Lăcaşuri în sărbătoare de Sfinţii Trei Ierarhi, sub Cetate

■ Sfinţii Vasile, Grigore şi Ioan sunt ocrotitorii bisericii din Bejeni şi ai paraclisului din incinta Colegiului Ion Creangă

Sfinţii Trei Ierarhi, prăznuiţi de Biserica Ortodoxă Română pe 30 ianuarie, sunt şi ocrotitorii unor lăcaşuri de rugăciune din Târgu Neamţ.

Este cazul bisericii parohiei Bejeni, care a fost înfiinţată în toamna anului 2002, la solicitarea locuitorilor părţii din vale a Humuleştilor. Mai întîi s-a ridicat un paraclis unde au început să fie oficiate slujbe, în aşteptarea momentului în care ceremonialul putea fi îndeplinit în noua biserică.

Piatra de temelie a acesteia a fost pusă în 2007 şi construcţia a avansat în funcţie de fondurile adunate cu destulă greutate, însă important este că biserica a fost ridicată şi are acum acoperiş, semn că momentul sfinţirii nu mai este aşa departe. Parohia are de fapt două hramuri, cel principal, al Bisericii închinată Sfinţilor Trei Ierarhi, dar mai este încă un ocrotitor al humuleştenilor din Bejeni, Sfîntul Dimitrie Izvorîtorul de Mir, de ziua căruia s-a oficiat prima slujbă în paraclis.

Şi la Colegiul Tehnic Ion Creangă va fi zi de hram pe 30 ianuarie, avînd în vedere că aici funcţionează un paraclis închinat sfinţilor Vasile, Grigore şi Ioan, ce a fost sfinţit în noiembrie 2017 de către Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. ÎPS Teofan a oferit atunci instituţiei de învăţămînt cîteva scrieri bisericeşti, unele dintre ele fiind dedicate Sfinţilor Trei Ierarhi.

De asemenea, a înmînat distincţii celor care şi-au adus aportul la construirea micii bisericuţe: fostul director Emil Creangă şi cel în funcţie, Gheorghe Apetrei, preoţi, cadre didactice, locuitori ai urbei. Piatra de temelie a paraclisului a fost pusă în 2002, de către preotul Ioan Dogariu şi un grup de profesori. Ziua Sfinţilor Trei Ierarhi are o semnificaţie deosebită pentru mulţi credincioşi, care au în familie persoane cu numele Vasile, Grigore sau Ioan. Într-un articol publicat de portalul creştin-ortodox Doxologia, PS Calinic Botoşăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, explica semnificaţia marii sărbători.

,,Poate că mulţi s-au întrebat de ce această împreună prăznuire a Sfinţilor Trei Ierarhi, mai ales că, încă din secolul al V-lea, Biserica îi prăznuieşte separat, la 1 ianuarie, la 25 ianuarie, la 27 ianuarie şi respectiv la 13 noiembrie. Ştiut este faptul că, în timpul domniei lui Alexis Comnenul (1081-1118), au apărut dispute între credincioşii din Constantinopol pe seama întîietăţii celor trei sfinţi.

Pe fondul acestor neînţelegeri, credincioşii s-au împărţit în trei facţiuni: vasilieni, grigorieni şi ionieni. Astfel, unii îl cinsteau mai mult pe Sfîntul Vasile cel Mare, pentru filantropia sa; alţii îl cinsteau mai mult pe Sfîntul Grigorie Teologul, pentru teologhisirea sa; iar alţii îl cinsteau mai mult pe Sfîntul Ioan Gură de Aur, pentru elocinţa sa.

Însă disputele dintre credincioşi nu au fost după vrerea sfinţilor. Aşa se şi explică faptul că într-o noapte cei trei ierarhi -indignaţi de stările conflictuale dintre credincioşi – s-au arătat Mitropolitului Ioan al Evhaitelor (Heracleia Pontului), afirmîndu-şi egalitatea înaintea lui Dumnezeu şi cerîndu-i să pună capăt discordiei; de altfel, Sfîntul Ioan al Evhaitelor este cel care a alcătuit sllujba Canonului Sfinţilor Trei Ierarhi (…). Aşa se face că, de comun acord, cler şi credincioşi, întrucît Sfinţii Trei Ierarhi formează o unitate ce îi recomandă împreună, au fixat ziua de împreună prăznuire a lor la 30 ianuarie”.