Preotul Ouatu şi inedita sa pasiune

■ părintele George Ouatu, de la Văleni, este pasionat de creşterea animalelor ■ a amenajat o grădină zoologică în curtea casei parohiale ■ creşte păuni, fazani, cerbi carpatini şi struţi ■ intenţionează să mai achiziţioneze şi alte animale ■

Preotul George Ouatu, de la Văleni, este unul dintre cei care parcă a reuşit să demonstreze că „veşnicia s-a născut (cu adevărat) la sat“, aşa cum spunea poetul Lucian Blaga. În urmă cu 13 ani a fost hirotonit în localitate, după un scandal al predecesorului său, care intrase în conflict cu superiorii bisericeşti, reuşind să se facă „ascultat“ şi respectat de enoriaşi.

Poate şi pentru că a inoculat celor din jur, conceptul biblic al iubirii de tot ce ne înconjoară. „Am găsit la Văleni, ceea ce noi, românii, numim un „colţ de rai“ aşezat „pe un picior de plai“. Un colţ de pămînt mustind de istorie, unde mi- a fost hărăzit să slujesc în biserica construită la 1519 de postelnicu Şarpe, ridicat în rang de înşuşi voievodul Ştefan ce Mare şi Sfînt.

În acest loc retras mi-a fost dat de Bunul Dumnezeu, să materializez şi o pasiune devoratoare a mea, dragostea de animale. Am început prin a cumpăra o pereche de fazani, apoi cîţiva păuni şi, uşor -uşor, am ajuns să amenajez în curtea casei parohiale o mini-grădină zologică unde astăzi cresc 40 de păuni, din toate speciile, 10 fazani, patru cerbi carpatini, doi struţi australieni şi tot atîţia africani. Am procurat aceste animale din toată ţara şi pe unele chiar din străinătate.

Evident că, la început, oamenii m-au privit cu uimire şi un soi de îngăduinţă, trăgînd cu coada ochiului spre grădina părintelui, pentru a vedea ce animăluţe a mai adus. Au înţeles apoi că pasiunea mea, neobişnuită poate pentru un preot, avea să înscrie Văleniul pe harta turistică a judeţului şi că pragul comunei urma să fie trecut de mulţi oameni, care vizitau biserica monument arhitectonic, muzeul amenajat de mine în 2019, Parcul dendrologic aparţinînd boierului Stîrcea, cu situri arheologice de secol II şi III, cu aşezări din Epoca Bronzului.

Şi toţi aceşti turişti care poposesc la Văleni se opresc şi să viziteze grădina zoologică, una care creşte de la an la an în număr de animale şi specii“, a mărturisit părintele. Recunoaşte că e un autodidact în ceea ce priveşte animalele, iar în ani s-a străduit să înveţe de peste tot, în special de pe internet, dar şi de la specialişti, tot ce trebuie să cunoască despre modul de îngrijire a animalelor sale.

O pasiune devoratoare, dar… costisitoare

„Nu a fost simplu, pertru că a ţine un număr aşa mare de animale din specii diverse, unele exotice, presupune o bună cunoaştere a modului de nutriţie, a medicamentelor pe care trebuie să le administrezi, inclusiv a vaccinurilor“, a adăugat George Ouatu.

Pentru creşterea lor, are nevoie de un spaţiu adecvat, aşa încît cei 70 de ari ai casei parohiale i-a folosit pentru amenajarea grădinii zoologice, pentru care a trebuit să obţină tot soiul de aprobări. „Am găsit înţelegere la IPS părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului, care-mi apreciază munca în parohie.

S-a înţeles că tot ceea ce fac aici, în acest colţ de rai, este complementar misiunii mele de preot şi că principalul nostru rol, misiunea de căpătîi e aceea să sădim în oameni credinţa, dragostea de muncă, de semeni, de natură, de animale, de tot ce ne înconjoară. Mi-aş dori ca exemplul meu să fie urmat de cît mai multe comunităţi, unde intelectualii să determine întorcerea la valorile sacre ale satului românesc.

Trebuie să facem ceva pentru a reînvia comunităţile îmbătrînite, să fim exemplu pentru tineri, care să-şi dorească să se întoarcă la sat, să înfiinţeze o fermă, o grădină de zarzavat, o livadă, din care să trăiască, frumos şi sănătos, ei şi familia“, a mai adăugat părintele Ouatu. Aşteaptă cu nerăbdare să se revină la vremuri normale, la cele în care la Parohia Văleni se organizau cîte 10-15 ediţii ale şcolilor de vară, unde copiii din sat şi din altele vizitau muzeul, biserica, un sit arheologic, parcul dendrologic şi grădina zoologică.

Preotul a mai mărturisit că enoriaşii au ajuns să-i înţeleagă pasiunea, una destul de costisitoare, 1.000 lei lunar pentru hrană, medicamente, etc. Şi chiar îl ajută la îngrijirea lor, sau îi oferă fîn şi cereale. Intenţionează să mărească şi să diversifice numărul acestora, în măsura în care va primi aprobări pentru a extinde grădina şi în parcul dendrologic, care ar putea fi pus în valoare şi prin aceste animale.