Contactează-ne

Actualitate

Pentru Preşedintele Iohannis, chiar dacă „Guvernul Său“ a intrat cu oiştea-n gard, tot a condus bine

Știre publicată în urmă cu

în data de

Oricât de chiori am fi, nu putem să nu vedem că rata infectării cu COVID-19 este în îngrijorătoare creştere şi principalul factor favorizant se găseşte în politica greşită de prevenţie a acestui guvern. Guvernul şi Preşedintele o ţin langa cu distanţa socială cu spălatul pe mâini şi cu purtatul măştii, pe care ni le tot repetă, precum o placă de patefon stricată.

În ce priveşte purtatul măştii, aceştia nu insistă, la fel de repetitiv, asupra subtilităţii utilizării măştii, care face diferenţa între viaţă şi moarte. Guvernul nu face risipă în a ne explica faptul că, în marea lor majoritate, măştile sunt de unică folosinţă şi că acestea trebuie înlocuite după fiecare 2 – 3 ore de purtat. Atât de mult a ignorat legea acest Guvern, încât populaţia nevoiaşă nu a primit măştile gratuite care se cuveneau, fiind nevoită să poarte masca din dotare, până la zdrenţuire, constituind ei înşişi adevărate focare ambulante.

Zilele acestea, Guvernul ne-a anunţat cu seninătate că 50% dintre măştile comercializate nu sunt conforme, nefiind autorizate. Deci 50% dintre măştile cu care ne intersectăm pe drum, în mijloacele de transport, în piaţă, în mall-uri sau aiurea nu protejează pe nimeni. Sub toată lipsa de preocupare a guvernanţilor, aceste măşti au fost importate şi comercializate timp de 8 luni, rostul lor fiind deturnat de la în a ne proteja, în a ne infecta.

La aceasta se adaugă şi lipsa crasă de preocupare a Guvernului privind testarea rapidă şi masivă a populaţiei. Această lipsă de preocupare a guvernului liberal nu poate fi catalogată decât criminală, la care este părtaş şi preşedintele Iohannis. Preşedintele ne explică, la oră de maximă audienţă, că Guvernul Său nu realizează mai mult de 15-20 mii de teste zilnic, deoarece nu există cerere pe piaţă. Pentru liberali şi preşedinte, sănătatea şi viaţa românilor este asimilată cu o marfă într-o economie de piaţă. Pentru Preşedintele Iohannis, lipsa de preocupări reale ale Guvernului nu este condamnabilă, deoarece acesta are o strategie genială şi meritorie.

Orbane, las-o jos că măcăne!

Nu este vorba aici despre Victor Orban, premierul Ungariei, ci despre Ludovic Orban, care este premierul României, după Klaus Iohannis. Premierul nostru, aflat într-o perpetuă campanie electorală, după reţeta „Circ şi pâine“ şi-a lansat joi, 26 noiembrie „Programul de guvernare 2021 – 2024“, în prezenţa preşedintelui Iohannis, ocazie cu care s-au gratulat reciproc.

Preşedintele Iohannis l-a asigurat pe Orban că acesta se bucură de tot sprijinul său, deoarece a fost şi va fi cel mai bun prim-ministru, de la Revoluţie şi până în 2024. La rândul său, premierul Orban l-a felicitat pe preşedinte, pentru măreaţa negociere de la Bruxelles, în urma căreia crede că acesta a convins Uniunea Europeană să acorde României suma de 79,9 miliarde de euro, prin Planul European de Redresare.

Numai că, realitatea istorică este cu totul alta. Pe de o parte, Ludovic Orban nu a avut încă ocazia să ne demonstreze de ce este el cel mai bun premier sau măcar un bun premier şi cu atât mai mult, de ce va fi el cel mai bun. Pe de altă parte, realitatea este că Preşedintele Iohannis nu a negociat suma de 79,9 miliarde de euro, trebuind doar să o accepte ca sumă de drept, oferită României. Ar fi fost vorba de meritul vreunei negocieri, dacă preşedintele venea acasă cu 81 de miliarde sau ceva mai mult „de par egzamplu“.

Negocierile de la Summit-ul european nu au fost asupra cuantumurilor sumelor, ci asupra principiilor după care să fie stabilite aceste sume. Odată stabilite principiile, României îi va revine suma de 79,9 miliarde, funcţie de mărimea populaţiei. Orice presupusă negociere asupra sumei, este o aiureală de-a lui Orban. La Summit-ul UE din iulie, s- a ajuns la un compromis. Planul de redresare economică propus va trebui să includă doar ţările UE, care respectă principiile statului de drept.

Erau vizate direct doar Polonia şi Ungaria, care au blocat acest Plan de redresare, opunându-se prin veto. Astfel, sumele promise au căpătat semnificaţia pieii ursului din pădure. Dacă ar fi să dăm crezare preşedintelui Iohannis, care a declarat că a negociat la sânge patru zile şi patru nopţi, ar trebui să luăm în discuţie dublul discurs al acestuia. În România, preşedintele Iohannis iese zilnic pe post şi afuriseşte PSD că nu respectă democraţia şi statul de drept.

În schimb, la Bruxelles, preşedintele Iohannis se jura cu mâna pe inimă, că în România sunt respectate la virgulă principiile statului de drept. În acest dublu discurs a constat toată negocierea preşedintelui Iohannis. Până în 2027 ar trebui să primim cei 79,9 miliarde de euro. Până atunci, ori moare COVID- ul, ori moare UE şi ursul se va bucura de o viaţă lungă. Şi când te gândeşti că tot Programul PNL pentru perioada 2021 – 2024 se bazează doar pe aceşti bani…

Partidele urii nu pot forma decât un Guvern al urii

Nu mai este un secret pentru mulţi, că dihonia naţională a trecut de mult timp pragul Cotroceniului, infestând partidele şi populaţia. Principalele partide, PSD, PNL şi USR-PLUS, se urăsc de moarte, ură ce s- a propagat şi în rândul suporterilor respectivi. Suporterii USR -PLUS, urăsc visceral suporterii PSD, dar şi suporterii PNL, iar reciproca este la fel de reală.

După proximele alegeri, nici un partid nu va avea majoritatea, iar Guvernul care va rezulta, va fi un guvern al urii, ca şi cel de acum. Nu se va schimba nimic. În una din ultimele întâlniri de taină ale preşedintelui Iohannis cu conducerea PNL, acesta a lansat la apă proiectul viitoarei guvernări liberale în alianţă cu USR – PLUS. Preşedintele nu agreează, nici măcar în glumă, o alianţă între PSD şi USR – PLUS, şi cu atât mai puţin o alianţă între PNL şi PSD. Astfel de alianţe, preşedintele le consideră ca un afront personal.

Preşedintele ne-a tot repetat, până dincolo de saturaţie, că PNL a fost singurul partid care şi-a asumat să guverneze ţara în plină pandemie. Cu acest discurs, preşedintele crede că putem uita că pe 12 martie, curajosul premier liberal Florin Cîţu dădea bir cu fugiţii, la investirea Guvernului Său în Parlament? Pe 14 martie, doar cu sprijinul decisiv al PSD a fost investit Guvernul Orban. Atunci, la investire, Orban ar fi fost fericit să fie respins, pentru a mai înainta un pas spre alegeri anticipate. Nu a fost vorba atunci de nicio asumare, ci de pur ghinion, Ludovic Orban fiind astfel obligat de jocul prşedintelui să-şi asume guvernarea.

Demisiile parlamentarilor nu sunt gesturi de onoare, ci de iresponsabilitate

O temă de campanie, cea a pensiilor speciale, bântuie prin Parlament. Până la alegeri au mai rămas câteva zile şi se caută o soluţie pompieristică pentru rezolvare. Marcel Ciolacu, liderul PSD şi preşedintele Camerei Deputaţilor a decis să demisioneze din funcţia de deputat în ultima zi de mandat. La acelaşi gest a recurs şi Alfred Simonis, liderul grupului parlamentar PSD, copie fidelă a personajului Sancho Panza.

Surprinşi de gestul insolit, useriştii s-au bulucit grămadă, ca înecaţii, să promită şi ei că demisionează. Astfel, demisionarii, cred că vor capta atenţia electoratului, cu sacrificiul lor de a nu primi pensie specială pentru mandatul 2016 – 2020. Parlamentarii liberali, luaţi prin surprindere, nu au marşat pe demisii, dar i-au acuzat pe pesedişti şi pe userişti, de demagogie. În presa locală nemţeană, senatorul liberal Eugen Ţapu Nazarie definea gestul demisionarilor ca „teatru ieftin, circ şi ipocrizie marca PSD şi USR„.

Definiţia senatorului se potriveşte doar dacă analizezi gestul demisiei ca soluţie formală. O analiză pe fond a gestului, scoate în evidenţă ceva cu mult mai grav şi anume că este un gest de iresponsabilitate. Să mă explic. Gestul demisionarilor s-a vrut a fi un gest de onoare, deşi tardiv. Demisionarii ar fi dorit ca un astfel de gest să inspire şi să fie urmat şi de alţii. Se pune întrebarea, ce ar fi dacă toţi parlamentarii ar demisiona, fie şi cu o zi înainte de sfârşitul mandatului? Ar fi suficient ca să demisioneze numai jumătate dintre ei, pentru ca Parlamentul să nu se mai poată întruni. Constituţia României nu permite ca nici măcar preţ de o secundă, ţara să rămână fără Parlament.

Demisii pot exista, dar singulare, fără replică. Demisiile singulare nu au nicio relevanţă pentru statul de drept. În cazul actual, mandatul parlamentarilor a început pe 20 decembrie 2016 şi se termină în data întrunirii legale a noului Parlament, la convocarea preşedintelui României. Conform prevederilor art. 63, alin (2) din Constituţie, alegerile parlamentare se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului. Aceasta justifică cererea de a amâna alegerile până pe 20 martie 2021 din cauza pandemiei. Mandatul actualului Parlament ar trebui să expire pe 20 decembrie 2020. Deci, după expirare mai durează până la intrarea efectivă în drepturi a noului Parlament. Domnul senator Ţapu acuză Biroul Camerei Deputaţilor, recte pe preşedintele acesteia, Marcel Ciolacu, că a blocat discutarea proiectului PNL, de abrogare a pensiilor speciale.

Un recurs la istorie nu ar strica domnului senator, pentru a nu derapa. PNL s-a angajat în faţa propriului electorat că va elimina majoritatea pensiilor speciale, pentru că acestea se acordă mai multor categorii. Ministrul Florin Cîţu a trimis Parlamentului un proiect de lege care, cu sprijinul PSD, a fost votat în ianuarie 2020 şi trimis Curţii Constituţionale. Curtea a retrimis proiectul în Parlament pentru corectarea unor vicii de formă. În Parlament, liberalii au acceptat soluţia modificării legii, prin supraimpozitarea cu 85 % a pensiilor speciale. Prietenii ştiu de ce, se apropie alegerile. Acum proiectul este din nou pe masa Curţii Constituţionale şi nu blocat la Camera Deputaţilor, cum susţine în necunoştinţă de cauză şi de procedură senatorul Ţapu. Dacă PNL este determinat să termine cu acordarea pensiilor speciale, de ce nu procedează ca Guvernul Boc, care cu zece ani în urmă anula aceste pensii prin Ordonanţă de Urgenţă?

O astfel de Ordonanţă de Urgenţă, dacă era emisă de Guvernul Orban, intra în vigoare imediat, fără nici un blocaj din partea PSD, blocaj de care se tot plânge preşedintele Iohannis. Realitatea este că Guvernul Orban, din raţiuni electorale, nu a avut curajul să emită o astfel de Ordonanţă de Urgenţă. Mai comod a fost să dea vina pe PSD. Odată cu apropierea sezonului rece, derapajele pe lângă realitatea istorică, din raţiuni pur electorale, devin periculoase.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Coliziune între două autoturisme, două victime

Știre publicată în urmă cu

în data de

Un accident rutier produs joi seara, 21 ianuarie, la Roznov, s-a soldat cu două victime. În accident au fost implicate două autoturisme, unul dintre şoferi fiind scos dintre fiarele contorsionate de pompieri şi transportat la spital. O altă persoană, pasager, a fost de asemenea transportată la unitatea medicală.

“Prin apel la 112, în jurul orei 20:48, pompierii au fost înștiințati despre producerea unui accident rutier produs pe DJ 156 A în orașul Roznov. În urma accidentului rutier produs între două autoturisme au rezultat două victime,  din care una încarcerată.

La locul solicitării s-au deplasat pompierii din cadrul Detașamentului Piatra Neamț cu o autospecială de stingere, o autospecială pentru descarcerare și o ambulanță SMURD,  pompierii voluntari din cadrul SVSU Roznov cu autospeciala din dotare și două echipaje cu ambulanță de la SAJ.

Pompierii au descarcerat victima, conducătorul unuia dintre autoturisme, în stare critică. Acesta a fost preluat de echipajul de la SAJ.

Cea de-a doua victimă, pasager din celălalt autoturism, a fost găsit de către forțele de intervenție pe partea carosabilă. Acesta a fost preluat de echipajul SMURD care i-a acordat primul ajutor calificat după care a fost transportat la spital.

Pompierii au asigurat măsurile de prevenire și stingere a incendiilor prin deconectarea bornelor de la cele două autoturisme și vor curăța/degaja carosabilul de elementele rezultate în urma accidentului rutier produs și lichidele combustibile”, au transmis reprezentanţii ISU Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

Controale în şcoli, pentru analiza modului de notare

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ inspectorii şcolari efectuează verificări pentru a se vedea cum sînt pregătite pentru încheierea situaţiei şcolare ■ elevii care nu au avut posibilitatea de a participa la lecţiile on-line vor rămîne cu situaţia şcolară neîncheiată ■

Inspectoratul Şcolar este preocupat de pregătirea unităţilor care sînt puse în situaţia de a încheia situaţia elevilor, după un semestru de învăţămînt on-line. E vorba de preoceduri care trebuiesc adaptate situaţiei specifice, în condiţiile în care ministerul, ca şi anul trecut, a decis să se renunţe la teze, din imposibilitatea susţinerii acestora în sistem on-line. În acest sens inspectorii şcolari fac teren, mergînd în fiecare şcoală pentru a constata modul în care fiecare cadru didactic a evaluat cunoştinţele elevilor.

„Colegii inspectori se află în această perioadă în şcoli, unde realizează un control tematic pentru a verifica modul în care unităţile sînt pregătite să încheie situaţia şcolară a elevilor pe semestru. A fost transmis în şcoli ordinul de ministru prin care s-a modificat Regulamentul de organizare şi funcţionare a instituţiilor de învăţămînt. Se poate încheia situaţia şi cu două note şi, obligatoriu cu a treia notă, acolo unde copilul se află în situaţia de corigenţă. Mai există o modificare a regulamentului, legată de încheierea situaţiei pentru elevii care nu vor putea avea încheiată situaţia, din cauza faptului că nu au avut acces la învăţămîntul on-line, din diverse motive. Pentru eis-a modificat perioada de la 4 la 8 săptămîni, cu scopul ca în cele 8 săptămîni, în care se propune încheierea situaţiei şcolare să derulăm activităţi remediale.

În acest sens, aşa cum v-am mai informat există şi un proiect al ministerului, în valoare de 30 milioane euro, pentru activităţi remediale“, a declarat Mihai Obreaj, inspector şcolar general. Conform estimărilor de la Ministerul Educaţiei, în toate unităţile şcolare din România se estimează că un număr de 65.000 elevi s-ar afla în situaţii de risc, cu privire la imposibilitatea de a li încheia mediile pe semestrul I, din cauza faptului că nu au avut acces la resurse tehnologice pentru a putea participa la învăţămîntul on-line. Reamintim că, în Neamţ, un număr de 147 de gospodării nu sînt conectate la reţeaua de energie electrică.

Plus că vreo cîteva sute de elevi, din diverse motive, nu au intrat în posesia tabletelor. Mai trebuie spus că, încă din mandatul ministrului Monica Anisie, s-a stabilit că media semestrială se calculează prin rotunjirea mediei aritmetice a notelor obţinute prin evaluarea continuă, la cel mai apropiat întreg. Dacă există o diferenţă de 50 sutimi, atunci rotunjirea se va face în favoarea elevului.

Citește știrea

Actualitate

Arestat pentru trafic de droguri

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ în urma descinderilor procurorilor DIICOT, a avut loc o arestare ■ anchetatorii au ridicat 12 plante de cannabis ■

Descinderile procurorilor DIICOT Neamţ ce au avut loc pe 19 ianuarie 2021 s-au lăsat cu o arestare. Iniţial, suspectul de 37 de ani, din Piatra Neamţ, a fost reţinut pentru 24 de ore. Corneliu Ionuţ Juncu a fost prezentat în faţa magistraţilor de la Tribunalul Neamţ cu propunere de arestare preventivă, iar la finalul şedinţei judecătorii au dispus privarea de libertate pentru 30 de zile.

„În temeiul art. 226 Cod procedură penală, raportat la art. 203 alin. 3 Cod procedură penală, art. 202 Cod procedură penală şi art. 223 alin. 2 Cod procedură penală, admite propunerea formulată de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial Neamt, avînd ca obiect luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpatul J.C.I..

Dispune arestarea preventivă pe o perioadă de 30 zile, începînd cu data de 21.01.2021 pînă la data de 19.02.2021 inclusiv, a inculpatului JCI, cetăţean român, necăsătorit, cu antecedente penale, cercetat în dosarul penal nr. 80D/P/2020 al D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Neamţ, pentru săvîrşirea infracţiunilor de trafic de droguri de risc şi mare risc, în formă continuată, prev. de art. 2 al. 1 şi alin. 2 din Legea 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi deţinere fără drept de droguri de risc şi mare risc, prev. şi ped. de art. 4 al. 1 şi alin. 2 din Legea 143/2000, totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal“, conform instanţei.

Decizia Tribunalului Neamţ nu este definitivă şi poate fi atacată la Curtea de Apel Bacău. Totul a început pe 19 ianuarie 2021 cînd poliţiştii Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Neamţ, împreună cu procurorii DIICOT – BT Neamţ, au efectuat două percheziţii domiciliare. Descinderile au avut loc în municipiul Piatra Neamţ şi în localitatea Ştefan cel Mare, la locuinţele unor persoane bănuite de trafic şi deţinere în vederea consumului propriu de droguri de risc şi de mare risc. În urma descinderilor, au fost descoperite 12 plante cu aspect de cannabis, cu masă brută totală de 135 de grame, un cîntar electronic, 3 telefoane mobile şi 2 ţiple din aluminiu, susceptibile de a conţine substanţe cu efecte psihoactive.

Cercetările efectuate în cauză au stabilit că, în cursul anului trecut, suspecţii ar fi procurat şi deţinut droguri de risc şi mare risc, pe care ulterior le-ar fi comercializat în judeţ. Iniţial, un număr de 3 persoane au fost duse la audieri la sediul DIICOT Neamţ, însă în baza probatoriului administrat doar unul dintre suspecţi a fost reţinut şi mai apoi propus spre arestare. Acţiunea a beneficiat de suportul de specialitate al Direcţiei Operaţiuni Speciale din cadrul Poliţiei Române. În activităţi au fost angrenaţi luptătorii Serviciului pentru Acţiuni Speciale din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Neamţ şi jandarmi.

Citește știrea

Trending