Prefectul a fost numit… prefect

■ George Lazăr este “noul” prefect de Neamţ ■ subprefecţii sunt de la USR ■ plus sau minus ■

Odată cu transformarea prefecţilor şi subprefecţilor din înalţi funcţionari publici în demnitari, care pot avea culoare politică, era necesară “reconfirmarea” pe post a celor care ocupau aceste “dregătorii”. Sau nu. În funcţie de cromatica politică.

Oricum, la Neamţ reconfirmarea s-a produs în ceea ce priveşte prefectul, căruia îi stă bine în galbenul liberal. Aşa că prefectul George Lazăr a fost numit prefect, începând cu data de 4 martie, printr-o hotărâre de guvern pe care nici nu s-a uscat bine cerneala. Conform noilor modificări la Codul Administrativ, care vin mănuşă, evident întâmplător, după ce alianţa de guvernare “a trebuit” să-şi împartă inclusiv prefecturile, la Neamţ vom avea doi subprefecţi. “Algoritmul” politic a zis că de la USR – PLUS. Sau minus.

Deci e clar că fostul subprefect nu se încadra în nuanţa politică necesară, aşa că noii subprefecţi sunt Florin Zaharia – dacă n-a fost să fie “vice” la CJ, măcar “sub” la Prefectură – şi Ioan Meraru, care n-a fost să fie decât… “sub”. De la colegii din presă am aflat că numirea subprefecţilor a fost anunţată de USR, plus sau minus, printr-un comunicat de presă. În condiţiile în care acest comunicat nu a fost transmis subsemnatului sau pe e-mailul redacţiei Monitorul, l-am citit de la colegi. Comunicatul.

Şi am reţinut că domnul Meraru zice ceva de genul: “Numirile politice, acolo unde avem nevoie de oameni profesionişti, trebuie să înceteze şi să fie înlocuite cu un proces transparent de selecţie a resursei umane”. Mi-au dat lacrimile când am citit această declaraţie venită tocmai din partea unuia numit subprefect după ce a fost modificată legea tocmai pentru ca subprefecţii să poată fi… oameni politici. În rest, am mai reţinut că domnul Meraru vrea să colaboreze bine cu toate organele. Administraţiei publice locale, evident, ceea ce e de bine.

Am sărit apoi la declaraţia domnului Zaharia: “Ca cetăţean…” atât am citit şi m-am oprit înainte de a mai asista complice la vreo altă “violentare” a limbii române. Oricum sunt convins că restul nu era doar o “cacofonie” de declaraţie, ci una plină de bune intenţii.

Şi mi-am amintit că domnul preşedinte Arsene, Ionel, făcea furori la începuturile carierei sale politice cu celebrul său “că când”. Şi a ajuns preşedinte. Dacă îl imită măcar la exprimare şi domnul Zaharia are şanse să iasă din postura de “sub”. Subprefect.