traditiile autentice. În formula actualã, festivalul îsi propune perpetuarea si promovarea traditiilor si obiceiurilor locale si nationale, cunoasterea valorilor fundamentale ale folclorului românesc, pãstrarea notei de autenticitate si originalitate a traditiilor si obiceiurilor românesti, descoperirea si culegerea de folclor autentic. Programul si bugetul celei de-a VI-a editii a festivalului mascatilor au fost aprobate de alesii de sub Cetate în sedinta din 22 decembrie. „Traditiile si obiceiurile ocazionate de Sãrbãtorile de iarnã sînt cele mai bogate si mai vesele dintre manifestãrile folclorice din Neamt si nu numai. De la Sãrbãtoarea Crãciunului la Anul Nou au loc o serie de manifestãri la care participã toatã colectivitatea, impresionînd prin costumatiile originale, muzicã traditionalã, mesaj si recuzitã. Cîntecele de Colind, Uratul cu plugusorul, jocurile cu mãsti, Capra, Ursul, Arnãutii, Dansul cãiutilor si Teatrul haiducesc sînt obiceiuri de un farmec si originalitate deosebite, care îmbogãtesc repertoriul national. În Tîrgu Neamt s-a împãmîntenit obiceiul sã se organizeze, în fiecare an, o Paradã a acestor obiceiuri si traditii, ca un adevãrat carnaval, fiind si o importantã atractie turisticã. (…) Mentionãm cã, în cele cinci editii care s-au desfãsurat pînã acum, au participat un numãr mare de formatii din Neamt si din zonele limitrofe judetului“, se mentioneazã în expunerea de motive semnatã de primarul Daniel Harpa.

Citește știrea

Trending